Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, crede că războiul din Ucraina ar putea continua timp de mai mulţi ani. Scholz a făcut declarația   în cadrul unui eveniment din oraşul german Chemnitz, transmite Digi24.ro. 

Nimeni nu ar putea spune dacă acest război nu va dura încă 5 ani, de exemplu, a spus cancelarul german.

El a apărat sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina și a spus că diplomaţia trebuie cultivată.

De la începutul războiului însă, preşedintele rus Vladimir Putin nu a dat semne de mişcare, a spus el. O pace dictată este inacceptabilă, a subliniat Scholz.

„Nu trebuie să i se permită să scape cu asta”, a mai spus cancelarul german.

Scholz a fost vineri seară invitatul unui panel de discuţii organizat de ziarul Freie Presse cu titlul „Germania sub presiune. Cum poate acţiona coaliţia de guvernare în noile condiţii?”. Discuţia a fost transmisă şi live pe internet.

Articolul Prognoză sumbră de la cancelarul german: Războiul din Ucraina ar putea dura încă 5 ani apare prima dată în Realitatea.md.

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat marți cetățenii germani că vor avea de înfruntat dificultăți financiare din cauza crizei bugetare generate de decizia recentă a Curții Constituționale, potrivit AFP.

Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanță din Germania, a șocat opinia publică pe 15 noiembrie, anulând transferul a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei. Guvernul de la Berlin încerca să utilizeze acest fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând în același timp o reglementare națională care limitează strict deficitul public.

Decizia Curții a fost o lovitură dură pentru administrația condusă de Scholz, fiind descrisă drept „o catastrofă” de către AFP, care a remarcat că economia Germaniei a început să manifeste primele semne de panică.

Încă din timpul mandatului predecesoarei sale, Angela Merkel, Germania a adoptat modelul de rigurozitate bugetară britanic, limitând îndatorarea mai drastic decât cerințele Uniunii Europene, care stabilesc o limită anuală de 3% din produsul intern brut. „Frâna datoriei,” introdusă în Constituția germană din 2009, impune o creștere a deficitului public de maxim 0,35% pe an, cu excepția situațiilor excepționale. Aceste excepții au fost declarate pentru o perioadă de trei ani, începând din 2020, ca răspuns la pandemie, și apoi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Berlinul a utilizat credite dintr-un fond special destinat compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv pentru care Curtea Constituțională s-a opus guvernului.

În replică, Scholz a anunțat în parlament că la sfârșitul anului va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme, măsură care era planificată inițial să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curții Constituționale creează „o nouă realitate” pentru Germania, care „va afecta capacitatea țării noastre de a atinge obiective importante” de investiții în infrastructură.

Guvernul are în plan să solicite o nouă derogare de la limitarea îndatorării în 2023, revenind asupra unei promisiuni anterioare. Deficitul pentru anul curent va crește cu 45 de miliarde de euro.

Criza bugetară se transformă și în criză politică, notează AFP. Coaliția tripartită dintre social-democrați, ecologiști și liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: potrivit unui sondaj recent al televiziunii ZDF, 60% dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei partide guvernamentale au acum doar 35% din intențiile de vot, mult sub majoritate, în timp ce partidele de extremă dreaptă și conservatorii din opoziție câștigă teren în preferințele electoratului.

Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut alegeri anticipate, la fel ca și extremiștii de stânga și de dreapta.

Cancelarul este obligat să aplice „frâna datoriei,” denumită de adversarii săi „frâna investițiilor,” însă coaliția guvernamentală este divizată: social-democrații lui Scholz și ecologiștii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, conduși de ministrul de finanțe Christian Lindner, susțin rigurozitatea bugetară. În aceste condiții, obținerea majorității parlamentare de două treimi necesare pentru o reformă pare imposibilă.

Între timp, investițiile în Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, consideră că „frâna datoriei” va împiedica dezvoltarea, iar finanțarea cheltuielilor majore planificate pentru infrastructură, apărare și protecție socială va fi posibilă doar prin împrumuturi suplimentare sau prin creșterea taxelor și impozitelor.

Articolul Olaf Scholz anunţă dificultăţi financiare pentru Germania apare prima dată în Realitatea.md.

Deutsche Bank este o bancă foarte profitabilă şi nu există motive să se pună la îndoială viitorul ei, a afirmat vineri, 24 martie curent, cancelarul german Olaf Scholz, după declinul semnificativ al acţiunilor băncii.

„Deutsche Bank şi-a reorganizat şi modernizat complet modelul de afaceri şi este o bancă foarte profitabilă”, a declarat Scholz, la o conferinţă de presă la Bruxelles.

Acțiunile Deutsche Bank au scăzut cu peste 13% vineri dimineață, în urma unei scumpiri puternice a asigurării împotriva riscului neplăţii (CDS), alimentând îngrijorări cu privire la rezistenţa băncilor europene, scrie CNBC. Acțiunile băncii germane au scăzut pentru a treia zi consecutiv și au pierdut acum mai mult de o cincime din valoarea lor în această lună.

Salvarea de urgență a Credit Suisse prin achiziționarea de către UBS ca urmare a prăbușirii Băncii Silicon Valley din SUA a declanșat îngrijorare în rândul investitorilor, amplificată și de deciziile de politică monetară luate de Rezerva Federală a SUA miercuri.

Autoritățile de reglementare elvețiene și globale, dar și băncile centrale au sperat că intermedierea vânzării Credit Suisse către rivalul său va duce la calmarea piețelor, dar investitorii rămân în mod clar sceptici că tranzacția ar fi suficientă pentru a limita problemele din sectorul bancar. Rivala Deutsche Bank, Commerzbank, ale cărei acţiuni s-au depreciat cu 8,50%, şi Société Générale (-6,72%) înregistrează unele dintre cele mai puternice reculuri în sector.

Articolul Un nou șoc pe piața bancară. Acțiunile Deutsche Bank au scăzut! Scholz încearcă să calmeze piețele apare prima dată în Realitatea.md.

Au rămas doar câteva luni până când Germania îşi va deconecta ultimele reactoare nucleare aflate în funcţiune, scrie Agerpres. Țara data intenționează să implementeze această măsură în aprilie 2023. Aceasta a fost preconizată pentru decembrie 2022, dar a fost amânată din cauza dificultăţilor în aprovizionarea cu energie provocate de războiul din Ucraina şi de dependenţa Germaniei faţă de gazul rusesc.

Reactoarele nucleare Isar 2 şi Neckarwestheim 2 (ambele din sud), precum şi Emsland (vest), ar fi trebuit să fie deconectate pe 31 decembrie, conform unei foi de parcurs stabilite în 2011. Aceste trei reactoare au generat în prima jumătate a anului în curs 6% din energia consumată în Germania.

Calendarul renunţării la energia nucleară a fost anunţat iniţial de cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder în anul 2000, susţinut la acea vreme de Verzi, şi confirmat apoi de cancelarul conservator Angela Merkel în 2011, în urma catastrofei de la centrala japoneză Fukushima.

Amânarea deconectării celor trei reactoare a fost decisă în luna noiembrie a acestui an, printr-o lege impulsionată în parlament de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, în pofida opoziţiei partenerilor săi de coaliţie liberali şi din partidul Verzilor.

Scholz a insistat atunci că menţinerea în exploatare a centralelor nucleare iarna aceasta este necesară ca soluţie provizorie în timp ce Germania caută înlocuirea gazului rusesc în mixul său energetic. Cancelarul federal a avertizat că, dacă centralele vor fi deconectate acum, ar putea surveni pe parcursul iernii întreruperi punctuale de furnizare a energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Germania îşi va deconecta ultimele centrale atomoelectrice în scurt timp. Scholz a insistat ca să rămână funcționale apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cancelarul german Olaf Scholz au temperat joi speranţele Ucrainei de a desfăşura pe teritoriul său sisteme de apărare antiaeriană Patriot, pe care Berlinul este dispus să le furnizeze Poloniei, dar nu şi Kievului, scrie Agerpres.

„Trebuie să separăm discuţia despre oferta făcută Poloniei de ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu liderul german la Berlin.

„Suntem în dialog cu Polonia în această privinţă!”, a declarat Scholz, adăugând că guvernul său nu a ”extins această ofertă” către Kiev.

Germania ”oferă deja un mare sprijin Ucrainei”, a declarat Stoltenberg, care a subliniat că furnizarea unor astfel de sisteme unei alte ţări înseamnă şi garantarea aprovizionării şi a pieselor de schimb, precum şi instruirea soldaţilor.

Anterior, înainte de o reuniune a miniştrilor de externe ai Alianţei la Bucureşti, şeful NATO a declarat că furnizarea sistemului de apărare antirachetă Patriot către Ucraina este posibilă, aminteşte DPA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a cerut miercuri Germaniei, în cadrul reuniunii ministeriale de la Bucureşti, să permită Poloniei să desfăşoare sisteme Patriot în vestul Ucrainei, insistând că aceasta este pregătită să le folosească pentru a-şi proteja reţeaua electrică de atacurile ruseşti. Kuleba a subliniat, de asemenea, că este vorba de un „sistem pur defensiv”, astfel încât transferul Patriot nu va duce la o escaladare a conflictului cu Rusia de către o ţară membră NATO precum Germania.

Germania s-a oferit să ofere Poloniei un sistem Patriot în urma unui incident în care un proiectil a lovit teritoriul polonez de frontieră pe fondul unui asalt rusesc asupra Ucrainei, provocând moartea a două persoane. Cu toate acestea, Varşovia a sugerat să transfere sistemul de apărare antirachetă direct Ucrainei. Ceilalţi aliaţi NATO sunt reticenţi în a aproba o astfel de mişcare, temându-se că Rusia ar considera livrarea ca o escaladare.

Sistemele Patriot fac parte din sistemele integrate de apărare aeriană ale NATO şi sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO. Amplasarea unuia pe teritoriul non-NATO ar necesita discuţii cu alţi membri ai blocului.

Articolul Stoltenberg şi Scholz frânează aspiraţiile Ucrainei de a căpăta sisteme de apărare antiaeriană Patriot apare prima dată în Realitatea.md.

Cancelarul german Olaf Scholz a promis luni, 29 august, la Praga, să sprijine extinderea Uniunii Europene prin intrarea ţărilor din Balcanii Occidentali, a Ucrainei şi a Republicii Moldova şi chiar a Georgiei, şi a susţinut dispariţia regulii unanimităţii în luarea deciziilor la nivelul UE, informează agerpres.

„Faptul că Uniunea Europeană continuă să se lărgească spre est este un avantaj pentru noi toţi”, a afirmat Scholz într-un discurs la Praga privitor la viitorul Europei.

El a evocat „o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală”.

„În această Uniune lărgită, diferenţele între statele membre vor creşte în termeni de interese politice, putere economică sau sisteme sociale (…). Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea (în sânul UE), riscul ca o singură ţară să le împiedice cu veto-ul său pe celelalte să avanseze creşte cu fiecare nou stat membru”, a explicat Olaf Scholz.

În acest context, el a propus o trecere graduală la luarea deciziilor cu majoritate în politica externă comună, dar şi în alte domenii, precum politica fiscală.

Şeful executivului german şi-a reafirmat sprijinul pentru propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei „comunităţi politice europene”.

Subliniind „dimensiunea geopolitică” a procesului de extindere a UE, el a afirmat că „realpolitik trebuie să însemne implicarea prietenilor şi a partenerilor cu valori comune şi sprijinirea lor pentru a fi puternici în competiţia globală prin cooperare”.

„Ceea ce lipseşte, totuşi, este un schimb periodic la nivel politic – un forum în care şefii de stat şi de guvern din UE şi partenerii noştri europeni să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta probleme cheie care afectează continentul nostru ca întreg, precum securitatea, energia, clima şi conectivitatea”, a insistat cancelarul german.

În opinia sa, Europa trebuie să se opună ameninţării reprezentate de „autocraţia neoimperialistă”.

„Chiar acum, ne întrebăm încă o dată unde va duce linia de divizare între această Europă liberă şi o autocraţie neoimperialistă în viitor. Am vorbit despre un punct de cotitură după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie. Atacul brutal asupra Ucrainei este astfel şi un atac asupra ordinii securităţii Europei”, a explicat cancelarul Scholz.

El a dat asigurări că Berlinul îşi va menţine sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât este necesar’”. În următoarele săptămâni, Germania va trimite arme Kievului.

Potrivit lui, în afară de livrarea de sisteme radar şi drone, Germania ar putea să-şi asume o responsabilitate specială în privinţa consolidării artileriei şi a capacităţilor de apărare aeriană ale Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Anunțul cancelarului german care dă speranțe Moldovei și Ucrainei: Vom avea o Uniune Europeană cu 30-36 de state apare prima dată în Realitatea.md.

Liderii din G7 vor merge la summit-ul G20 din noiembrie, din Indonezia. Anunțul a fost făcut de cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. La conferința de presă finală a summit-ului G7 de la Elmau, din Alpii Bavarezi, Scholz a dezvăluit că „a existat un mare acord că nu dorim să lăsăm (G7) să se îndepărteze”.

El a confirmat că la evenimentul din Indonezia va fi însoțit de şefii de stat sau de guvern din Canada, Franţa, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite.

Amintim că președintele Federației Ruse Vladimir Putin urmează să participe la summit-ul G20 din noiembrie de la Bali, în Indonezia. Liderul de la Moscova a primit o invitație oficială.

În octombrie anul trecut, Vladimir Putin a participat prin videoconferință la summit-ul G20 de la Roma, din cauza pandemiei de coronavirus.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea unei participări a ţărilor occidentale la viitorul summit al G20, în pofida prezenţei probabile a preşedintelui rus Vladimir Putin.

„Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie”, a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF.

Şeful statului indonezian şi preşedintele G20, Joko Widodo, va merge joi în Rusia, după o vizită în Ucraina prevăzută tot în cursul acestei săptămâni.

El se va întâlni cu Vladimir Putin la Moscova, după ce a reprezentat Indonezia ca ţară invitată la summit-ul G7 din Germania, din 26-27 iunie. Widodo va fi primul lider asiatic care va merge în cele două ţări de la începerea conflictului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Olaf Scholz: Liderii G7 vor merge la summitul G20 din noiembrie, deşi va fi prezent şi Putin apare prima dată în Realitatea.md.

Nu poate exista o revenire la relațiile de dinainte de război cu Rusia, a declarat, luni, cancelarul german, Olaf Scholz, în timpul unei conferințe de presă în marja summitului G7 din Alpii bavarezi, în sudul Germaniei, relatează CNN.

Scholz a mai spus că războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei reprezintă „o tăietură foarte adâncă în ceea ce privește relațiile internaționale”.

„Războiul va modela relațiile internaționale pentru foarte, foarte mult timp”, a continuat cancelarul german, în timpul conferinței de luni. „În relațiile noastre cu Rusia nu se poate reveni la perioada de dinaintea invaziei rusești în Ucraina”, a mai punctat Olaf Scholz.

În ciuda incertitudinii asupra modului în care lumea se va schimba în urma războiului, membrii G7 ar trebui să „stăpânească această schimbare” prin „a rămâne împreună și a lucra împreună îndeaproape și într-un spirit de încredere. Și asta este ceea ce ne unește, democrația, statul de drept și respectul pentru drepturile omului”, a conchis oficialul german.

Tot luni, într-un mesaj pe Twitter adresat preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a exprimat luni prin videoconferinţă în faţa liderilor celor șapte state, cancelarul german Olaf Scholz a dat asigurări că G7 va „continua să crească presiunea” asupra lui Vladimir Putin.

„Ca G7, suntem uniţi alături de Ucraina şi vom continua să o susţinem. Pentru aceasta noi trebuie să luăm decizii dificile, dar necesare. Vom continua să creştem presiunea asupra lui Putin. Acest război trebuie să se termine”, a scris cancelarul german, gazda summitului G7, care se desfăşoară în sudul Germaniei până marţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cancelarul Germaniei declară că deja nu mai poate exista o revenire la relațiile de dinainte de război cu Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Germania ar putea renunța la importurile de petrol rusesc în acest an, a declarat vineri cancelarul Olaf Scholz, semnalând urgența cu care cea mai mare economie a Europei încearcă să renunțe la importurile de energie din Rusia după invazia acesteia în Ucraina, relatează The Guardian.

Pe parcursul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Boris Johnson, la Londra, Scholz a fost provocat să explice de ce Germania nu este dispusă să se grăbească cu reducerea amplorii importurilor de energie rusească, având în vedere veniturile de 35 de miliarde de euro (29 de miliarde de lire sterline) pe care UE le-a generat pentru Rusia de la începutul războiului.

„Lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de importul de petrol (rusesc) și credem că vom reuși să facem acest lucru în cursul acestui an. Și lucrăm în mod activ pentru a deveni independenți de necesitatea de a importa gaze din Rusia. După cum vă puteți imagina, acest lucru nu este atât de ușor, deoarece este nevoie de construirea unei infrastructuri.”, a declarat Scholz, potrivit Agerpres.

El a insistat că va fi nevoie de timp pentru a elimina obstacolul juridic pentru a construi terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) necesare pe coasta de nord a Germaniei, care ar putea stoca GNL importat din țări precum Qatar și SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi lideri au făcut declarații la o conferință de presă în Downing Street după primele discuții bilaterale extinse de când Scholz a fost ales în fruntea guvernului de coaliție german. Potrivit guvernului britanic, discuțiile s-au axat pe modul în care Germania și Regatul Unit pot accelera sprijinul pentru Ucraina, înăspri sancțiunile și ajuta țările europene să elimine dependența de energia rusească, în contextul în care ambele state sunt unite  „în oroarea noastră față de atacul Rusiei asupra Ucrainei”.

Petrolul rusesc reprezintă acum 25% din importurile germane, față de 35% înainte de invazie, iar importurile de gaze au fost reduse la 40% de la 55%. Importurile de cărbune rusesc au scăzut de la 50% înainte de invazie la 25%, informează Reuters.

Articolul Olaf Scholz: Germania ar putea renunța la importurile de petrol rusesc în acest an apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz că speră că Ucraina va adopta o poziție „rezonabilă și constructivă” în următoarea rundă de discuții, a declarat Kremlinul într-un comunicat, relatează Reuters.

Putin i-a mai spus la telefon lui Scholz că Rusia este deschisă pentru dialog cu Ucraina, cu condiția ca toate cererile acesteia să fie îndeplinite.

Comunicatul Kremlinului vine după ce, potrivit unui comunicat de presă al cancelariei germane, Olaf Scholz l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin „să pună capăt imediat” războiului din Ucraina.

În discuția telefonică, „cancelarul s-a declarat foarte îngrijorat”. „De câteva zile sunt imagini și informații groaznice care vin din Ucraina”, potrivit unui comunicat de presă al cancelariei.

Olaf Scholz i-a cerut liderului rus să „înceteze imediat toate luptele și să permită accesul umanitar în zonele de luptă”.

Rusia și Ucraina au purtat două runde de discuții de când Rusia a invadat în urmă cu nouă zile în ceea ce numește o operațiune militară specială și au ajuns până acum la o înțelegere cu privire la necesitatea deschiderii coridoarelor umanitare pentru evacuarea civililor.

Articolul Rusia crede că Ucraina va adopta o poziție rezonabilă și contructivă la următoarele negocieri apare prima dată în Realitatea.md.