„Talibanii par să considere orice efort de a veni în ajutorul femeilor și fetelor drept o amenințare la adresa regimului lor abuziv. Ar trebui să furnizeze imediat informații cu privire la locul în care se află cei șase angajați și să îi elibereze dacă sunt reținuți ilegal”, a declarat  Macarena Sáez, directoarea departamentului pentru drepturile femeilor din cadrul Human Rights Watch.

Human Rights Watch a precizat că reținerea celor șase angajați a avut loc la o lună după ce forțele de securitate au percheziționat și sigilat biroul organizației din Kabul și au interogat membrii personalului cu privire la activitatea lor.

Misiunea ONU în Afganistan, UNAMA, a precizat, joi, că nu deține informații cu privire la cele șase rețineri semnalate și nici dacă cele două incidente sunt legate între ele.

Talibanii, care au preluat puterea din august 2021, odată cu retragerea forțelor SUA și NATO din țară după două decenii de război, nu au făcut niciun comentariu imediat cu privire la cele două incidente.

La scurt timp după preluarea puterii, aceștia au interzis accesul fetelor la școlile secundare și, ulterior, au extins restricțiile la învățământul superior, la piața muncii și în alte sectoare, excluzând efectiv femeile și fetele din viața publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șase angajați ai unei organizații pentru drepturile femeilor și copiilor, răpiți de talibani: Nu se știe unde se află apare prima dată în Realitatea.md.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de organizațiile neguvernamentale de media, condamnă acțiunile abuzive și ilegale ale structurilor separatiste de la Tiraspol împotriva reprezentanților mass-media. Este vorba despre interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa de a intra în regiune.

ONG-urile din domeniul mass-media cer autorităților constituționale ale Republicii Moldova să întreprindă măsuri pentru protejarea reprezentanților presei și garantarea exercitării libere a activității jurnalistice în regiunea transnistreană.

„Tolerarea acestor acțiuni contribuie la consolidarea unui spațiu informațional închis, în care activitatea presei independente este sancționată, iar accesul publicului la informații de interes general este grav afectat.

Organizațiile semnatare condamnă ferm continuarea practicilor de intimidare și obstrucționare a activității jurnaliștilor de către structurile separatiste de la Tiraspol și atrag atenția că astfel de acțiuni sunt ilegale, afectează grav exercitarea profesiei de jurnalist și accesul societății la informații de interes public.

Reamintim că art. 32 din Constituția Republicii Moldova garantează libertatea opiniei și a exprimării, iar art. 4 alin. (1) din Legea privind libertatea de exprimare obligă statul să garanteze libertatea de exprimare a mass-mediei. Totodată, alin. (5) al aceluiași articol prevede că împiedicarea ilegală intenționată a activității mass-mediei atrage răspundere penală”, se arată în declarație.

În context, autorităților constituționale li se cre să utilizeze toate instrumentele legale pentru a reacționa la un nou caz de încălcare a libertății presei, să protejeze jurnaliștii și să sancționeze orice ingerință în exercitarea activității lor pe teritoriul Republicii Moldova.

„Organizațiile semnatare fac apel către reprezentanții comunității internaționale care interacționează diplomatic cu autoproclamatele autorități de la Tiraspol, inclusiv Misiunea OSCE în Moldova, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Delegația Uniunii Europene și ambasadele statelor membre UE, să abordeze această gravă încălcare a libertății presei în dialogurile bilaterale și să condiționeze sprijinul internațional pentru dezvoltarea regiunii prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului și libertății presei”, se mai arată în declarație.

Conform CJI, anterior, în regiunea transnistreană au fost reținuți ilegal cameramanii postului TV Studio-L, jurnalistul  Timofei Iliușin și jurnalista TV8 Viorica Tătaru, iar fotojurnalista Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă”.

Articolul ONG-urile din media cer măsuri pentru protejarea jurnaliștilor, după reținerea echipei Glossa de către separatiști apare prima dată în Realitatea.md.

O schemă de evaziune fiscală de aproximativ 4.000.000 lei a fost deconspirată la o școală de limbi străine din Capitală, în perioada 2022-2024. Ofițerii Serviciului Fiscal de Stat și procurorii îi suspectează pe directorul și contabilul asociației că ar fi însușit ilegal sumele destinate asigurărilor medicale și sociale ale profesorilor.

Bănuiții ar fi creat aparența legalității prin organizarea cursurilor cu zeci de profesori care dețineau patente de întreprinzător. Aceștia primeau doar salariul net, ca la bugetul de stat să fie achitate contribuții pentru asigurare medicală.

Drept urmare, angajații ar fi fost privați de dreptul să fie asigurați medical și să acumuleze stagiul de muncă pentru pensie, informează reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat. Sumele respective, care urmau să fie achitate obligatoriu pentru plățile respective, ar fi fost însușite ilegal de către director și contabil.

Oamenii legii au efectuat percheziții în urma cărora au ridicat documente contabile, înscrisuri de ciornă, calculatoare, telefoane și un hard disk cu date despre veniturile obținute și salariile achitate. Acțiunile au fost întreprinse pentru recuperarea prejudiciului și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

Articolul Evaziune de 4 milioane lei la o școală de limbi străină din Capitală. Directorii ar fi însușit bani pentru contribuții apare prima dată în Realitatea.md.

În 2025, regiunea transnistreană a primit 6,3 milioane de euro ajutor financiar nerambursabil din partea donatorilor. Printre aceștia se numără Uniunea Europeană, precum și guvernele Suediei, Regatului Unit și Germaniei. Aceste date sunt prezentate în raportul așa-numitului minister al economiei al regiunii privind activitatea din 2025, publicat la începutul lunii aprilie.

De regulă, banii europeni sunt direcționați către proiecte concrete și sunt gestionați de organizații neguvernamentale care implementează programele la nivel local, precizează publicația Zona de Securitate. Fondurile rămân în conturile acestor organizații și sunt utilizate exclusiv pentru implementarea proiectelor.

Pretinsele autorități nu au vreo legătură directă cu gestionarea acestor bani, deși informația despre ei a fost inclusă în raport.

Una dintre cele mai mari programe de asistență europeană implementate în regiunea transnistreană este EU Confidence Building Measures („Măsuri de promovare a încrederii”). Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). El funcționează din 2009 și acoperă ambele maluri ale Nistrului. În cadrul lui, antreprenorii au primit granturi și consultanță pentru dezvoltarea afacerilor și accesul la piețele europene, iar comunitățile locale — sprijin pentru modernizarea infrastructurii sociale.

De-a lungul anilor au fost renovate școli, grădinițe, instituții medicale și case de cultură, au fost susținute proiecte în turism, agricultură și industrii creative, precum și inițiative culturale, educaționale și media. Printre lucrările efectuate din banii acordați în cadrul inițiativei se numără inclusiv restaurarea cetății Tighina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul finanțează și alte proiecte de conservare a patrimoniului cultural pe ambele maluri ale Nistrului. Printre acestea se numără restaurarea mănăstirii rupestre din Țîpova, a turnului clopotniței din Vadul lui Rașcov, a ruinelor Marii Sinagogi din Rașcov, precum și a fațadei fostei clădiri a Băncii de Economii și Trezoreriei din perioada interbelică din Tighina (Bender). Bugetul estimat pentru fiecare dintre aceste obiective este de aproximativ 72.000 de euro.

O altă inițiativă este EU4Trade / Ready4Trade, un program orientat spre dezvoltarea exporturilor și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Acesta este finanțat cu participarea UE, Regatului Unit și Suediei și este implementat pentru antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului. Din 2020, în cadrul programului 66 de antreprenori au primit sprijin financiar pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor.

Ajutorul european include și programe umanitare și energetice. De exemplu, în februarie 2025, Uniunea Europeană a oferit sprijin pentru menținerea aprovizionării cu energie a regiunii după criza gazelor. Inițial, UE a achitat aproximativ 20 de milioane de euro pentru livrările de gaz care au asigurat regiunea în perioada 1–10 februarie. Ulterior, Uniunea Europeană a propus alocarea a încă 60 de milioane de euro, însă autoritățile de la Tiraspol nu au răspuns acestei propuneri.

Chiar dacă finanțarea ajunge prin organizații internaționale și ONG-uri, proiectele trebuie aprobate de structurile administrației separatiste.

Articolul Liderii separatiști își asumă banii pe care donatorii europeni i-au oferit pentru implementarea proiectelor în regiune apare prima dată în Realitatea.md.

Întreruperea Internetului impusă de autoritățile din Iran a doborât recordurile pentru cea mai lungă durată înregistrată vreodată într-o țară, a transmis duminică ONG-ul de monitorizare a securității cibernetice NetBlocks, notează Agerpres.

„Întreruperea la nivel național din Iran este acum cea mai lungă înregistrată vreodată în orice țară, depășind toate celelalte incidente comparabile ca gravitate, ajungând la a 37-a zi consecutivă”, a explicat NetBlocks pe platforma X.

ONG-ul a menționat că a documentat anterior perioade mai lungi de întreruperi, dar la scară regională, și a subliniat, de asemenea, că Coreea de Nord nu a fost niciodată conectată la internetul global.

Iranul face ultimele eforturi pentru un armistițiu de 45 de zile

SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unui posibil armistițiu de 45 de zile, care ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre discuții, scrie, luni, Axios.

Sursele au declarat că șansele de a ajunge la un acord parțial în următoarele 48 de ore sunt slabe, însă acest ultim efort este singura șansă de a preveni o escaladare dramatică a războiului, care va include atacuri masive asupra infrastructurii civile iraniene și represalii împotriva instalațiilor energetice și de apă din statele din Golf.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul limită de 10 zile al președintelui Trump către Iran trebuia să expire luni seară. Dar duminică, Trump a prelungit termenul limită cu 20 de ore și a postat pe Truth Social un nou termen limită, marți.

Articolul Iranul stabileşte recordul pentru cea mai lungă întrerupere a conexiunii la internet din lume apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinău, 26 martie – După luni de activare la nivel național, campania „Oameni care pun umărul” ajunge la finalul primei etape. În acest timp, a reușit să aducă mai aproape de oameni realitatea din spatele ONG-urilor și să deschidă o conversație necesară despre rolul societății civile în Republica Moldova.

Campania a fost lansată într-un context în care încrederea în ONG-uri rămâne scăzută și a pornit de la o nevoie simplă, să explice cine sunt ONG-urile, ce fac și de ce contează. La finalul acestei etape, devine clar că acest lucru este posibil atunci când sectorul vorbește cu o voce comună și pune accent pe oameni, nu pe instituții.

În doar câteva luni, campania a adus împreună 120 de organizații din toată țara și a generat peste 2.700.000 de vizualizări. Mai important, a reușit să apropie oamenii de un subiect care până acum părea departe.

Pe parcurs, tot mai multe organizații au devenit vizibile, iar publicul a avut ocazia să descopere povești reale, inițiative concrete și impactul unei munci care, de cele mai multe ori, rămâne invizibilă.

„Campania „Oamenii care pun umărul” ajută oamenii să înțeleagă mai bine rolul societății civile și oferă celor din sector un spațiu să-și spună povestea. Ne bucură deschiderea cu care a fost primită și credem că este un pas important pentru a explica, mai aproape de oameni, contribuția societății civile la dezvoltarea unei societăți deschise în Republica Moldova”, a spus Daniela Vidaicu, directoare executivă, Fundația Soros Moldova.

Pentru Centrul CONTACT, organizația care a implementat campania, această inițiativă a fost încercarea de a transforma o idee mai veche în ceva concret, și anume să contribuie, în timp, la o înțelegere mai clară despre cine este societatea civilă și de ce contează.

„Durerea noastră, a societății civile, este încrederea scăzută a oamenilor în ceea ce facem. Au existat multe încercări de-a lungul anilor, dar de cele mai multe ori au fost inițiative punctuale. De această dată, am construit o campanie amplă, coerentă. A fost o premieră și pentru noi, un pilot care a arătat că această direcție este nu doar necesară, dar și posibilă,” a menționat Serghei Neicovcen, director executiv, Centrul CONTACT.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a adus această campanie a fost vizibilitatea oamenilor din spatele proiectelor. Pentru mulți, a fost prima dată când munca lor a fost înțeleasă prin chipurile și poveștile celor care o fac zi de zi.

„Este frumos să mergi în comunități și să implementezi proiecte, dar partea dificilă rămâne cum explici impactul acestor activități, mai ales când rezultatele apar în timp. În această campanie s-au pus primele cărămizi în această direcție. Accentul pe oameni, pe echipe, pe chipuri reale, asta face diferența,” a spus Vlada Ciobanu, directoare de programe,Centrul de Politici și Reforme.

„Pentru noi, această campanie ne-a adus mai aproape de comunitate și chiar de beneficiarii noștri. Ne-a oferit ocazia să spunem cine suntem, ce facem și de ce credem în munca noastră. În spatele fiecărui ONG sunt oameni care nu renunță,” a menționat Elena Cupceanu, administratoare, AO Aud și Vorbesc.

„Este o campanie care pune accent exact pe ceea ce contează: oamenii și capacitatea lor de a mobiliza comunitățile. Mesajul de coeziune este extrem de important și arată că prin muncă comună putem construi mai mult,” a declarat Daniel Vodă, expert asociat,  Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

Campania a avut și o componentă media importantă, care a contribuit la apropierea publicului de sectorul asociativ.

„Timp de aproape trei luni, am realizat, în parteneriat cu Centrul CONTACT, un șir de emisiuni prin care am adus în atenția publicului oamenii care pun umărul la dezvoltarea comunităților. Am pornit de la întrebări simple, ce sunt ONG-urile și cu ce se ocupă, și am ajuns să descoperim oameni care schimbă vieți. Peste 70 de ONG-uri au fost alături de noi în această misiune,” a spus Veronica Mungiu, prezentatoare, Radio Moldova Național.

Campania a combinat mai multe tipuri de intervenții, de la conversații în social media și implicarea influencerilor până la lansarea unui documentar despre sectorul asociativ, spoturi video, apariții media și podcasturi. În paralel, poveștile ONG-urilor au fost aduse mai aproape de oameni printr-o serie de fotografii și o expoziție itinerantă, unde publicul a putut vedea direct cum arată munca din spatele organizațiilor. Campania „Oamenii care pun umărul” este susținută de Fundația Soros Moldova.

În Republica Moldova activează peste 10.000 de organizații implicate în domenii esențiale pentru dezvoltarea societății. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre acestea sunt cunoscute și recunoscute la scară largă. Aproximativ un sfert dintre cetățeni declară că au încredere în ONG-uri, iar pentru mulți acestea par încă departe de viața de zi cu zi.

Articolul „Oameni care pun umărul” – campania care a adus ONG-urile mai aproape de oameni și oamenii mai aproape unii de alții apare prima dată în Realitatea.md.

Organizațiile neguvernamentale pot accesa granturi pentru a-și spori capacitatea de a aborda în mod durabil problemele legate de drepturile omului ale grupurilor vulnerabile, inclusiv la nivel comunitar. Apelul este lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, transmite IPN.

Potrivit PNUD, programul prevede acordarea a cinci granturi, fiecare în valoare de până la 15 mii de dolari. Proiectele finanțate vor avea o durată maximă de implementare de nouă luni.

Proiectele propuse în cadrul concursului pot viza dezvoltarea serviciilor sociale la nivel comunitar, inclusiv furnizarea de asistență juridică și psihologică, facilitarea accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii sau crearea de servicii comunitare noi. De asemenea, acestea pot include activități de informare și campanii de conștientizare menite să combată stigma și discriminarea, precum și să promoveze drepturile grupurilor vulnerabile.

PNUD subliniază că proiectele trebuie să includă și o componentă de transformare digitală a organizațiilor aplicante, precum îmbunătățirea prezenței online sau utilizarea instrumentelor digitale pentru informarea beneficiarilor și furnizarea serviciilor.

Granturile se acordă organizațiilor neguvernamentale înregistrate pe malul drept al râului Nistru, însă sunt încurajate și propunerile depuse de consorții care reunească organizații de pe ambele maluri.

Concursul se desfășoară în cadrul programului comun al ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, finanțat de Guvernul Suediei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ONG-urile pot obține granturi PNUD pentru protejarea drepturilor omului apare prima dată în Realitatea.md.

Ambasada Republicii Bulgaria la Chișinău a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei, care marchează 148 de ani de la eliberarea țării de sub dominația Imperiului Otoman. NGM Company, cu acționari din Bulgaria, a fost unul dintre sponsorii recepției. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților Republicii Moldova, ai corpului diplomatic, ai mediului de afaceri și ai comunității bulgare, fiind un prilej de a evidenția relațiile strânse dintre cele două state și rolul important al bulgarilor basarabeni.

Ambasadoarea Bulgariei în Republica Moldova, Excelența Sa, Maya Dobreva, a subliniat că relațiile dintre cele două țări sunt construite pe legături istorice profunde și pe contribuția comunității bulgare din Moldova.

„Astăzi, comunitatea bulgară din Moldova își păstrează limba și identitatea culturală și contribuie activ la dezvoltarea societății moldovenești. Republica Moldova are un viitor european clar și ireversibil, iar Bulgaria susține acest parcurs”, a declarat diplomata.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evidențiat importanța cooperării în domeniul educației și rolul comunității bulgare din sudul țării.

„Transformarea Universității din Taraclia într-o filială a Universității ‘Angel Kanchev’ din Ruse este o dovadă că prietenia dintre Moldova și Bulgaria construiește punți durabile între generații. Astfel, tinerii din comunitatea bulgară vor avea acces direct la educație universitară europeană”, a declarat Igor Grosu.

La recepție au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte sociale pentru comunitatea bulgară. Plamen Milanov, directorul companiei NGM Company, a subliniat importanța sprijinirii inițiativelor dedicate tinerilor și dezvoltării comunității.

„Comunitatea bulgară din Republica Moldova merită sprijin pentru a-și păstra cultura și pentru a oferi tinerilor șanse reale de dezvoltare. Prin proiectele noastre de responsabilitate socială, contribuim la acest lucru”, a declarat Milanov.

În ultimii ani, compania sa a susținut numeroase evenimente culturale și sportive dedicate bulgarilor basarabeni și a contribuit la construirea unor obiective de infrastructură sportivă în Taraclia, cu sprijinul financiar al Guvernului Bulgariei.

Mai mult, NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei în domeniul loteriilor și pariurilor sportive, a asigurat, pe durata activității sale, venituri de peste 2 miliarde de lei pentru stat. Doar în anul 2025, suma ajunsă la buget este de 600 de milioane de lei. Mai mult de 100 de milioane de lei au fost alocate, în perioada 2019-2025 pentru proiecte de responsabilitate socială, inclusiv din sport, medicină, educație, cultură, susținere socială a oamenilor cu venituri mici și cu nevoi speciale.

Articolul NGM Company, partener la recepția de Ziua Națională a Bulgariei: ”Susținem dezvoltarea economiei și societății” apare prima dată în Realitatea.md.

Organizațiile non-guvernamentale din Justiție afirmă că nu există vreun blocaj, care să justifice  modificarea fulminantă a legii, pentru numi membrii comisiilor de evaluare.

„Reforma justiției, inclusiv procesul de vetting, este una dintre cele mai importante reforme structurale ale Republicii Moldova. Credibilitatea acesteia depinde nu doar de rezultate, ci și de modul în care sunt adoptate regulile procesului.

Modificările legislative adoptate fără consultări, introduse în proiecte ce au alt obiectiv și promovate în regim accelerat transmit un semnal problematic: că regulile de transparență și participare pot fi ocolite atunci când devin incomode. Pe termen lung, astfel de practici riscă să afecteze încrederea publică în reformă și în angajamentele autorităților privind cooperarea cu societatea civilă”, se arată în textul declarației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, organizațiile societății civile îndeamnă autoritățile să asigure că orice modificări legislative care vizează reforma justiției sunt discutate transparent, cu participarea societății civile, a experților și a tuturor actorilor relevanți. Numai printr-un astfel de proces reforma poate rămâne credibilă și durabilă.

Textul integral al declarației poate fi citit AICI.

Articolul ONG-urile din Justiție: Nu există vreun blocaj al Comisiilor de evaluare, care să justifice modificarea fulger a legii apare prima dată în Realitatea.md.

Fundația Orange Moldova anunță extinderea termenului-limită de depunere a dosarelor în cadrul concursului de selectare a organizației neguvernamentale (ONG) care va implementa programele de educație digitală ale Fundației în anul 2026.

Astfel, organizațiile interesate pot transmite dosarele complete până la data de 27 februarie 2026, ora 24:00, conform condițiilor stabilite în Regulament.

Concursul vizează selectarea unui Partener de implementare pentru programe orientate spre dezvoltarea competențelor digitale, promovarea învățării continue și formarea abilităților digitale pe parcursul vieții. Activitățile vor fi desfășurate la nivel național, având ca beneficiari copii, tineri, studenți, femei, seniori și antreprenori.

Proiectele vor fi implementate pe parcursul anului 2026, cu posibilitatea de prelungire a parteneriatului pentru anul 2027.

Dosarele de participare vor fi expediate la adresele de e-mail: fundatia@orange.md și simion.potlog@orange.com, cu titlul „Aplicare la Proiectele Educaționale Fundația Orange 2026”. Regulamentul și modelele de fișiere necesare pentru dosarul de aplicare sunt disponibile în comunicatul oficial publicat de Fundația Orange Moldova.

Articolul Fundația Orange anunță extinderea termenului de aplicare pentru selectarea Partenerului de implementare a proiectelor de educație digitală în 2026 apare prima dată în Realitatea.md.

Cei trei bărbați descoperiți morți la cabana Petrohan, în munții din vestul Bulgariei, stătuseră nemâncați timp de câteva zile înainte de deces, consumând doar apă sau ceai, potrivit rezultatelor medico-legale. Este vorba despre Ivaylo Ivanov, Plamen Stattev și Decho Vassilev, iar examinările au arătat că stomacurile acestora erau complet goale, scrie Novinite.

Informațiile au fost confirmate de avocatul Lyudmil Rangelov, care a declarat pentru un post de televiziune că datele „sugerează o perioadă deliberată de post, probabil legată de o încercare de autopurificare”.

Rangelov a precizat că citează „o sursă de încredere apropiată anchetei”, însă nu poate oferi, deocamdată, detalii suplimentare. Totodată, el a subliniat că, până în acest moment, anchetatorii nu au descoperit dovezi care să indice implicarea altor persoane în moartea celor trei.

Cazul de la Petrohan a ieșit la iveală după ce, în ultima săptămână, șase persoane au fost găsite moarte în munții din vestul Bulgariei, în circumstanțe considerate neobișnuite de autorități.

„Acesta este un caz fără precedent în țara noastră”, a declarat Zahari Vaskov, directorul Direcției Generale a Poliției Naționale, într-o conferință de presă.

Anchetatorii au stabilit că, la început, au fost descoperite cadavrele celor trei bărbați la cabana montană de lângă Petrohan, clădire care a fost ulterior incendiată. La câteva zile distanță, poliția a găsit alte trei persoane decedate într-o rulotă din zona Vârfului Okolchitsa, printre care și un adolescent de 15 ani. Autoritățile analizează legătura dintre cele două locații și nu exclud ipoteza unor crime urmate de sinucidere sau a unor sinucideri.

Potrivit poliției, cinci dintre persoanele decedate erau membri ai ONG-ului Agenția Națională pentru Controlul Zonelor Protejate, care folosea cabana Petrohan ca sediu. Băiatul de 15 ani era fiul unui prieten al membrilor grupului. Niciun reprezentant al organizației nu a putut fi contactat pentru comentarii.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/bulgaria.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Ministerul de Interne al Bulgariei a anunțat că, la 1 februarie, în jurul orei 13:50, două jeep-uri aparținând asociației care utiliza cabana s-au deplasat în zonă, vehiculele fiind identificate ulterior în timpul verificărilor. Precizarea vine în contextul declarațiilor făcute de Milena Malinova, prietenă a lui Ivaylo Ivanov, care a spus că a observat mai multe jeep-uri circulând cu viteză pe același drum, fără a acorda o importanță deosebită momentului. Autoritățile au menționat că drumul respectiv oferă acces și către alte zone, fără a exista confirmarea că toate vehiculele s-au îndreptat spre cabană.

În interiorul cabanei, anchetatorii au găsit cărți și banere budiste, iar poliția a precizat că membrii grupului practicau budismul tibetan. De asemenea, la fața locului au fost descoperite arme de foc și cartușe goale, experții stabilind că focurile au fost trase de la mică distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Crime dubioase în Bulgaria: ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni și ce spun anchetatorii apare prima dată în Realitatea.md.

Mai multe organizații neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea față de declarațiile directorului general al Companiei „Teleradio-Moldova”, Vladimir Țurcanu, care într-o emisiune TV a calificat o investigație jurnalistică drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”.

ONG-urile cer ca Vladimir Țurcanu să își prezinte scuze publice și să adopte un discurs bazat pe argumente, care să respecte libertatea presei și rolul acesteia într-un stat democratic.

Organizațiile atenționează că astfel de afirmații, făcute fără argumente factuale, pot afecta reputația unei redacții independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.

În reacția lor, semnatarii reamintesc că presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului, iar criticile făcute în interes public sunt protejate prin legislația Republicii Moldova și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

ONG-urile mai subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să dea dovadă de toleranță față de presă și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile.

Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile cosemnatare își exprimă solidaritatea cu echipa Proiectului Media „Cu Sens” și cer reprezentanților autorităților publice să manifeste un discurs responsabil și respect față de mass-media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Directorul TRM, chemat să prezinte scuze pentru afirmațiile la adresa unei investigații jurnalistice apare prima dată în Realitatea.md.

Lipsa finanțării publice adecvate și birocrația excesivă din partea statului frânează dezvoltarea organizațiilor societății civile. Declarații în acest sens au fost făcute de invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Ei au afirmat că astăzi proiectele societății civile se bazează pe surse externe de finanțare sau pe mediul de afaceri, care abia în ultimii ani a devenit mai deschis la colaborare.

Serghei Neicovcen, director executiv al Centrului CONTACT, a solicitat mai multă susținere a sectorului asociativ din partea statului pentru organizațiile societății civile.

„Republica Moldova are un Program național de dezvoltare a societății civile, dar care nu este finanțat suficient sau, aș spune, deloc nu este finanțat. Toate ideile și activitățile programului rămân pe seama organizațiilor neguvernamentale. Mă adresez către guvernare și invit responsabilii de finanțarea acestui program la discuții pentru a înțelege care este aportul autorităților la susținerea organizațiilor societății civile din bani publici”, a menționat Serghei Neicovcen.

Elena Cupceanu, directoarea executivă a Asociației „Aud și Vorbesc”, a spus că deși statul acoperă din anul 2020 operațiile de implant cohlear, costurile pentru reabilitare și incluziune rămân în sarcina familiilor, fapt care generează costuri suplimentare.

„Avem mici proiecte cu organizațiile internaționale. Ne bazăm foarte mult pe colaborarea cu organizațiile neguvernamentale din România și Franța cu care facem schimburi de experiență și creștere profesională pentru terapeuții noștri. Este dificil să poți acoperi toate cheltuielile financiare de întreținere și de administrare a unei organizații neguvernamentale”, a adăugat Elena Cupceanu.

Liliana Rotaru, președinta Copil Comunitate Familie Moldova, a observat o schimbare în relația dintre stat și ONG-uri, dar că aceasta mai este îngreunată de birocrație. Ea a remarcat, însă, o deschidere din partea mediului de afaceri.

„Cu ceva ani în urmă, era imposibil să obții finanțare de la mediul de afaceri. Cel mult puteai primi niște bunuri pe care le produceau. Dar era foarte greu să obții o resursă financiară. Nu este mai ușor nici acum, dar sunt exemple frumoase în care mediul de afaceri se implică atât financiar, cât și cu expertiză, cu bunuri, cu servicii pentru a sprijini organizațiile neguvernamentale. Suntem într-un proces și schimbările deja se văd”, a afirmat Liliana Rotaru.

În Republica Moldova a fost lansată campania „Oameni care pun umărul”, menită să promoveze organizațiile neguvernamentale și oamenii care contribuie la dezvoltarea societății civile. Potrivit statisticilor, astăzi în țară sunt înregistrate peste 10.000 de organizații neguvernamentale. Din varii motive, mai mult de jumătate dintre acestea nu desfășoară activități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Declarații la Rlive: Relația statului cu societatea civilă rămâne o prioritate, dar fără finanțare apare prima dată în Realitatea.md.

Statisticile arată că în Republica Moldova există peste 10.000 de organizații neguvernamentale. Un cetățean inițiat abia de ajunge să cunoască vreo zece. Este o cifră infimă din tot spectrul societății civile cu care un om de rând a contactat direct, despre care a aflat de la televizor sau alături de care a pus umărul la soluționarea unei probleme.

Luni, 24 noiembrie, în studioul RLIVE TV vin reprezentanții a trei organizații neguvernamentale, care oferă contribuție esențială la dezvoltarea mai multor domenii în care trebuie de pus umărul.

Liliana Rotaru, președinta Copil Comunitate Familie Moldova, Serghei Neicovcen, directorul executiv al Centrului CONTACT, și Elena Cupceanu, directoarea executivă a Asociației „Aud și Vorbesc”, vor răspunde la întrebările:

• Ce-i face să ardă pentru alții?
• Ce probleme au soluționat și ce obiective au pentru viitor?
• De ce depinde dezvoltarea sectorului asociativ din țară?

Emisiunea „Consens Național” începând cu ora 20:00, la RLIVE  TV.

Articolul Consens Național: Istoriile oamenilor din organizații non-guvernamentale, care pun umărul apare prima dată în Realitatea.md.

„Oameni care pun umărul” – sub acest slogan, timp de jumătate de an, în Republica Moldova se va desfășura o amplă campanie de comunicare menită să aducă în atenția publicului rolul și impactul real al organizațiilor neguvernamentale în viața oamenilor și a comunităților. Campania este implementată de Centrul CONTACT și susținută financiar de Fundația Soros Moldova, având ca obiectiv principal creșterea nivelului de cunoaștere a sectorului asociativ și recunoașterea contribuției acestuia la dezvoltarea socială a țării.

Inițiativa vine într-un context în care percepția publică asupra ONG-urilor este adesea marcată de stereotipuri sau neîncredere. Deși în Republica Moldova sunt înregistrate peste 10.000 de organizații neguvernamentale, doar o mică parte se bucură de recunoașterea meritată din partea publicului. Campania își propune să aducă mai aproape de cetățeni munca reală a ONG-urilor, acțiuni prin care acestea oferă sprijin persoanelor vulnerabile, apără drepturile celor fără voce și creează soluții acolo unde instituțiile publice nu reușesc să ajungă.

„În ultimii ani, sectorul asociativ a avut o contribuție esențială la dezvoltarea mai multor domenii, dar imaginea publică a ONG-urilor a fost adesea distorsionată. Prin această campanie, ne propunem să arătăm chipurile reale ale implicării, oameni care, prin eforturi constante și adesea invizibile, fac diferența acolo unde este mai mare nevoie. Este un demers de recunoaștere și reconectare între societate și cei care o sprijină din interior,” a declarat Serghei Neicovcen, directorul executive al Centrului CONTACT.

Combinând acțiuni media, activări sociale și evenimente publice, Campania „Oameni care pun umărul” se va desfășura la nivel național și va reuni organizații din diverse domenii, de la educație, sănătate, democrație participativă și drepturile omului, până la protecția mediului, dezvoltare locală și incluziune socială. Ea va începe cu o fază de dialog în social media, menită să stimuleze conversația despre problemele cotidiene și despre rolul ONG-urilor care intervin în sprijinul comunităților. În lunile următoare, vor fi lansate un documentar despre sectorul asociativ, o serie de spoturi video și o expoziție fotografică itinerantă intitulată „Oameni pentru care am pus umărul”. De asemenea, în fiecare zi de joi, la ora 17:10, cetățenii sunt invitați să urmărească emisiunea campaniei „Oameni care pun umărul”, difuzată la Radio Moldova.

Campania se va încheia cu Zilele Porților Deschise în ONG-uri, o inițiativă națională care va permite publicului să vadă direct activitatea organizațiilor neguvernamentale din diferite regiuni ale țării și oamenii din spatele acestor organizații.

„Oamenii din organizațiile societății civile cunosc cel mai bine realitățile din comunitățile lor și intervin acolo unde este nevoie de sprijin, dialog și soluții. Prin această campanie, vrem să aducem în prim-plan munca lor și să evidențiem importanța susținerii ONG-urilor — a acestor oameni care transformă solidaritatea în acțiune și contribuie la construirea unei societăți deschise, bazate pe încredere, cooperare și responsabilitate,” a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.

Sectorul asociativ din Republica Moldova s-a dezvoltat după anii ’90, odată cu consolidarea democrației și a inițiativelor civice. Astăzi, în țară activează peste 10.000 de organizații neguvernamentale, implicate în domenii precum educație, sănătate, drepturile omului, politici publice și decomcrație participativă, protecția mediului, dezvoltare comunitară, cultură, tineret și incluziune socială. ONG-urile au fost actori cheie în reforme majore, de la îmbunătățirea serviciilor sociale și promovarea egalității de gen, până la răspunsul umanitar pentru refugiați și dezvoltarea locală participativă. Cu toate acestea, doar aproximativ un sfert dintre cetățeni declară că au încredere în activitatea ONG-urilor, potrivit sondajelor recente.

Campania „Oameni care pun umărul” vine să schimbe această percepție, aducând în prim-plan dimensiunea umană a sectorului, oameni, nu structuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Centrul CONTACT și Fundația Soros Moldova lansează campania „Oameni care pun umărul” apare prima dată în Realitatea.md.

Centrul pentru Jurnalism Independent și alte organizații neguvernamentale de media își exprimă solidaritatea cu jurnaliștii redacției Zona de Securitate, care au fost supuși presiunilor din partea primarului localității Varnița, Alexandr Nichitenco, în contextul unei campanii de informare privind situația energetică din regiunea transnistreană, transmite IPN.

În data de 13 mai, echipa redacțională a instalat un banner informativ în cadrul campaniei #UEpeNistru, pe un panou aflat în gestiunea unui agent economic local. Mesajul – „Când nu plătești pentru gaz cu bani – plătești cu viitorul” – reprezenta, potrivit redacției, o formă legitimă de exprimare a opiniei, garantată de Constituția Republicii Moldova. La scurt timp, primarul localității ar fi exercitat presiuni asupra jurnaliștilor și administratorului panoului publicitar, inclusiv prin apeluri telefonice amenințătoare și solicitări directe de dezinstalare a bannerului.

Reprezentanții redacției afirmă că primarul Nichitenco a invocat posibile reacții din partea autorităților autoproclamate de la Tiraspol și ar fi amenințat cu restricționarea accesului echipei Zona de Securitate în localitate. Bannerul a fost înlăturat în aceeași seară, în pofida tentativelor jurnaliștilor de a găsi o soluție pașnică și legală.

Organizațiile media semnatare consideră aceste acțiuni drept o încercare gravă de intimidare și o limitare abuzivă a libertății de exprimare, incompatibilă cu valorile unui stat democratic. Aceste practici, afirmă ONG-urile, afectează nu doar activitatea jurnalistică, ci și dreptul publicului de a fi informat corect.

Totodată, este subliniat faptul că jurnaliștii de pe malul drept al Nistrului nu pot accesa liber regiunea transnistreană, iar acțiunile de informare desfășurate în localități precum Varnița sunt printre puținele surse prin care publicul din stânga Nistrului poate primi informații echilibrate și verificate.

Organizațiile solicită autorităților constituționale ale Republicii Moldova să investigheze acest caz și să ia măsuri pentru prevenirea unor astfel de episoade de cenzură și presiune asupra presei.

Contactat de ZdG.md, primarul Alexandr Nichitenco s-a arătat nemulțumit că mesajul nu a fost „coordonat” și este în limba rusă. Acesta nu a negat că panoul a fost eliminat la indicația sa.

Reporter ZdG: Atunci de ce a fost scos? Ei vorbesc despre faptul că au încercat să ajungeți la un compromis, dar a fost scos pur și simplu.
Alexandr Nichitenco: Pentru că este în Zona de Securitate și nu îmi trebuiesc conflicte.
Reporter ZdG: Și dumneavoastră considerați că a scoate bannerul unei instituții de presă este a evita un conflict?
Alexandr Nichitenco: Da, socot.

Solicitarea de a „cere voie” înainte de publicare sau difuzare poate fi considerată o imixtiune nejustificată în activitatea editorială și o formă de cenzură incompatibilă cu principiile statului de drept și libertății presei. De asemenea, plasarea de mesaje în limba rusă nu este interzisă de lege. Dimpotrivă, adaptarea conținutului în limba majoritar vorbită în regiunea transnistreană este o alegere editorială justificată și necesară pentru a asigura accesul la informație pentru toți cetățenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Organizațiile media condamnă presiunile primarului din Varnița asupra jurnaliștilor de la Zona de Securitate apare prima dată în Realitatea.md.

Circa 27 de organizații neguvernamentale și persoane au semnat o declarație prin care cer desecretizarea dosarelor cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009 și „adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii”. Declarația a fost publicată de Asociația Promo-LEX la 16 ani de la protestele violente.

„Dreptatea rămâne o promisiune trădată. De 16 ani, victimele represiunilor din 7 aprilie 2009, societatea civilă și apărătorii drepturilor omului cer ADEVĂR, RĂSPUNDERE și DREPTATE. Însă justiția rămâne tăcută, iar impunitatea s-a transformat din excepție în regulă”, se menționează în declarație.

Pe 6 aprilie 2009, mii de cetățeni s-au adunat pașnic în fața instituțiilor statului, manifestându-și dezacordul față de rezultatele alegerilor parlamentare. A doua zi, pe 7 aprilie, protestele au escaladat, iar răspunsul autorităților a fost unul brutal. Cel puțin 600 de persoane au fost reținute în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte. Rudele acestora încă așteaptă un răspuns.

„Aceste crime nu sunt doar o pată vie pe conștiința statului, ci și o dovadă clară a eșecului Moldovei de a-și respecta obligațiile internaționale privind prevenirea torturii și protecția drepturilor fundamentale ale omului. Credibilitatea actului de interzicere a torturii şi altor forme de maltratare este subminată de fiecare dată când funcţionarii responsabili de asemenea crime nu sunt traşi la răspundere pentru acţiunile lor” afirmă organizațiile semnatare.

Astfel, organizațiile și persoanele semnatare solicită:

1. Desecretizarea imediată a dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009, în conformitate cu art. 8 al Legii Nr. 245 din 27.11.2008 privind secretul de stat, care prevede că nu pot fi secretizate informațiile privind încălcarea drepturilor fundamentale ale omului;
2. Combaterea impunității prin tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate, indiferent de funcțiile pe care le-au ocupat sau le ocupă;
3. Adoptarea unor mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii, inclusiv asigurarea accesului real la reabilitare comprehensivă, conform Comentariul General nr. 3 la art. 14 din Convenția ONU împotriva Torturii;
4. Aplicarea fermă a principiului toleranței zero față de tortură de către instituțiile statului;
5. Recunoașterea oficială a abuzurilor comise și garantarea că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată;
6. Instituirea unui mecanism public de raportare periodică, prin care autoritățile să prezinte stadiul investigațiilor și proceselor în instanță, măsurile de reabilitare pentru victime și pașii întreprinși pentru a preveni repetarea abuzurilor;
7. Realizarea angajamentelor internaționale și naționale privind eradicarea torturii și relelor tratamente.

Amintim că, acum 16 ani, zeci de mii de tineri au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru libertate, democrație și un viitor european al țării noastre. Protestul sincer a fost însă deturnat și întrerupt brutal. Sute dintre ei au fost maltratați în comisariatele de poliție și judecați la miez de noapte.

Manifestația a început pe data de 6 aprilie 2009, după o nouă victorie a Partidului Comuniștilor la parlamentare. Pe 7 aprilie, zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, unii susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor, scandând „Vrem alegeri repetate”, „Jos comuniștii”.

Moldova: Se împlinesc 16 ani de la protestele din 7 aprilie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Justiția a eșuat în a-și face datoria”. Mai multe ONG-uri cer desecretizarea dosarelor din 7 aprilie 2009 apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul ungar Viktor Orban a cerut adoptarea unor legi mai severe care să permită interzicerea ONG-urilor și mass-media care au beneficiat de ajutor financiar american în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden, transmite G4media.ro.

Orban a afirmat că noul preşedintele al SUA, Donald Trump şi magnatul Elon Musk au dezvăluit o reţea de „corupţie politică” prin care au fost finanţate mass-media şi ONG-uri care promovau în lume agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria.

Sursa citată menționează că premierul Ungariei a cerut aceste schimbări legislative într-o întâlnire cu uşile închise desfăşurată marţi, 18 februarie, cu partidul său, Fidesz, care deţine majoritatea în legislativ, şi cu partidul Creştin Democrat, aliat al acestuia. El le-a indicat parlamentarilor săi elaborarea unor legi stricte pentru ca astfel de instituţii media şi ONG-uri să nu mai poată funcţiona în Ungaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanţări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor şi să se auto-eticheteze drept „organizaţie finanţată din străinătate”. Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Bruxelles şi după o sentinţă a Curţii de Justiţie a UE (CJUE).

Articolul Orban cere să fie interzise în Ungaria ONG-urile şi mass-media finanţate de SUA în timpul administrației Biden apare prima dată în Realitatea.md.

Igor Dodon vrea implementarea legii agenților străini în Republica Moldova. Fostul președinte a recunoscut în cadrul unui interviu că Partidul Socialiștilor pe care în conduce va propune un proiect de reglementare, prin care organizațiilor non-guvernamentale să li se interzică implicarea în politică.

Din spusele politicianului, chestiunea va reprezenta angajamentul socialiștilor la următoarele alegeri parlamentare. Dodon susține că ideea ar fi inspirată din Statele Unite și Georgia.

„Va fi angajamentul nostru politic, inclusiv a platformei electorale. Despre asta deja am anunțat săptămâna cealaltă, într-o conferință de presă. Unii au întrebat de ce așa de dur. Am zis așa, altfel nu se poate. (…) Poziția trebuie să fie clară. Vom elabora și vom propune spre aprobare în Parlament o lege cum este în Statele Unite, cum este în Georgia. O lege care să interzică ONG-urilor să se ocupe cu politica”, a declarat liderul PSRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că nu este prima dată când Dodon susține că în Moldova este necesară legea privind activitatea agenților străini. Prevederile au fost introduse în Rusia încă în 2012, însă au căpătat mare amploare la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. Autoritățile verifică sursele de finanțare ale persoanelor și organizațiilor incluse în registrul agenților străini, îi impun să publice disclaimere despre faptul că sunt finanțați din afara țării și le stabilesc pedepse sau amenzi dacă ignoră asemenea prevederi.

Precizăm că, și în SUA există asemenea reglementare încă din 1938, când se încerca contracararea propagandei naziste. Din 1966, legislația americană stabilește clar responsabilitate pentru încălcarea prevederilor doar dacă autoritățile vor proba că persoana a reprezentat și a acționat interesele altui stat, iar procese de acest gen nu au fost înregistrate.

Dacă ne referim la exemplul Rusiei, din iulie 2022, cetățenii pot fi incluși în lista agenților străini dacă există indicatori că ar fi influențați din exterior. Conform reglementărilor, aceștia nu pot fi participa la alegeri, nu primesc onorarii și nici nu pot beneficia de plăți pentru drepturile de autor.

Articolul VIDEO Inspirat de Putin? Dodon face planuri pentru a guverna: Vrea legea agenților străini, „cum este în SUA” apare prima dată în Realitatea.md.

Timp de două zile, la Chișinău s-a desfășurat Forumul ONG 2024, care a reunit peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității. Tema actualei ediții, „Societatea civilă pentru integrare europeană”, a fost în centrul atenției, subliniind importanța participării active a societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la UE.

Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, a subliniat importanța implicării societății civile în realizarea obiectivului strategic național de integrare europeană

„Societatea civilă a fost și este partenerul nostru de încredere în acest parcurs. De aceea, noi vom susține în continuare dezvoltarea și capacitarea societății civile ca să sprijine autoritățile în realizarea reformelor necesare pentru a deveni stat membru al comunității europene”, susţine Jānis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în orașele în care lucrați. Așa că este foarte importantă munca pe care o faceți. Așadar, în primul rând, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru dedicare, pentru angajament, pentru ceea ce faceți în condiții uneori foarte dificile”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

Pe parcursul celor două zile, participanții au discutat despre implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluțiile, inițiativele de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ, unde au fost prezentate studii de caz și bune practici din regiune.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți active”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

De asemenea, în cadrul forumului au fost discutate oportunitățile financiare europene pentru ONG-urile din țara noastră și strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

„Vorbim despre actele normative care stau la baza dezvoltării societății civile. Sigur că este noul program adoptat în 2024, programul pentru dezvoltarea organizațiilor societății civile. Noi ținem să-l implementăm bine, monitorizăm fiecare acțiune și nu vrem să se repete istoriile de anii trecuți cu strategiile care au fost lăsate baltă la jumătate de drum. Abordarea este serioasă, pot să vă asigur de acest lucru”, afirmă Ana Calinici, secretară de stat a Guvernului.

Forumul ONG 2024 a fost organizat de către Consiliul ONG și Centrul CONTACT, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Două zile de forum ONG cu discuţii şi soluţii pentru societatea civilă din R. Moldova, în contextul aderării la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Mii de georgieni pro-UE s-au adunat în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi pentru o a 12-a noapte consecutivă de proteste față de politica guvernului, acuzat că a renunţat la ambiţiile europene ale ţării.

Arborând drapele europene, manifestanţii suflau în trompete şi afişau bannere cu sloganuri antiguvernamentale. Tunuri cu apă, utilizate în nopţile de proteste precedente pentru a-i respinge pe manifestanţi, au fost staţionate în Piaţa Libertăţii, la circa 500 de metri de Parlament.

Această fostă republică din Caucaz este în criză politică după alegerile legislative din 26 octombrie, câştigate de partidul puterii Visul Georgian, însă denunţate de opoziţia prooccidentală ca fiind fraudate.

Decizia din 28 noiembrie a guvernului georgian de a amâna până în 2028 „problema aderării la Uniunea Europeană” a generat un val de manifestaţii pro-europene la Tbilisi şi în alte oraşe.

Poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene

Majoritatea manifestațiilor au fost dispersate de poliţie cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, în timp ce sute de protestatari au aruncat cu artificii şi pietre asupra forţelor de ordine.

Potrivit Ministerului de Interne georgian, 402 de manifestanţi au fost arestaţi de la începutul manifestaţiilor, majoritatea pentru „nesupunere” sau „vandalism”, însă „peste 30” pentru infracţiuni precum organizarea de violenţe.

Numeroase violenţe împotriva manifestanţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi opoziţie, violenţe denunţate şi de partenerii occidentali ai Georgiei. În ciuda deciziei sale de amânare, guvernul georgian susţine că doreşte în continuare integrarea în UE şi îi acuză pe manifestanţi că vizează o revoluţie şi că sunt finanţaţi din străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Puterea de la Tbilisi şi-a înăsprit în ultimele zile retorica faţă de mişcare, premierul Irakli Kobahidze promiţând că va „eradica opoziţia”, pe care o califică drept „liberalo-fascistă”.

Poliţia a percheziţionat mai multe birouri ale partidelor de opoziţie şi a arestat cel puţin trei lideri ai mişcării, printre care şeful partidului Ahali, Nika Gvaramia, condamnat la 12 zile de închisoare.

Articolul A 12-a noapte de proteste în Georgia: Mii de oameni s-au adunat din nou în fața Parlamentului apare prima dată în Realitatea.md.

Timp de două zile, la Chişinău, are loc Forumul ONG 2024, care reunește peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității, pentru a discuta implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluții și inițiative de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ.

Forumul ONG are loc o dată la doi ani, iar tema actualei ediții este – “Societatea civilă pentru integrare europeană”, la care, în prim-plan, este poziționată participarea societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi oportunităţile financiare europene pentru ONG-urile din tara noastră. Un alt aspect important discutat, ţine de strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La evenimentul de deschidere a participat şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, reprezentanți ai ambasadei Germaniei în Republica Moldova, precum şi ai Guvernului Republicii Moldova.

„Forumul ONG celebrează rezultatele organizațiilor societății civile. Întotdeauna ne-au fost alături partenerii noștri de dezvoltare, fără ei nu am fi reușit. Astăzi avem prezenți și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Parteneriatul Estic și respectiv, forumul nostru ONG se transformă și își lărgește barierele, scoate hotarele”, a declarat în deschidere Nina Lozinschi, președinta Consiliului ONG.

„Mă bucur enorm să văd o societate foarte activă și dornică de a contribui la realizarea acestui obiectiv strategic național, confirmat de referendumul din acest an. În ultimele săptămâni am participat la mai multe evenimente împreună cu societatea civilă, unde am discutat despre progresele și perspectivele reale ale țării de a adera la comunitatea europeană. Aceasta înseamnă că există un interes puternic din partea societății civile moldovenești și cred că doar prin integrarea activă a întregii societăți țara are mai multe șanse să se îndrepte și mai rapid pe calea integrării europene”, susţine Janis Mazeiks, șeful delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Știm că sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în localitățile în care lucrați. Este foarte importantă munca pe care o faceți”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva Guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți activi”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

Forumul ONG are scopul de a consolida societatea civilă şi a promova proiectele şi iniţiativele ONG-urilor din Republica Moldova, prin comunicare şi identificarea soluţiilor în cazul problemelor pe care le întâmpină organizațiile neguvernamentale.

Evenimentul este organizat de Consiliul ONG și Centrul CONTACT cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

Articolul Pe 4-5 decembrie, la Chişinău, se desfăşoară Forumul ONG 2024 apare prima dată în Realitatea.md.

Campionul olimpic la înot David Popovici a decis să îşi doneze echipamentul de premiere de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, pentru a strânge 115.000 de euro, sumă necesară construcţiei unei case familiale ce va primi copiii cu nevoi speciale din ultimul centru de plasament din Sectorul 5, Bucureşti.

Potrivit ONG-ului care se află în spatele campaniei, 11 copii cu nevoi speciale ar urma să beneficieze de campania umanitară în care s-a implicat Popovici, scrie Digi24.

„David Popovici, dublu campion mondial şi campion olimpic la înot, donează Fundaţiei Hope and Homes for Children echipamentul purtat pe podium la Olimpiada de la Paris din acest an. Tricoul, bluza şi pantalonii de trening, alături de încălţămintea sport, sunt obiectele personale pe care David le oferă”, a anunțat ONG-ul.

Cei care donează pot obține echipamentul în urma unei trageri la sorți. Donațiile se pot face pe pagina dedicată campaniei, suma minimă fiind de 50 de lei. Echipamentul va fi expus pe perioada campaniei, timp de 10 zile, în cadrul AFI Cotroceni, la parter, în atriumul de la intrarea principală.

Sportivul român a explicat gestul de a se implica în campania umanitară prin faptul că există „bătălii mai importante şi mai tăcute”.

„Emoţia de a fi pe podium, la Jocurile Olimpice 2024, purtând cu mândrie tricolorul, va rămâne pentru totdeauna în inima mea. V-am simţit alături de mine şi vă mulţumesc! Iar azi, îmi doresc din suflet să vă am din nou aproape, pentru că, dincolo de victoriile care se măsoară în medalii, există alte bătălii – mai importante, dar mai tăcute -, care se văd rar, dar care au un impact uriaş. Din inima mea, pentru casa a 11 copii, astăzi donez cu bucurie echipamentul pe care l-am purtat pe podium, pentru ca ei să crească într-un mediu cald şi adaptat nevoilor lor. E nevoie de 11.500 de oameni buni care să doneze minim 50 de lei pentru ca noi, împreună, să strângem un sfert din banii necesari Hope and Homes for Children pentru a construi casa. În realitate, însă, eu cred că suntem mult mai mulţi. Iar pentru asta, vă mulţumesc!”, a declarat David Popovici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul David Popovici își donează echipamentul de premiere de la Jocurile Olimpice apare prima dată în Realitatea.md.

Aliații lui Șor din Parlament au anunțat că înaintează un proiect de lege care prevede că ONG-urile și liderii lor trebuie să depună obligatoriu declarații de avere și interese. Anunțul a fost făcut de Vasile Bolea și Vadim Fotescu, care au invocat faptul că liderii politici sunt obligați să își declare bogățiile.

Parlamentarii au mai făcut referire la pretinsele finanțări ale partidelor politice din fonduri străine și de către organizații non-guvernamentale.

„Acestea persoane care conduc aceste ONG-uri să ne spună de unde sunt finanțări, cu cât sunt finanțați și ce venituri au, pentru ca societatea să cunoască cine comandă muzica”, a spus Vasile Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, în februarie 2024, Parlamentul a aprobat reglementările potrivit cărora președinții și vicepreședinții e partid trebuie să declare averea și interesele personale. Măsura se referă și la membrii organelor executive centrale ale partidelor politice.

În Rusia există așa-numita lege a agenților străini, persoanele vizate fiind „sub influență străină” sau finanțate din afara țării, fiind invocat că acționează împotriva intereselor statului. O reglementare similară, inspirată de la Kremlin, a fost adoptată și în Georgia, stârnit manifestații stradale.

Articolul Aliații lui Șor parodiază legea agenților străini? Propun noi reglementări privind ONG-urile și liderii acestora apare prima dată în Realitatea.md.

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media condamnă cu vehemență tentativele Comitetului Executiv și ale Adunării Populare a Găgăuziei de a submina libertatea presei din regiune prin instituirea unui mecanism „paralel” de licențiere a activității mass-mediei audiovizuale din regiune, precum și a altor prevederi ce compromit rolul și independența  furnizorului public regional de servicii media, Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, RISE Moldova, Centrul „Acces-info” și Asociația Media Guard cer retragerea neîntârziată a inițiativei legislative ce contravine flagrant legislației Republicii Moldova.

La 25 iunie, Adunarea populară a Găgăuziei a aprobat, în primă lectură, un pachet de amendamente la o lege locală ce reglementează activitatea mass-mediei audiovizuale. Proiectul vizează, între altele, crearea unei noi proceduri de licențiere a activității posturilor TV și de radio din regiune, care constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTAG, contra cost, a unei autorizații numite Izin. Respectiva novație legislativă presupune eludarea mecanismului de obținere a licenței de emisie din partea Consiliului Audiovizualului (CA) – unica autoritate care poate decide asupra oferirii unui furnizor de servicii media, aflat în jurisdicția Republicii Moldova, a dreptului de a difuza un anumit serviciu media audiovizual liniar.

Amendamentele aprobate de organul legislativ al UTAG conțin și o serie de intervenții neavenite și juridic inconsecvente pe mecanismele de funcționare a furnizorului public de servicii media audiovizuale GRT. Între acestea este și crearea unei proceduri de evaluare anuală a activității angajaților de către o „comisie specială”, în componența căreia ar urma să fie și un membru din organul legislativ local și care prezintă un potențial major de subminare a independenței furnizorului public.

Normele constituționale (art. 111) prevăd în mod expres că pe teritoriul UTAG sunt garantate toate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția și legislația Republicii Moldova. Găgăuzia poate fi administrată în temeiul actelor normative ale Adunării Populare doar în cazul în care acestea nu contravin Constituției și legislației Republicii Moldova (art. 2).

Reamintim că, în virtutea Codului serviciilor media audiovizuale, dar și a legislației ce reglementează procedurile de autorizare a anumitor activități, CA este unica autoritate investită prin lege să decidă asupra acordării actelor permisive de difuzare a unui anumit serviciu media audiovizual.

Instituirea unor mecanisme parale de autorizare, precum Izinul, din partea autorităților UTAG, constituie o tentativă de eludare a regimului de autorizare existent și contravin legislației statului, precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Organizațiile semnatare recunosc necesitatea ajustării Legii UTAG nr. 66/2016 a audiovizualului – act normativ ce nu satisface exigențele Directivei 2010/13/UE a Serviciilor Mass-media Audiovizuale – la cerințele stabilite în legislația națională, dar și la standardele internaționale.

În același timp, reiterăm faptul că intervențiile pe mecanismele ce vizează activitatea GRT sunt irelevante demersului de a îmbunătăți calitatea legii locale. Reducerea cotei de difuzare a conținutului în limba găgăuză, investirea directorului tehnic/financiar cu atribuția de administrare a GRT sau reducerea numărului membrilor Consiliului de Supraveghere pe motiv că „este complicat să aduni atâția oameni în același loc” nu constituie modificări pertinente de a duce la îmbunătățirea reglementărilor locale.

ONG-urile semnatare condamnă tentativele autorităților din UTAG de a submina libertatea presei, exprimându-și regretul cu privire la repetitivitatea derapajelor de acest fel.

Cerem autorităților UTAG să retragă neîntârziat inițiativa legislativă ce contravine flagrant Constituției Republicii Moldova și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ONG-uri de media condamnă tentativele autorităților Găgăuziei de a submina presa printr-o inițiativă legislativă apare prima dată în Realitatea.md.