În timp ce ascultam unele dintre discursurile liderilor mondiali, în special pe cele ale reprezentanților statelor occidentale, rostite săptămâna trecută în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, nu am putut să nu mă întreb dacă unii dintre ei nu s-au îndepărtat profund de realitatea de pe teren atunci când au vorbit despre Orientul Mijlociu.

Unul dintre ei a afirmat chiar, fără echivoc, că organizația teroristă Hamas nu este activă în Iudeea și Samaria.

Nimic nu ar putea fi mai departe de realitate. Există numeroase dovezi documentate privind activitatea Hamas în această zonă, inclusiv planificarea și comiterea unor atacuri teroriste împotriva israelienilor.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au destructurat o celulă teroristă Hamas din localitatea Beita, în apropiere de Nablus, care comisese mai multe atacuri împotriva cetățenilor israelieni. Au fost confiscate arme și explozibili. Iar săptămâna trecută, în ajunul Yom Kippur – cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc –, un terorist Hamas a ucis un cetățean franco-israelian în fața fiului său.

În acest context, mai mulți lideri și-au reiterat, în discursurile lor, sprijinul pentru crearea imediată a unui stat palestinian, de parcă 7 octombrie 2023 nu s-ar fi întâmplat niciodată. Ca și cum acea zi îngrozitoare din istoria Israelului – cel mai cumplit eveniment pentru poporul evreu de la Holocaust încoace – ar fi fost doar o întrerupere nefericită a procesului politic din Orientul Mijlociu.

Serios? Putem continua cu adevărat să discutăm despre viitorul regiunii ca și cum 7 octombrie nu ar fi schimbat nimic?

Atacul din 7 octombrie a spulberat definitiv o premisă fundamentală care a ghidat o mare parte din abordarea occidentală față de conflictul israeliano-palestinian: convingerea că doar concesiile teritoriale vor contribui la instaurarea păcii.

Israelul a făcut deja acest experiment în Gaza, în 2005. S-a retras complet, și-a desființat comunitățile și și-a evacuat populația civilă. Toate acestea, în speranța că Gaza va deveni fundamentul unui viitor pașnic și prosper. Unii chiar o vedeau drept un posibil „Singapore al Orientului Mijlociu”.

În schimb, Hamas a preluat violent controlul asupra Fâșiei Gaza. A urmat o succesiune de atacuri teroriste, care a culminat cu masacrul din 7 octombrie.

Pentru acei lideri mondiali, crearea unui stat palestinian în Iudeea și Samaria poate părea puțin mai mult decât trasarea unei linii pe hartă.

Pentru Israel însă, implicațiile asupra securității sunt majore, existențiale.

Iudeea și Samaria, parte a străvechii noastre patrii biblice, domină geografic cele mai populate zone ale Israelului. Pentru Israel, o asemenea entitate ar reprezenta o amenințare existențială: ar însemna ca forțe ostile să se afle pe poziții dominante deasupra centrului statului și a principalelor sale zone populate.

Ar accepta vreun alt stat să se pună într-o situație atât de precară?

Și ar putea acei lideri care susțin dreptul Israelului de a se apăra să garanteze că acesta nu va fi atacat? Mai mult, dacă Israelul ar fi atacat din nou de pe un teritoriu asupra căruia ar fi renunțat la controlul de securitate, ar fi aceleași state pregătite să-și trimită propriii militari într-o zonă de conflict?

Răspunsul este un „nu” categoric.

Ne-am fi putut aștepta ca mai mulți dintre acești lideri să recunoască faptul că Israelul nu se apără doar pe sine, în mod izolat. Israelul se confruntă cu organizații islamiste radicale ale căror ideologie și metode amenință nu doar Israelul, ci societățile democratice din întreaga lume.

Israelul este singura democrație din regiune și face parte din lumea occidentală. Nu putem decât să sperăm că acești lideri vor lua în serios lecțiile zilei de 7 octombrie și vor înțelege că orice posibilă soluție politică trebuie să pornească de la un principiu fundamental: securitatea Israelului nu poate fi tratată ca un aspect secundar.

Sursa: IPN

Articolul Op-Ed de ambasadorul Israelului: Realitatea din teren versus retorica de la ONU apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Vasile Tofan a avertizat, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), asupra intensificării zborurilor dronelor rusești și a riscului ca încălcarea repetată a spațiului aerian al Republicii Moldova să ajungă să fie considerată normală. În același timp, șeful Guvernului a spus că țara se pregătește pentru o iarnă dificilă, iar autoritățile trebuie să fie pregătite pentru eventualele riscuri.

„În Moldova, nu putem compara suferința noastră cu cea a Ucrainei. Și totuși, dronele rusești ne încalcă în mod repetat spațiul aerian și cad pe teritoriul nostru. Pericolul este ca ceea ce este inacceptabil să înceapă să ni se pară normal”, a declarat Vasile Tofan în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Premierul a subliniat că repetarea unor astfel de incidente nu le face acceptabile și că problema ține inclusiv de siguranța familiilor din Republica Moldova.

„Nu trebuie să ne obișnuim cu asta. Faptul că o încălcare se repetă nu o face acceptabilă”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului a vorbit și despre apropierea sezonului rece, adresându-se direct cetățenilor Republicii Moldova.

„Știu că mulți dintre voi urmăriți cu neliniște știrile despre războiul de alături, despre dronele rusești care s-au întețit, și vă gândiți deja la iarna care vine. Da, ne așteaptă o iarnă grea. Datoria noastră, a Guvernului, este să ne pregătim și să-i ajutăm mai ales pe cei care au cel mai puțin”, a transmis premierul.

Tofan le-a cerut moldovenilor să rămână uniți și să se sprijine reciproc, chiar dacă au opinii politice diferite.

„Putem avea păreri diferite, putem vota diferit. E firesc într-o țară în care oamenii gândesc liber. Dar grija pentru cei de lângă noi trebuie să ne unească. Suntem o țară mică. Tocmai de aceea e cu atât mai important să știm că nu suntem singuri și că ne putem sprijini unii pe alții”, a spus el.

În discursul său, premierul a afirmat că Rusia a declanșat un război de agresiune împotriva Ucrainei și a susținut că felul în care se va încheia acest conflict va avea consecințe dincolo de regiune.

„Dacă agresiunea este răsplătită, ea devine un precedent — pentru agresor și pentru toți cei care privesc. Pacea trebuie să protejeze suveranitatea și să creeze condițiile unei securități durabile”, a spus el.

Tofan a menționat și regiunea transnistreană, afirmând că armata rusă continuă să fie staționată acolo fără consimțământul Republicii Moldova. Potrivit premierului, Chișinăul va continua să ceară retragerea trupelor ruse și își dorește reintegrarea pașnică a țării, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale.

În partea dedicată politicii externe, Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova își prezintă candidatura pentru președinția celei de-a 82-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

„Noi credem că statele mici trebuie să contribuie la modelarea sistemului internațional, nu doar să depindă de el”, a spus premierul, precizând că Moldova își dorește să contribuie la o organizație „mai eficientă, mai incluzivă și orientată spre rezultate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Dronele rusești și iarna grea, în discursul premierului Tofan la ONU: „Datoria Guvernului este să ne pregătim” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre Republica Moldova în discursul susținut miercuri, 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, la New York. Șeful statului român a avertizat că Moldova este afectată atât de consecințele economice ale războiului din Ucraina, cât și de presiunile hibride atribuite Federației Ruse.

„România este un ferm susținător al Republicii Moldova în fața acestor provocări. România rămâne și cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, împărtășindu-i propria noastră experiență în domeniul aderării și oferindu-i sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru continuarea parcursului său european”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele României a vorbit și despre sprijinul acordat Chișinăului în domeniul energetic. El a menționat că România și-a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova, pe fondul perturbărilor provocate de război.

În discursul său, Nicușor Dan a extins avertismentul la nivel european, afirmând că amenințarea Rusiei nu se limitează la Ucraina.

„Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice”, a spus președintele român.

Potrivit lui, aceste acțiuni urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și să descurajeze sprijinul european pentru Ucraina. Nicușor Dan a amintit și incidentele în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, inclusiv cazul unei drone care s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, provocând victime și pagube materiale.

„România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie”, a declarat el.

Șeful statului român a pledat, totodată, pentru creșterea cheltuielilor militare în contextul amenințărilor de securitate din regiune: „Trebuie să descurajăm amenințarea rusă și, din păcate, nu o putem face decât cu creșterea cheltuielilor militare”, a spus Nicușor Dan, precizând că România susține obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare și că, în acest an, nivelul este de 3,7% din PIB.

Discursul lui Nicușor Dan a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată la New York.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicușor Dan, mesaj de la tribuna ONU: ”România rămâne cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în UE” apare prima dată în Realitatea.md.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi, 22 septembrie, că Statele Unite vor construi două „baze militare foarte mari” în Groenlanda, în urma unui acord încheiat cu Danemarca şi autorităţile vastului teritoriu arctic. Liderul de la Casa Albă şi liderii Groenlandei şi Danemarcei au semnat în cursul zilei de marţi un acord care permite o prezenţă militară americană mai extinsă în Groenlanda şi care ar putea pune capăt disputei privind insula, importantă din punct de vedere strategic şi bogată în resurse minerale, transmite antena3.ro.

„Vom începe imediat să dezvoltăm o prezenţă militară semnificativă în locurile relevante. Vom construi două baze militare foarte mari”, a declarat preşedintele SUA într-un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU, la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, pentru a contracara prezenţa tot mai mare a Rusiei şi Chinei în zona arctică.

Totuşi, acordul permite o prezenţă militară americană mai amplă pe teritoriul îngheţat, o posibilitate care a apărut în contextul în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete de către SUA.

În discursul adresat liderilor lumii reuniţi la ONU, înaintea ceremoniei de semnare, Trump a declarat că acordul le oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi de pe acel teritoriu”.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.

Donald Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen şi cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale desfăşurate după discursul lui Trump la ONU.

Mette Frederiksen a descris acordul drept „un acord care poate dura pentru totdeauna” şi a declarat că acesta subliniază importanţa alianţei NATO şi respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Acordul istoric pentru Groenlanda a fost semnat la ONU. Trump anunță că va construi două baze militare „uriașe” pe insulă apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și-a exprimat speranța că războiul din Ucraina se va încheia în curând, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Declarația a fost făcută în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Erdoğan a subliniat că Turcia își dorește încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina în condițiile respectării frontierelor și suveranității Ucrainei.

„În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, sperăm sincer că acesta se va încheia cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, a declarat liderul turc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Erdogan speră la încheierea războiului din Ucraina: „Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie respectate” apare prima dată în Realitatea.md.

Consiliul de Securitate al ONU se convoacă marți. Conform AFP, cu referire la surse diplomatice, pe agenda discuțiilor se numără situația de securitate din strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Reuniunea este programată să înceapă la ora locală 15:00 și are loc la cererea Franței, conform Agerpres. Sursa citată notează că în septembrie Parisul asigură președinția Consiliului de Securitate al ONU.

În cadrul ședinței, ar putea avea intervenții oficiali din Yemen și din Arabia Saudită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regiunea strâmtorii Bad el-Mandeb a devenit recent ținta unei ofensive a grupării Houthi. Trupele secesioniste au preluat în ultimele zile mai multe poziții ale forțelor guvernamentale din Yemen, urmare a unei ofensive fulger.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb, pe care o controlează actualmente acestea, reprezintă o rută strategică de transport între Europa și Asia.

Articolul Presa: Consiliul de Securitate al ONU se reunește, pentru a discuta despre situația în strâmtoarea Bab el-Mandeb apare prima dată în Realitatea.md.

Inteligența artificială avansată ar putea reprezenta „un risc existențial pentru omenire”, avertizează Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. Oficialul cere elaborarea rapidă a unor reguli internaționale pentru controlul și securitatea acestei tehnologii.

„O inteligență artificială care evadează din mediul său de testare sau care îi șantajează pe dezvoltatori pentru a evita să fie dezactivată este o AI prea puternică”, a declarat Turk la Geneva, în deschiderea celei de-a 63-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Reprezentantul Organizației Națiunilor Unite a cerut introducerea unor garanții solide privind siguranța și securitatea inteligenței artificiale „înainte să fie prea târziu” și criticat concentrarea puterii asupra acestei tehnologii în mâinile unui număr restrâns de companii și persoane.

Volker Turk a anunțat că va transmite în următoarele zile scrisori companiilor din domeniu, îndemnându-le să ia imediat măsuri pentru reducerea riscurilor, scrie Agerpres.

Oficialul a cerut, totodată, ca statele care găzduiesc companii dezvoltatoare de inteligență artificială și cele implicate în lanțurile de aprovizionare ale industriei să stabilească „linii roșii” comune. În opinia sa, sunt necesare verificarea independentă a sistemelor și o cooperare mai strânsă între companiile din industrie în domeniul securității. Turk a atras atenția și asupra efectelor IA asupra pieței muncii, democrației și mediului..

Avertismentul vine în contextul în care cele mai noi modele de inteligență artificială generativă nu se limitează întotdeauna la executarea comenzilor primite. Potrivit lui Turk, unele sisteme au ajuns să mintă, să manipuleze sau să amenințe pentru a-și îndeplini obiectivele, alimentând îngrijorarea cercetătorilor cu privire la capacitatea oamenilor de a le supraveghea și controla.

În luna iulie, agenți cu inteligență artificială ai OpenAI au părăsit mediul de testare și au accesat spontan platforma Hugging Face, căutând informații care i-ar fi putut ajuta să rezolve un test. Aceștia au depășit astfel limitele stabilite de cercetători. Incidente similare au fost raportate și în cazul unor sisteme dezvoltate de compania chineză Alibaba.

Articolul Avertisment la ONU: Inteligența artificială a putea reprezenta risc existențial pentru omenire apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova s-a abținut, la 4 septembrie, de la votul asupra rezoluției „Correct the map”, examinată în cadrul Adunării Generale a ONU și prezentată de Togo în numele Grupului African.

Autoritățile de la Chișinău precizează că abținerea nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, pe care Republica Moldova le consideră legitime.

Decizia a fost luată ținând cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în cazul teritoriilor ucrainene aflate temporar sub ocupație.

Republica Moldova susține că, prin poziția exprimată la ONU, a ales să fie solidară cu Ucraina, în concordanță cu politica sa constantă de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional.

Chișinăul subliniază astfel că abținerea de la vot nu reprezintă o contestare a obiectivelor rezoluției, ci reflectă poziția Republicii Moldova față de preocupările Ucrainei și angajamentul său de a-i susține suveranitatea și integritatea teritorială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova s-a abținut la ONU de la rezoluția „Correct the map”. „Am ales să fim solidari cu Ucraina” apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Harta lumii se schimbă după aproape 500 de ani. ONU a votat pentru renunțarea la proiecția Mercator apare prima dată în Realitatea.md.

Adunarea Generală a ONU va vota vineri, 4 septembrie, o rezoluție pentru adoptarea unei noi variante a hărții lumii, care să reflecte dimensiunea „reală” a continentului african. În prezent, actualele hărți globale folosesc așa-numita „proiecție Mercator”, în care Africa e aproape la fel de mare cât Groenlanda, deși continentul african e, în realitate, de 14 ori mai mare, scrie Antena3.ro.

Rezoluția a fost inițiată de Togo și susținută de un număr neprecizat de state membre ale Uniunii Africane, un grup care numără, în total, 54 de țări de pe continentul african.

„Nu e vorba despre o chestiune politică, ci una strict științifică, deoarece există o dovadă științifică și cu toții trebuie să acceptăm realitatea”, a spus ministrul de Externe al Togo, Robert Dussey.

Potrivit sursei citate, rezoluțiile ONU nu sunt, de regulă, obligatorii. Un eventual vot favorabil în acest caz ar duce însă la o actualizare a programelor școlare și a noilor tehnologiilor de cartografiere, în condițiile în care actuala proiecție Mercator e folosită la scară globală, peste tot în lume. Aceasta a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator încă din anul 1569, pentru navigație. După aproape cinci secole, acest tip de proiecție cartografică a rămas standardul mondial după care sunt realizate hărțile.

Totuși, acest tip de proiecție face ca regiunile de lângă Ecuator să pară mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele aflate la latitudini mari (precum Groenlanda) să pară mult mai mari decât în realitate.

Ca urmare a acestei erori, criticii proiecției Mercator susțin că acest tip de hărți susțin „colonialismul cartografic” și sprijină „stereotipurile occidentale” legate de Africa și că „minimizează” zonele ecuatoriale și sudice, în timp ce „măresc” substanțial țările din emisfera nordică.

„Ai putea pune SUA, China, India, Japonia, Mexic și aproape întreaga Europă în Africa, și tot îți mai rămâne loc”, se precizează într-o petiție din cadrul campaniei #Correct TheMAp („Corectează harta”). Campania a strâns peste 11.000 de semnături și a fost sprijinită de Uniunea Africană, ceea ce a dus la inițierea rezoluției ONU de către Togo.

Astfel, susținătorii ideii de schimbare a hărților Mercator spun că aceasta va contribui la schimbarea percepțiilor asupra Africii și la „decolonizarea” programelor școlare la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul ONU ar putea schimba harta lumii: Africa ar urma să fie reprezentată la dimensiunea sa reală apare prima dată în Realitatea.md.

Lumea a intrat într-o „zonă periculoasă a fenomenelor meteorologice extreme”, pe măsură ce efectele fenomenului El Niño încep să fie resimțite la nivel global, a avertizat șeful ONU, António Guterres, potrivit BBC.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a publicat cele mai recente date despre acest fenomen meteorologic natural, care ar putea fi cel mai puternic din ultimii peste 70 de ani și ar putea persista cel puțin până în februarie 2027.

Meteorologii spun, de asemenea, că El Niño va amplifica temperaturile în anumite zone, suprapunându-se peste încălzirea globală tot mai accentuată provocată de activitatea umană.

„El Niño devine supradimensionat sub ochii noștri. Știința nu lasă loc de îndoială: planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat Guterres.

BBC a discutat cu guverne și oameni de știință despre măsurile luate la nivel global pentru a reduce riscul de decese, strămutări ale populației și distrugeri ale mediului.

Sistemele de avertizare timpurie au fost consolidate, iar autoritățile au început să pregătească și să trimită din timp asistență medicală. Cu toate acestea, intensitatea acestui fenomen ridică îngrijorări serioase, în special în ceea ce privește grupurile vulnerabile.

„El Niño are potențialul de a da o lovitură masivă comunităților și economiilor din întreaga lume”

OMM – agenție a ONU – a anunțat că a inițiat o „mobilizare majoră” pentru a transmite cât mai multor comunități posibil prognozele privind fenomenele meteorologice extreme asociate cu El Niño.

Secretarul general al OMM, Celeste Saulo, a avertizat: „El Niño are potențialul de a da o lovitură masivă comunităților și economiilor din întreaga lume.”

El Niño este un fenomen meteorologic natural care se dezvoltă în Oceanul Pacific și este asociat cu modificarea tiparelor vânturilor. Acesta permite apei calde să se deplaseze spre est și eliberează căldură în atmosferă.

Temperaturile apei din centrul și estul Pacificului tropical au crescut puternic în ultimele luni – un semn clar al intensificării fenomenului El Niño.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul El Niño se amplifică la extrem. ONU: „Lumea a intrat într-o zonă periculoasă” apare prima dată în Realitatea.md.

Organizația Națiunilor Unite susține că Rusia ține în captivitate peste 16 mii de civili ucraineni arestați în cei patru ani de la declanșarea invaziei din Ucraina. Raportul ONU mai arată că 85% dintre ei, precum și 95% dintre prizonierii de război capturați sunt torturați și supuși relelor tratamente, transmite Euronews, citat de IPN.

Informațiile au fost prezentate în timpul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU desfășurate luni la solicitarea Lituaniei și a Marii Britanii. Claudia Fuentes Julio, asistentul secretarului general ONU pentru drepturile omului, a declarat că din 2022 până în prezent, funcționarii ONU au discutat cu 910 prizonieri de război ucraineni și cu 403 civili, după eliberarea din captivitate. Mulți dintre ei au susținut că au fost închiși în condiții inumane, că li s-a refuzat hrana sau accesul la asistență medicală, iar unii au fost chiar abuzați sexual.

Potrivit Claudiei Fuentes Julio, multora dintre ei nu li s-a permis să ia legătura cu apropiații sau cu familia. De asemenea, ONU a documentat execuțiile a 129 de prizonieri de război ucraineni și moartea altor 49 în perioada captivității, din cauza torturii, a lipsei asistenței medicale și a condițiilor de detenție. Funcționarilor ONU li s-a interzis accesul în centrele de detenție din Rusia.

Specialiștii ONU au vorbit și cu 873 de prizonieri ruși și de alte naționalități capturați de armata ucrainiană. Aproape jumătate dintre ei au susținut că au fost torturați și că au fost supuși relelor tratamente după ce au fost capturați, dar că „în centrele de detenție, condițiile, în general, au corespuns cu prevederile dreptului umanitar internațional”.

Adjunctul ambasadorului rus la ONU, Maria Zabolotskaya, a declarat că forțele armate ruse respectă convențiile internaționale, inclusiv cu privire la prizonierii de război. Ea a susținut că, pe de altă parte, prizonierii ruși din Ucraina ar fi torturați fizic și psihic. De asemenea, diplomata rusă a calificat reuniunea Consiliului de Securitate ca o campanie de dezinformare la adresa Rusiei.

În cadrul reuniunii, adjunctul ambasadorului ucrainean la ONU, Volodimir Pavlicenko, și-a exprimat nemulțumirea că Rusia nu e pregătită să discute despre eliberarea prizonierilor de război și a civililor Ucrainei ținuți în captivitate, inclusiv a copiilor răpiți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia ține în captivitate peste 16 mii de civili ucraineni, arată datele ONU apare prima dată în Realitatea.md.

Indicele global al prețurilor la produse alimentare a urcat în iulie la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani. Fenomenele meteo extreme și războaiele au majorat costul cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

FAO publică lunar propriul său Food Price Index. Studiul măsoară modificarea prețurilor înregistrate la un coș de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

În iulie, acest indice s-a situat la o medie de 131,1 puncte, comparativ cu 130,3 puncte în iunie, 130,8 puncte în mai și 131 de puncte în aprilie. Nivelul este cel mai ridicat după ianuarie 2023, informează hotnews.ro. Majorarea prețului la grâu se datorează perturbării exporturilor prin zona Mării Negre și secetei.

Costul uleiurilor a devenit mai mari din cauza războiului din Iran și urmărilor lui, iar zahărul s-a scumpit fondul sporirii temerilor legate de fenomenele meteo extreme din Europa și Asia și a așteptărilor privind cererea mai ridicată de etanol în Brazilia.

Pe de altă, prețurile la carne au scăzut cu 2,8% în iulie, după un nivel record ridicat în iunie. Lactate au devenit și ele mai ieftine cu 0,7%.

FAO estimează că prețurile la alimente vor continua să crească la nivel mondial, pe fundalul problemelor climatice, războielor și problemelor legate de logistică.

Articolul Prețurile mondiale la alimente – la cel mai înalt nivel din ultimii 3 ani. Creșterea lor va continua apare prima dată în Realitatea.md.

Organizația Națiunilor Unite avertizează că lupta împotriva HIV se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, după ce finanțarea internațională a scăzut cu aproape 20% în 2025. Anunțul a fost făcut în cadrul Conferinței Internaționale privind SIDA, desfășurată la Rio de Janeiro, în Brazilia, scrie Agerpres.

Potrivit unui raport al UNAIDS, fondurile destinate combaterii HIV în țările cu venituri mici și medii s-au redus cu 18% într-un singur an, cea mai mare scădere înregistrată în ultimele decenii. Reprezentanții organizației avertizează că această situație riscă să ducă la o creștere a numărului de infectări, în special în rândul grupurilor vulnerabile.

Reducerea finanțării vine pe fondul diminuării bugetelor pentru ajutor extern de către Statele Unite și mai multe state europene, precum Franța, Germania și Regatul Unit. Cu toate acestea, Statele Unite rămân principalul finanțator al programelor globale de combatere a HIV, contribuind cu aproximativ 74% din finanțarea publică internațională.

Țările cele mai afectate de epidemie, în special cele din Africa Subsahariană, încearcă să compenseze lipsa fondurilor prin investiții proprii. Totuși, în multe dintre aceste state, până la 90% din finanțarea programelor de prevenire și tratament depinde în continuare de sprijinul internațional.

Deși, la nivel global, numărul noilor infectări și al deceselor provocate de SIDA a ajuns în 2025 la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 30 de ani, raportul arată că în 21 de țări numărul noilor cazuri de HIV este din nou în creștere. Specialiștii avertizează că menținerea acestei tendințe ar putea pune în pericol progresele obținute în ultimele decenii în lupta împotriva epidemiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Există riscul unei epidemii de HIV, avertizează ONU. Finanțarea globală a scăzut cu 20% apare prima dată în Realitatea.md.

Bătălia pentru conducerea Organizației Națiunilor Unite a început oficial. Șapte candidați din America Latină, Africa și Caraibe aspiră la funcția de secretar general al ONU, mandatul urmând să înceapă la 1 ianuarie 2027, după încheierea celui de-al doilea mandat al lui Antonio Guterres, transmite antena3.ro. 

Printre favoriți se numără Rafael Grossi, actualul director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Diplomatul argentinian, în vârstă de 65 de ani, este apreciat pentru rolul său în gestionarea dosarului nuclear iranian și pentru misiunea AIEA la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina. Sprijinul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate îl plasează în rândul principalilor pretendenți.

FOTO: Rafael Grossi

În cursă se află și Rebeca Grynspan, economistă și fost vicepreședinte al Costa Ricăi, care conduce în prezent Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Dacă va fi aleasă, ea va deveni prima femeie secretar general al ONU. Grynspan promovează reformarea organizației, egalitatea de gen și consolidarea multilateralismului.

FOTO: Rebeca Grynspan

O altă candidată este Michelle Bachelet, fostă președintă a statului Chile și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Deși beneficiază de o vastă experiență internațională, candidatura sa a fost afectată de retragerea sprijinului guvernului chilian și de criticile formulate de unii oficiali americani.

FOTO: Michelle Bachelet

Africa este reprezentată de fostul președinte al Senegalului, Macky Sall, care pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate și pentru o reprezentare mai echitabilă a statelor în curs de dezvoltare. El susține că actualele provocări globale impun un nou model de cooperare internațională.

FOTO: Macky Sall

Printre candidați se numără și Maria Fernanda Espinosa, fost ministru de Externe și al Apărării în Ecuador, precum și fostă președintă a Adunării Generale a ONU. Ea promite o organizație mai eficientă și orientată spre rezultate, bazată pe priorități clare și încredere politică.

FOTO: Maria Fernanda Espinosa

Guyana o propune pe Carolyn Rodrigues Birkett, actuală reprezentantă permanentă la ONU și fost ministru de Externe. Dacă va câștiga, aceasta va deveni prima femeie și prima persoană din Caraibe care va conduce Organizația Națiunilor Unite. Programul său pune accent pe prevenirea conflictelor și combaterea schimbărilor climatice.

FOTO: Carolyn Rodrigues Birkett

Cel de-al șaptelea candidat este diplomatul ugandez Olara Otunnu, fost secretar general adjunct al ONU. În vârstă de 75 de ani, acesta promite accelerarea reformelor instituționale, soluționarea marilor conflicte internaționale și crearea unui organism special pentru supravegherea dezvoltării inteligenței artificiale la nivel global.

FOTO: Olara Otunnu

Noul secretar general va fi ales de Adunarea Generală a ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate, unde cei cinci membri permanenți – Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – dețin drept de veto, ceea ce face ca susținerea lor să fie decisivă în desemnarea viitorului lider al organizației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul A început cursa pentru șefia ONU. Șapte candidați luptă pentru funcția lui Antonio Guterres apare prima dată în Realitatea.md.

Nivelul global de vaccinare a copiilor a înregistrat o ușoară creștere în 2025, însă milioane de copii rămân fără protecție din cauza conflictelor, sărăciei, dezinformării și reducerii finanțării programelor de imunizare, avertizează Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF, scrie Agerpres. 

Potrivit datelor publicate de cele două agenții ONU, 90% dintre copiii din întreaga lume au primit anul trecut cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă de vaccinare. Deși indicatorii sunt în creștere față de anul precedent, ei rămân sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei de COVID-19.

Raportul arată că aproximativ 13,5 milioane de copii nu au primit niciun vaccin în primul an de viață, deși numărul acestora este în scădere comparativ cu anii precedenți.

OMS avertizează că, pe fondul scăderii finanțării și al întreruperii programelor de imunizare, lumea s-a confruntat în ultimul an cu un număr record de epidemii, inclusiv focare de difterie, holeră și rujeolă.

Totodată, alianța pentru vaccinuri Gavi a anunțat că țările cu venituri mici au atins un nivel record al acoperirii vaccinale, însă avertizează că reducerea finanțării ar putea costa aproximativ 600.000 de vieți care ar fi putut fi salvate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ONU: Vaccinarea copiilor a crescut ușor în 2025, dar milioane rămân neprotejați apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul ONU: Iunie 2026, cea mai sângeroasă lună pentru civilii din Ucraina din aprilie 2022, aproape 2.300 de victime apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul ONU avertizează: fenomenul El Niño se intensifică rapid și ar putea atinge un nivel puternic între iulie și septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Experţi ai ONU şi-au exprimat regretul vineri, 19 iunie curent, că acordul-cadru semnat în cursul săptămânii de SUA şi Iran pentru a pune capăt războiului în Orientul Mijlociu nu evocă situaţia drepturilor omului în Iran, relatează Digi24.

Protocolul de acord semnat în această săptămână de preşedintele american Donald Trump şi omologul său iranian Masoud Pezeshkian are scopul să pună capăt unui război început în 28 februarie cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului.

Un grup de 18 experţi independenţi ai ONU a declarat că salută acordul, dar a avertizat că „orice acord care nu tratează situaţia drepturilor omului în Iran va fi fundamental incomplet”.

„Memorandumul se concentrează aproape exclusiv pe retragerea militară, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, angajamentele nucleare, relaxarea sancţiunilor şi un fond de reconstrucţie de 300 miliarde de dolari”, au amintit ei într-un comunicat.

„Poporul iranian- care a suferit enorm atât din cauza agresiunilor militare străine, cât şi a represiunii interne – este abia vizibil în acest cadru”, potrivit lor.

Aceşti experţi, mandataţi de Consiliul ONU pentru drepturile omului, dar fără a se exprima în numele Naţiunilor Unite, au subliniat că războiul avusese un impact devastator în Iran şi în toată regiunea. Mii de civili au fost ucişi în bombardamentele aeriene şi milioane de persoane au fost constrânse să se refugieze. În paralel, ei au relevat că autorităţile iraniene „reprimaseră dur orice disidenţă”.

Potrivit lor, cel puţin 156 de persoane au fost executate în Iran de la începutul războiului, între care 42 sub acuzaţia de spionaj şi în numele securităţii naţionale.

Alte mii de persoane au fost arestate, adeseori torturate, victime ale dispariţiilor forţate, ale unor simulacre de execuţii sau forţate la mărturisiri filmate, au adăugat ei.

Războiul a dat de asemenea o lovitură severă economiei iraniene, precum şi trei luni de întrerupere cvasitotală a accesului la internet, una dintre cele mai îndelungate înregistrate vreodată.

„Un acord care serveşte interese geopolitice, lăsând laoparte poportul iranian nu este un acord de pace demn de acest nume”, au insistat experţii.

„Vocile iranienilor, dintre care milioane au ieşit în stradă pentru a cere o schimbare fundamentală, trebuie să fie auzite în orice negociere care pretinde că le garantează viitorul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Experţi ONU susțin că acordul de pace SUA-Iran este „fundamental incomplet” apare prima dată în Realitatea.md.

În luna mai, în Ucraina s-a înregistrat cel mai mare număr de victime civile, răniți și morți, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în februarie 2022, conform datelor colectate de observatorii pentru drepturile omului ai ONU, transmite Agerpres.

Astfel, Misiunea ONU de Observare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) menționează în raportul său lunar privind daunele aduse populației că violența generată de război a cauzat în luna mai moartea a cel puțin 274 de civili și rănirea altor 1.763.

„Intensificarea ostilităților și folosirea pe scară largă a armelor de mare putere în zonele urbane au provocat un număr mare de civili uciși și răniți în întreaga țară”, a declarat directoarea misiunii, Danielle Bell.

Spre exemplu, pe 5 mai, un atac arian cu bombe asupra unei zone industriale din Zaporojie a provocat moartea a 12 civili și a rănirea altor 42, iar la Kiev, 24 de persoane au murit și cel puțin șapte au fost rănite când o rachetă a lovit, pe 14 mai, un bloc de apartamente.

„Daunele provocate populației civile pe care le-am documentat nu s-au limitat la comunitățile din apropierea frontului. În orașe din toată Ucraina, atacurile repetate cu rachete și bombe au ucis și rănit civili departe de zonele cu lupte terestre active”, a adăugat Bell.

În anii anteriori, numărul victimelor a crescut constant de la lună la lună primăvara și vara, iar cifrele înregistrate până acum în acest an urmează același tipar, dar la un nivel semnificativ mai ridicat decât înainte, precizează comunicatul.

Deși marea majoritate a victimelor din luna mai s-a înregistrat pe teritoriul controlat de guvernul Ucrainei, HRMMU a conformat că au existat civili uciși și răniți pe teritoriul ocupat de Rusia.

În apropiere de linia frontului, atacurile cu drone cu rază scurtă de acțiune au fost principala cauză a victimelor civile, provocând cel puțin 64 de morți și 539 de răniți în luna mai, mai mult ca în orice altă lună de la începutul războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ONU: Mai a fost luna cu cele mai multe victime civile înregistrate în Ucraina de la începutul războiului apare prima dată în Realitatea.md.

Reprezentantul Statelor Unite în cadrul Consiliului Economic și Social al ONU, Dan Negrea, a declarat că decizia Rusiei de a lansa invazia împotriva Ucrainei a reprezentat un eșec strategic pentru Moscova, citează Ukrinform.

„Invazia Rusiei în Ucraina a fost un eșec strategic. Rafinăriile sale de petrol sunt în flăcări – Moscova nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și va risca doar să agraveze catastrofa. Acest război trebuie să se încheie imediat. Ajunge”, a subliniat Negrea.

„Aceasta include și Iranul, care a furnizat drone Rusiei pentru a fi utilizate în Ucraina, precum și Cuba, care continuă războiul permițând miilor de mercenari să lupte de partea Rusiei”, a remarcat diplomatul american.

Totodată, Dan Negrea și-a exprimat convingerea că acest conflict poate lua sfârșit doar prin mijloace diplomatice.

„Acest război se poate încheia doar prin negocieri”, a declarat acesta.

De asemenea, reprezentantul Statelor Unite a dat asigurări că Washingtonul este pregătit să contribuie la obținerea unei păci durabile.

„Statele Unite sunt pregătite, ca și înainte – și am spus acest lucru în repetate rânduri ambelor părți să contribuie la o încetare durabilă a războiului”, a asigurat el.

Afirmațiile au fost făcute în contextul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, convocată luni, 8 iunie, după cel mai amplu atac lansat de Rusia asupra Ucrainei, în care au fost folosite inclusiv rachete balistice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Reprezentant SUA la ONU: „Invazia Ucrainei a fost un eșec strategic pentru Rusia” apare prima dată în Realitatea.md.

Organizația Națiunilor Unite avertizează că lumea are la dispoziție aproximativ șase luni pentru a preveni o posibilă criză alimentară majoră, în contextul riscurilor legate de blocarea Strâmtoarea Ormuz, scrie Antena3.

Potrivit analizei citate de Politico, o eventuală închidere a acestei rute maritime strategice nu ar reprezenta doar o perturbare temporară, ci ar putea genera un șoc sistemic asupra prețurilor globale la alimente.

„Începeți să gândiți serios despre cum să creștem capacitatea de absorbție a țărilor, cum să le sporim reziliența la acest blocaj, astfel încât să începem să minimizăm impacturile potențiale”, a precizat Maximo Torero, economist-șef al FAO, într-un podcast publicat zilele trecute.

Experții avertizează că efectele s-ar putea resimți în următoarele 6–12 luni, în lipsa unor măsuri rapide din partea guvernelor. Blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar afecta lanțurile de aprovizionare, în special prin creșterea costurilor la energie și transport, factori care influențează direct prețurile produselor alimentare.

Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a prezentat mult așteptatul său plan de acțiune privind îngrășămintele.

Răspunsul Uniunii Europene la o criză iminentă a îngrășămintelor, care ar declanșa majorări de prețuri la alimente, este să folosească mai mult bălegar de vacă, potrivit unor documente obținute de Politico.

Spre dezamăgirea fermierilor, Comisia Europeană nu are de gând să elimine taxa de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus.

Totuși, planul Comisiei Europene de a consolida aprovizionarea Europei, care urmează să fie prezentat marți, se concentrează pe o abordare de reglementare pe termen lung, prin reciclarea unei cantități mai mari de bălegar și deșeuri agricole în îngrășăminte.

Europa își produce cea mai mare parte a îngrășămintelor folosind gaze importate. Când strâmtoarea Ormuz s-a închis la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au înăsprit, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul ONU avertizează că lumea are la dispoziție 6 luni pentru a preveni o posibilă criză alimentară majoră apare prima dată în Realitatea.md.

Riscurile psihosociale de la locul de muncă, precum programul prelungit, insecuritatea jobului sau hărțuirea, sunt asociate cu peste 840.000 de decese anual la nivel global și contribuie la creșterea bolilor cardiovasculare și a tulburărilor mintale, potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii, agenție a Organizației Națiunilor Unite, citat de Euronews.

Documentul arată că aceste riscuri sunt legate în principal de afecțiuni cardiovasculare și probleme de sănătate mintală, inclusiv suicidul.

„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”, a declarat Manal Azzi, coordonatoare în cadrul OIM. „Îmbunătățirea mediului psihosocial de muncă este esențială nu doar pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a adăugat aceasta.

Potrivit raportului, impactul acestor riscuri se traduce prin pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) anual, iar costul economic este estimat la 1,37% din PIB-ul global. În Europa, numărul deceselor asociate ajunge la 112.333, cu aproape șase milioane de ani de viață sănătoși pierduți și o scădere economică de 1,43% din PIB.

Raportul mai arată că bolile cardiovasculare generează majoritatea deceselor, însă tulburările mintale duc la o pierdere mai mare a anilor de viață sănătoși. Potrivit OMS, depresia și anxietatea sunt responsabile pentru aproximativ 12 miliarde de zile de muncă pierdute anual.

Stresul profesional este asociat frecvent cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, epuizarea profesională (burnout), tulburările de somn și oboseala. În plus, problemele de sănătate mintală pot afecta și sănătatea fizică prin comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool, supraalimentarea sau lipsa activității fizice, care cresc riscul de obezitate, hipertensiune și alte boli cronice.

Autorii raportului subliniază că „dovezile sugerează, de asemenea, că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale interacționează în timp, comportamentele nesănătoase consolidând și amplificând efectele adverse asupra sănătății asociate expunerii la stres psihosocial”.

Printre principalii factori de risc sunt menționați programul de lucru prelungit, intimidarea, dezechilibrul între efort și recompensă, insecuritatea locului de muncă, dar și violența și hărțuirea.

„Este important de reamintit că programul de lucru prelungit, un factor de risc psihosocial critic asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, rămâne larg răspândit”, au subliniat autorii.

La nivel global, aproximativ 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Cercetările Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că un program de lucru de 55 de ore sau mai mult pe săptămână crește riscul de accident vascular cerebral cu 35% și riscul de deces din cauza bolii cardiace ischemice cu 17%, comparativ cu un program de 35–40 de ore.

De asemenea, 23% dintre lucrători la nivel global au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire la locul de muncă, cea mai frecventă fiind violența psihologică, cu o pondere de 18%.

Raportul atrage atenția că digitalizarea, inteligența artificială și munca la distanță schimbă profund mediul de lucru, ceea ce obligă organizațiile să identifice riscurile și să aplice măsuri preventive. În cazurile în care prevenția nu este suficientă, OIM recomandă sprijin rapid, fără stigmatizare, inclusiv acces la servicii de suport și adaptarea temporară a condițiilor de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Raport ONU: Munca ucide 840.000 de oameni pe an. Riscurile psihosociale afectează tot mai mult sănătatea globală apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin 47 de femei și fete au fost ucise zilnic, în medie, în timpul războiului din Gaza, potrivit unor date publicate de agenția ONU pentru egalitate de gen, UN Women, care avertizează că decesele au continuat și la șase luni după intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil, transmite hotnews.ro.

Peste 38.000 de femei și fete au fost ucise în Gaza între octombrie 2023 și decembrie 2025, conform raportului realizat de aceeași agenție a Națiunilor Unite, specializată în promovarea egalității de gen.

Femeile și fetele au reprezentat o proporție a deceselor mult mai mare decât în conflictele anterioare din Gaza, a declarat Sofia Calltorp, responsabila pentru acțiune umanitară în cadrul UN Women, într-o conferință de presă la Geneva.

„Erau oameni care aveau visuri”, a adăugat ea.

Agenția și-a exprimat îngrijorarea că uciderea femeilor și fetelor a continuat și după armistițiul din octombrie, însă nu poate preciza numărul exact al victimelor, din cauza lipsei datelor defalcate pe criterii de gen.

Armistițiul din octombrie a pus capăt la doi ani de război la scară largă, însă a lăsat trupele israeliene în controlul unei zone depopulate care reprezintă mai mult de jumătate din Gaza, în timp ce Hamas a rămas la putere în fâșia îngustă de coastă rămasă.

Peste 750 de palestinieni au fost uciși de atunci, potrivit medicilor locali, în timp ce militanții au ucis patru soldați israelieni. Israelul și Hamas se acuză reciproc pentru încălcarea armistițiului.

Israelul afirmă că urmărește să prevină atacuri din partea Hamas și a altor grupări militante.

Agenția ONU pentru copii, UNICEF, a transmis că minorii continuă să fie uciși și răniți într-un ritm alarmant în Gaza, cu cel puțin 214 decese raportate în ultimele șase luni.

Aproximativ un milion de femei și fete sunt strămutate în Gaza, potrivit UN Women.

„Distrugerile extinse ale infrastructurii au făcut aproape imposibil pentru femeile și fetele din Gaza să își acopere nevoile de bază, precum accesul la servicii medicale”, a declarat Sofia Calltorp.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că peste 500.000 de femei nu au acces la servicii esențiale, inclusiv îngrijire prenatală și postnatală, precum nici la tratamentul infecțiilor cu transmitere sexuală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Erau oameni cu visuri”: bilanț tragic al femeilor ucise în Gaza apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) a solicitat joi, 2 aprilie, Consiliului de Securitate al ONU să autorizeze utilizarea forţei pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz, blocată de aproape o lună, în timp ce un proiect de rezoluţie pe această temă divizează statele membre, relatează adevărul.ro.

Jasem Al‑Budaiwi a acuzat Iranul că a închis strâmtoarea, împiedicând tranzitul navelor comerciale și al petrolierelelor și impunând condiții pentru trecerea unor vase, potrivi aceleiași agenții.

Declarațiile au fost făcute în cadrul primei reuniuni a Consiliului de Securitate dedicate cooperării cu CCG, organizație care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Qatar, Kuweit și Oman.

„Facem apel la Consiliul de Securitate să își asume responsabilitățile și să ia toate măsurile necesare pentru protejarea culoarelor maritime și pentru asigurarea navigației internaționale în condiții de deplină securitate”, a transmis Al‑Budaiwi.

Rezoluția propusă de Bahrein, contestată de mai multe puteri cu drept de veto

Cei 15 membri ai Consiliului negociază de zece zile un proiect de rezoluție depus de Bahrein, document care ar permite unui stat sau unei coaliții să utilizeze „toate mijloacele necesare” pentru restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Textul nu întrunește însă consensul necesar.

Potrivit unor surse diplomatice, Rusia, China și Franța, toate cu drept de veto, au exprimat obiecții ferme, în pofida mai multor revizuiri ale documentului. Reprezentanta Rusiei, Anna Evstigneeva, a declarat că Moscova dorește o abordare „exhaustivă”, care să trateze și cauzele profunde ale crizei, nu doar efectele.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a apreciat că o operațiune militară pentru „eliberarea” strâmtorii ar fi „nerealistă”, cu riscuri majore și potențial de escaladare.

O nouă versiune (a cincea) a proiectului de rezoluție a fost transmisă joi statelor membre, iar Bahreinul speră la un vot favorabil vineri.

Ministrul de externe Abdullatif bin Rashid Al Zayani, care prezidează Consiliul de Securitate în luna aprilie, a cerut o poziție unitară.

Ambasadorul Bahreinului la ONU a acuzat Iranul de „terorism economic”

Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahreinului la ONU, a acuzat Iranul de „terorism economic”.

Blocajul Strâmtorii Ormuz, care a survenit loviturilor israeliano‑americane asupra Iranului din 28 februarie, a perturbat aproape complet tranzitul prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, pe unde trece în mod normal o cincime din producția globală de petrol și gaz natural lichefiat. Situația a dus la o creștere accentuată a prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice la nivel mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criza din Strâmtoarea Ormuz riscă să escaladeze. Statele din Golf cer de la ONU undă verde pentru intervenții militare apare prima dată în Realitatea.md.