Republica Moldova ar putea obține în acest an o recoltă de aproximativ 526 de mii de tone de mere, cu 17,5% mai mare decât în 2025, potrivit estimărilor preliminare ale Asociației Moldova Fruct. Creșterea este explicată prin lipsa înghețurilor severe din primăvară și revenirea pe rod a livezilor afectate anul trecut.

Producătorii estimează că recolta va ajunge la circa 526 de mii de tone, comparativ cu cele 447 de mii de tone recoltate în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Potrivit Asociației Moldova Fruct, primăvara din acest an a fost mai răcoroasă, însă condițiile au fost favorabile pentru înflorirea pomilor și formarea fructelor. În plus, livezile afectate de înghețurile din 2025 și-au revenit și au intrat din nou în producție.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau chiar să depășească calibrul de 70 de milimetri”, susține directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.

Ploile din primăvară și din luna iunie au asigurat suficientă apă în sol, iar răspândirea bolilor în livezi a fost redusă. Totodată, diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat colorarea soiurilor de mere roșii.

Grindina a provocat pagube doar în unele plantații fără plase de protecție, însă, potrivit asociației, acestea nu vor influența semnificativ volumul total al recoltei.

În timp ce Moldova estimează o producție mai mare de mere, în Uniunea Europeană situația este inversă. Potrivit prognozei prezentate la Conferința Prognosfruit, producția de mere din UE este estimată la 9,496 milioane de tone în 2026, cu 15,6% mai mică decât anul trecut și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai mare scădere este prognozată în Polonia, unde recolta ar urma să fie cu aproape 30% mai mică din cauza înghețurilor de primăvară. Reduceri importante sunt estimate și în Franța și Germania, în timp ce Italia își păstrează poziția de al doilea cel mai mare producător de mere din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Surpriză în livezile din Republica Moldova: Recolta de mere ar putea depăși jumătate de milion de tone apare prima dată în Realitatea.md.

„Europa are nevoie de capacităţi proprii de producţie, iar România trebuie să îşi construiască un rol industrial real în acest ecosistem, nu să rămână exclusiv o piaţă de desfacere. Parteneriatul cu EDRONE aduce în România experienţă acumulată direct pe front, procese de producţie validate şi capacitatea de a scala rapid fabricarea unor sisteme deja testate în condiţii reale. Noi contribuim cu tehnologiile dezvoltate de OVES Enterprise – de la sisteme autonome şi inteligenţă artificială până la integrarea platformei Nemesis AI în dronele produse în România – astfel încât acestea să răspundă cerinţelor actuale de operare şi să susţină securitatea României şi a Europei”, spune Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.

În prima etapă, la Cluj-Napoca vor fi fabricate trei tipuri de drone militare: drone FPV, drone de interceptare şi drone de recunoaştere.

 

„Primele unităţi fabricate în România sunt programate pentru toamna acestui an, când vor fi prezentate public şi vor intra în etapa de testare şi demonstraţii. Portofoliul produs la Cluj-Napoca poate fi extins ulterior până la 27 de modele, în funcţie de cererea pieţei şi de evoluţia programelor de apărare din România şi din celelalte state europene”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii OVES spun că dronele produse în România vor integra tehnologia Nemesis AI, dezvoltată de OVES Enterprise, inclusiv capabilităţi de identificare, clasificare, urmărire şi fixare a ţintelor, ghidaj terminal şi analiză situaţională. Integrarea inteligenţei artificiale urmăreşte reducerea timpului de reacţie, creşterea preciziei şi adaptarea sistemelor la cerinţele actuale ale operaţiunilor militare.

Cât priveşte unitatea de producţie din Cluj-Napoca, aceasta este concepută pentru a acoperi întregul flux de fabricaţie, de la integrarea componentelor şi instalarea sistemelor dezvoltate de OVES Enterprise până la configurare, testare şi pregătirea pentru misiune. Dronele vor părăsi unitatea complet echipate şi pregătite pentru utilizare operaţională.

În prima etapă, parteneriatul vizează atingerea unei capacităţi de aproximativ 1.000 de unităţi pe lună. Echipa iniţială este formată din circa 30 de persoane, iar personalul local va beneficia de pregătire pentru procesele şi modelele introduse în producţie la Cluj-Napoca, se arată în comunicat.

„Infrastructura necesară demarării activităţii este deja disponibilă, ceea ce permite pornirea producţiei fără o investiţie iniţială majoră. EDRONE asigură transferul proceselor şi al know-how-ului de fabricaţie, iar OVES Enterprise coordonează componenta locală, integrarea tehnologică şi adaptarea sistemelor la cerinţele beneficiarilor”, mai spune Mihai Filip.

Pe măsură ce comenzile şi programele de achiziţie se concretizează, cele două companii au în vedere extinderea capacităţii şi realizarea unor investiţii suplimentare în România.

„Experienţa ultimilor ani a demonstrat că viteza de dezvoltare, capacitatea de producţie şi adaptarea permanentă a tehnologiei sunt esenţiale în industria dronelor militare. Colaborarea cu OVES Enterprise ne permite să transferăm în România un model de producţie construit şi validat în Ucraina şi să îl combinăm cu tehnologiile dezvoltate de OVES Enterprise. România poate deveni astfel un punct important de producţie pentru piaţa europeană şi pentru Ucraina”, spune Viktor Yevpak, fondator şi CEO al EDRONE.

Pe termen mediu, cele două companii urmăresc dezvoltarea în România a unei capacităţi de 10.000 – 15.000 de unităţi lunar, în funcţie de comenzile primite şi de necesarul programelor de apărare.

Producţia locală permite fabricarea, integrarea şi testarea sistemelor în Uniunea Europeană şi contribuie la dezvoltarea unei baze industriale europene de apărare, capabile să răspundă mai rapid cerinţelor operaţionale şi să reducă dependenţa de furnizori din afara continentului, arată comunicatul.

OVES Enterprise este o companie românească de tehnologie, specializată în sisteme autonome şi aplicaţii bazate pe inteligenţă artificială, cu experienţă în dezvoltarea şi producţia de drone, înfiinţată în 2015 la Cluj-Napoca.

Începând cu 2019, compania şi-a extins activitatea către proiecte complexe pentru industrii precum automotive, eCommerce, fintech, telecom şi pentru instituţii guvernamentale internaţionale. În ultimii ani, firma a dezvoltat platforma Nemesis AI, şi-a extins activitatea în zona sistemelor autonome şi a producţiei de drone şi lucrează la proiectul Sahara, un sistem avansat de rachete de croazieră destinat aplicaţiilor din domeniul apărării.

Peste jumătate din cifra de afaceri a companiei este generată, în prezent, de proiecte internaţionale care integrează tehnologii din zona inteligenţei artificiale şi a analizei de date. OVES Enterprise are peste 200 de angajaţi şi birouri în România, Germania, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA şi Norvegia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul România începe producția de drone militare la Cluj-Napoca, în colaborare cu Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Producția de divin în Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii trei ani. Dacă în 2023 s-au produs peste 1 milion de litri, în 2025 volumul a depășit 9 milioane de litri. Anul trecut, peste 2 milioane de litri au fost exportați, principale piețe fiind Ucraina, Belarus și Franța, transmite IPN.

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în 2023, în Moldova au fost produse aproximativ 1,4 milioane de litri de divin, iar în 2024 producția a depășit 5,3 milioane de litri. Anul trecut, volumul a ajuns la 9,4 milioane de litri.

Instituția explică faptul că această evoluție poate fi influențată de mai mulți factori, precum condițiile climatice, capacitățile de producție, politica fiscală în domeniul accizelor și preferințele consumatorilor.

Serviciului Fiscal de Stat menționează că, între 2022 și 2025, încasările la bugetul de stat din vânzările băuturilor spirtoase produse în Moldova, precum rachiul, lichiorul, divinul și altele, au depășit 1,16 miliarde de lei. Cel mai mare aport a venit în 2023, când statul a înregistrat aproximativ 312 milioane de lei din aceste vânzări.

Totodată, Serviciului Vamal a precizat că exporturile de divin în perioada anilor 2022-2025 au depășit 9 milioane de litri de alcool pur. Cele mai mari cantități au fost înregistrate în 2023, când au fost exportate 2,97 milioane de litri. Anul trecut, exporturile au ajuns la 2,30 milioane de litri, iar până la mijlocul lunii februarie a acestui an, cantitatea trimisă la export a fost de 197 de mii de litri.

Divinul moldovenesc este prezent pe mai multe piețe internaționale. Printre principalele destinații se numără Ucraina, Belarus, Franța, Rusia, Estonia, România și Statele Unite ale Americii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Producția divinului moldovenesc a crescut cu 8 milioane de litri în ultimii trei ani apare prima dată în Realitatea.md.

În România vor fi produse drone defensive, pentru protejarea spațiului aerian al Alianței Nord – Atlantice. Ucraina va fi partener la fabricarea lor, a declarat la ONU șefa diplomației de la București, Oana Țoiu.

Ministra română de Externe a menționat că negocierile cu Ucraina au început înainte să aibă incursiunile rusești din ultimele săptămâni în spațiul aerian al Alianței, transmite Agerpres. Potrivit ei, există suficiente capacități pentru a pune în aplicare asemenea planuri.

Tensiunile cu Moscova au crescut în ultimele săptămâni, pe măsură ce Estonia a acuzat Rusia că a trimis avioane de luptă în spațiul său aerian, iar avioanele NATO au doborât deasupra Poloniei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, administrația de la Moscova afirmă că  nu a vizat niciodată statele UE sau NATO prin acțiuni ostile și nu are planuri de acest gen.

Declarațiile șefei diplomației române despre producția comună de drone survin în contextul în care Ucraina a decis să relaxeze restricțiile privind exportul armelor.

Articolul Drone defensive vor fi produse în România, pentru apărarea NATO. Ucraina – partener la fabricarea lor apare prima dată în Realitatea.md.

În perioada ianuarie–iunie 2025, sectorul zootehnic din Republica Moldova a înregistrat scăderi semnificative a producției de carne, dar și creșteri consistente a producției de lapte și ouă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Articolul Datele BNS: Fermierii moldoveni cresc mai puțini porci și mai multe păsări apare prima dată în Realitatea.md.

În Republica Moldova va fi creat Fondul Național al Cinematografiei. Inițiativa Ministerului Culturii a fost votată joi, 26 iunie curent, de Parlament. Fondul va finanța producția de filme, precum și alte opere audiovizuale.

Totodată, acesta va sprijini dezvoltarea proiectelor cinematografice, inclusiv a coproducțiilor internaționale, distribuția filmelor și promovarea cinematografiei atât pe plan național, cât și internațional,

Potrivit Parlamentului, fondul va fi finanțat din alocațiile aprobate anual în bugetul de stat, resursele financiare oferite de către donatori, precum și din alte surse.

Regulamentul privind modul de gestionare și distribuire a mijloacelor financiare ale Fondului va fi aprobat de Guvern, iar gestionarea acestuia va ține de responsabilitatea Centrului Național al Cinematografiei (CNC), instituție publică din subordinea Ministerului Culturii.

„O altă prevedere a documentului stabilește că finanțarea proiectelor nu va putea depăși 50 % din costul total. Excepție vor face coproducțiile pentru care finanțarea poate ajunge până la 60 % și operele audiovizuale greu de realizat, în cazul cărora ajutorul de stat poate acoperi până la 100 % din costuri. Proiectul mai prevede extinderea sprijinului financiar pentru filme experimentale, filme de artă sau producții cu grad sporit de dificultate, pentru a diversifica oferta culturală și a încuraja inovația artistică”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Parlament.

Totodată, legea prevede reorganizarea cinematografului „Odeon”, care va fi inclus în structura Centrului Național al Cinematografiei.

În anul curent, din bugetul total al sectorului cultural și educațional în valoare de 635,3 milioane de lei, 20,1 milioane de lei au fost alocate pentru susținerea cinematografiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fond Național pentru susținerea filmelor autohtone: Statul își propune să dezvolte cinematografia apare prima dată în Realitatea.md.

O linie clandestină de producere a țigărilor a pus pusă în funcțiune într-un depozit arendat în apropierea Chișinăului. Fără a deține licență și alte documente permisive necesare, un grup de persoane ar fi fabricat ilegal produsele de tutungerie, în scopul comercializării.

Ofițerii Serviciului Vamal, sub conducerea PCCOCS, au desfășurat percheziții și au identificat țigările produse din materie primă de proveniență nesigură. În total, au fost ridicate 92 de cutii de tutun prelucrat și ambalat, a câte 10 kg fiecare. Oficialii amu mai găsit peste 208.000 de țigarete fără filtru, aproximativ 360.000 de timbre false, 95.000 lei, tehnică de calcul, precum și diverse înscrisuri de ciornă, printre care schema de funcționare a utilajului folosit în procesul de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, conform Serviciului Vamal, într-unul dintre depozitele arendate de figuranți au fost descoperiți circa 11.000 de litri de alcool etilic.

Trei persoane, cu vârste cuprinse între 50 și 55 de ani, sunt cercetate penal. Unii dintre cei vizați sunt deja audiați în calitate de bănuiți.

Articolul FOTO cu mii de țigări fabricate clandestin, în condiții insalubre. Au fost găsite 92 de cutii, bani, arme și alcool apare prima dată în Realitatea.md.

După ce a pierdut aproape 60% din exporturile de combustibil albastru, urmare a „războiului gazului” cu Europa și eșecului negocierilor cu China pentru un nou contract, gigantul rus Gazprom își reorientează activitatea. Compania va produce mașini de spălat și frigidere.

Potrivit publicației Kommersant, filiala „Gazprom Bîtovie Sistemi” va începe producția de electrocasnice în 2025, pe platforma fostei fabrici Bosch de lângă Sankt Petersburg. Întreprinderea a fost preluată de statul rus și trecută sub administrarea temporară a companiei de stat.

Fabrica, care înainte de război producea anual peste un milion de frigidere și mașini de spălat, ar urma să fie repornită chiar din această vară, notează BANI.MD. Totuși, relansarea se lovește de o problemă majoră: lipsa licenței pentru software-ul industrial, după retragerea grupului german Bosch din Rusia.

În prezent, filiala Gazprom produce dejavu aragaze pe gaz și a obținut anul trecut venituri de 6,6 miliarde de ruble și un profit net de 140 milioane de ruble. În schimb, activitatea de bază a Gazprom — exportul de gaze — este în derivă: compania a înregistrat pierderi de 1 trilion de ruble în 2024, iar în 2023, pentru prima dată în 25 de ani, a raportat o pierdere netă istorică de 629 miliarde de ruble conform standardelor internaționale.

În urma sistării livrărilor către majoritatea țărilor europene, exportul de gaze a scăzut în 2023 la doar 69 de miliarde metri cubi — cel mai mic nivel din 1985. Deși în 2024 volumul a crescut la 81 de miliarde, acesta este de 2,5 ori mai mic decât vârful atins înainte de invazia Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planurile Kremlinului de a compensa pierderile prin extinderea exporturilor spre China au eșuat. Deși s-a propus construirea unei noi conducte — „Puterea Siberiei 2” — și majorarea de cinci ori a volumului livrat, președintele chinez Xi Jinping a refuzat semnarea unui acord.

Pe fondul pierderilor, Gazprom a anunțat disponibilizări masive: 40% din angajații de la sediul central — aproximativ 1.500 de persoane — vor fi concediați. Totodată, compania ar putea scoate la vânzare sediul său de lux al diviziei de export, construit în stilul unui palat italian, precum și alte bunuri imobiliare de lux.

În prezent, filiala Gazprom produce deja aragaze pe gaz și a obținut anul trecut venituri de 6,6 miliarde de ruble și un profit net de 140 milioane de ruble. În schimb, activitatea de bază a Gazprom — exportul de gaze — este în derivă: compania a înregistrat pierderi de 1 trilion de ruble în 2024, iar în 2023, pentru prima dată în 25 de ani, a raportat o pierdere netă istorică de 629 miliarde de ruble conform standardelor internaționale.

În urma sistării livrărilor către majoritatea țărilor europene, exportul de gaze a scăzut în 2023 la doar 69 de miliarde metri cubi — cel mai mic nivel din 1985. Deși în 2024 volumul a crescut la 81 de miliarde, acesta este de 2,5 ori mai mic decât vârful atins înainte de invazia Ucrainei.

Planurile Kremlinului de a compensa pierderile prin extinderea exporturilor spre China au eșuat. Deși s-a propus construirea unei noi conducte — „Puterea Siberiei 2” — și majorarea de cinci ori a volumului livrat, președintele chinez Xi Jinping a refuzat semnarea unui acord.

Pe fondul pierderilor, Gazprom a anunțat disponibilizări masive: 40% din angajații de la sediul central — aproximativ 1500 de persoane — vor fi concediați. Totodată, compania ar putea scoate la vânzare sediul său de lux al diviziei de export, construit în stilul unui palat italian, precum și alte bunuri imobiliare de lux.

Articolul Gazprom va produce frigidere și mașini de spălat. A pus mâna pe fosta fabrică Bosch din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Europa a înregistrat în martie un nou record la producerea energiei fotovoltaice. Circa 10% din totalul de electricitate revine resursei regenerabile.

Datele au fost publicate marți de Eurelectric, asociație de profil ce reprezintă industria energiei electrice la nivel european, informează Agerpres. Drept urmare, în prima lună de primăvară s-a produs cu 15% mai multă energie fotovoltaică decât în februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit informațiilor colectate Eurelectric, energia fotovoltaică a contribuit la diminuarea prețurilor la electricitate în Europa, grație zilelor însorite și creșterii capacităților.

Așadar, tarifele pentru un Megawatt (MWh) a scăzut de la 126 de euro în februarie, la 90 de euro în martie. Totodată, și energia nucleară a contribuit la reducerea prețurilor, prin creșterea ponderii sale în mixul de producție de la 24% în luna martie 2024, până la 26% în 2025, după ce mai multe centrale nucleare din Franța au fost repornite.

Articolul Europa a produs volum record de energie electrică în martie. Prețul pentru un MWh au scăzut cu 36 de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Producția de carne, lapte și ouă din Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2024, potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Plățile directe acordate fermierilor, în funcție de cantitatea de produs obținută, au avut un impact decisiv asupra acestei creșteri. Aceste stimulente financiare au contribuit la investițiile în modernizarea fermelor, optimizarea proceselor de producție și extinderea capacităților acestora.

În 2024, producția totală de carne a atins aproximativ 180 de mii de tone, înregistrând o creștere de 6,6% față de anul 2023. De asemenea, producția de lapte a crescut cu 2,3%, iar cea de ouă cu 3,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Producția zootehnică din Moldova, în creștere: Carne, lapte și ouă mai multe în 2024 apare prima dată în Realitatea.md.

Moldovenii mănâncă tot mai mult pește, arată datele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). În 2023, consumul total de pește a atins 37.509 tone, în creștere față de anul 2022, când se înregistrau 36.888 de tone.

În medie, fiecare locuitor al țării a consumat 15,5 kilograme de pește și produse pescărești în perioada indicată. Producția internă, care a constituit circa 14.000 de tone în 2023, este insuficientă pentru a acoperi cererea de pe piața locală.

„În context, importurile au încă un rol important în satisfacerea necesarului. Totuși, sectorul piscicol autohton este considerat unul cu potențial semnificativ de dezvoltare, iar statul implementează măsuri pentru susținerea acestuia.

Printre aceste măsuri se numără acordarea subvențiilor pentru fermierii care investesc în infrastructura piscicolă. Subvențiile acoperă până la 50% din costurile pentru utilaje tehnologice și materiale de construcție, cu un plafon maxim de 5 milioane de lei per beneficiar. Aceste politici vizează stimularea producției interne, reducerea treptată a dependenței de importuri și consolidarea fermelor piscicole existente”, precizează reprezentanții MAIA.

În perioada 2021-2023, circa 6 milioane de lei au fost debursați piscicultorilor, susțin responsabilii din cadrul Ministerului. Totodată, funcționarii îndeamnă cetățenii să consume pește și produse piscicole autohtone, atât în perioada sărbătorilor, cât și pe parcursul anului.

Articolul Peștele, deliciu tot mai căutat de moldoveni! În mediu, un cetățean a consumat 15,5 kg în 2023 apare prima dată în Realitatea.md.

Municipiul Bălți ar putea deveni un centru regional pentru asamblarea autobuzelor produse de gigantul chinez de Yutong. Primarul Alexandr Petkov a purtat discuții în acest sens cu reprezentanții companiei, scriu jurnaliștii de la nordnews.md.

„Am insistat ca să privim Bălțiul ca un punct în care va exista o uzină de asamblare pentru regiune: Moldova, Ucraina, România. Eu personal l-am văzut și l-am înregistrat special. În țări precum Polonia și Grecia, merg autobuze și autobuze electrice de la compania Yutong”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Investiția ar aduce beneficii multiple pentru municipalitate, inclusiv locuri de muncă și modernizarea transportului public.

„Este benefic pentru noi și în ceea ce privește creșterea numărului de locuri de muncă. Acest lucru este benefic pentru noi și, printre altele, am atins acest subiect în conversația noastră, avem colegii, avem școli, avem o universitate.

Există un loc de instruire a personalului calificat. Suntem interesați nu doar de asamblare, ci și de producție. Ne-am încheiat discuția cu aceea, că ce le-am spus: fiți siguri că oferta noastră vă va fi mult mai profitabilă”, a mai adăugat Petkov.

Compania Yutong explorează de asemenea oportunități în alte orașe din țara noastră, cum ar fi Ungheni și Chișinău, însă primarul Petkov este sigur că oferta Bălțiului va fi cea mai atractivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compania Yutong a fost fondată în 1963, consolidându-și reputația de lider global în industria transporturilor.

Articolul Alexandr Petkov vrea să asambleze autobuze pentru compania chineză Yutong, la Bălți apare prima dată în Realitatea.md.

Importul de oi și preluarea tehnologiilor de producțiile a laptelui au fost subiectele abordate de Vladimir Bolea cu omologul de la Madrid, Luis Planas Puchades. Ministrul Agriculturii al Republicii Moldova se află într-o vizită oficială în Spania.

Conform reprezentanților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), țara noastră intenționează să preia tehnologii avansate de exploatare a ovinelor în sistem intensiv, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea și calitatea producției de lapte. Autoritatea precizează că Spania are experiență vastă în conservarea și îmbunătățirea geneticii animalelor.

„De asemenea, au fost analizate investițiile realizate de Spania în domeniul irigațiilor. Ambii miniștri au subliniat importanța programelor de îmbunătățire a irigațiilor, considerându-le o investiție fundamentală pentru a face față provocărilor climatice”, se arată într-un comunicat emis de MAIA.

Oficialii au mai discutat despre modelele de cooperare între agricultori din Spania și despre politicile care încurajează formarea cooperativelor și asociațiilor de producători.

Articolul Vladimir Bolea, plecat în Spania. A discutat cu omologul de la Madrid cum putem produce mai mult lapte de oaie apare prima dată în Realitatea.md.

Într-un moment în care producția de cacao în Africa de Vest este în scădere din cauza evoluțiilor meteo nefavorabile, a arborilor îmbătrâniți și a dăunătorilor, fermierii din Brazilia văd o oportunitate de profit, relatează Bloomberg.

Fermierii din vestul statului brazilian Bahia, o regiune uscată și secetoasă renumită pentru marile familii care și-au făcut avere din agricultură, au început să cultive arbori de cacao pentru prima dată. Arborii sunt încă mici și va mai dura cel puțin un an până când vor produce primele fructe, dar profitul potențial este mare. Aceasta încurajează atât cultivatorii independenți cât și marile corporații să intre în cursă.

Dacă cultivarea de cacao în statul Bahia va lua avânt, Brazilia ar putea să își dubleze producția până la 400.000 de tone în 2030, estimează o organizație reprezentativă din sector. Asta ar plasa Brazilia aproape de Ecuador, al treilea mare furnizor mondial de cacao. Și există voci care spun că aceste prognoze sunt mult prea prudente. Moises Schmidt, unul dintre cei doi frați care controlează grupul Schmidt Agricola, susține că producția ar putea ajunge până la 1,8 milioane de tone pe an în următorii zece ani dacă fermierii vor continua să planteze arbori de cacao în noi regiuni, pe lângă regiunile din Brazilia în care se cultivă în mod tradițional cacao.

„Brazilia este deja cel mai mare furnizor mondial pentru o gamă largă de materii prime, de la soia boabe și până la suc de portocale, care va fi poziția noastră pe piața de cacao?”, s-a întrebat recent Moises Schmidt, cu prilejul unei vizite a unei delegații la o fermă a sa unde a plantat arbori de cacao pe o suprafață de 400 de hectare.

Brazilia era odată unul dintre cei mai mari producători mondiali de cacao, ingredientul principal pentru fabricarea de ciocolată, însă la sfârșitul anilor ’80 mulți din arborii de cacao din Brazilia s-au îmbolnăvit din cauza unei maladii denumite mătura vrăjitoarei (WBD).

În prezent, Coasta de Fildeș și Ghana sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din producția mondială de cacao. Această concentrare a producției în doar două țări face oferta mondială mare vulnerabilă la riscuri precum vremea nefavorabilă și atacul dăunătorilor, care nu vor face decât să se intensifice pe măsură ce fluctuațiile meteo vor deveni mai extreme. Recenta scădere a producției de cacao în Africa de Vest a dus la dublarea prețurilor mondiale în acest an, făcând mai scumpă ciocolata și forțând chiar unii producători să își înceteze activitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Brazilia vrea să domine şi piaţa de cacao! A fost prima la cafea, zahăr şi soia apare prima dată în Realitatea.md.

Taxiurile zburătoare autonome ar putea deveni în curând o realitate, după ce producătorul de vehicule EHang a obţinut primul certificat de producţie din lume pentru a le fabrica în China.

EH216-S, un vehicul electric produs de EHang „pentru transport de pasageri fără pilot”, cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), a primit autorizaţia pentru a fi produs în serie din partea Administraţiei Aviaţiei Civile din China (CAAC), au anunţat reprezentanţii companiei într-un comunicat din 7 aprilie.

Multe companii produc eVTOL-uri, dar până în prezent acestea au fost dezvoltate doar ca prototipuri pentru zboruri de testare. Noua decizie reprezintă un pas notabil spre lansarea eVTOL-urilor în scopuri comerciale.

„Viziunea noastră este de a introduce pe piaţa globală aeronave eVTOL fără pilot, sigure şi fiabile, oferind astfel servicii de mobilitate aeriană sigure, autonome şi ecologice pentru toată lumea”, a declarat Huazhi Hu, CEO-ul companiei EHang, în comunicat.

Certificatul de producţie îi dă undă verde companiei EHang pentru a fabrica taxiuri zburătoare, cuprinzând aprovizionarea cu materii prime, gestionarea lanţului de aprovizionare, controlul şi testarea calităţii, precum şi reparaţiile şi întreţinerea post-vânzare – toate verificate prin analize şi inspecţii cuprinzătoare.

Zburând spre cer

Anunţat pentru prima dată în 2018, modelul EH216-S produs de EHang este o aeronavă VTOL de mici dimensiuni, complet electrică, cu un fuselaj din fibră de carbon şi 16 elice alimentate de 16 motoare. Are o viteză de croazieră de 100 km/h şi poate atinge o altitudine maximă de aproximativ 3.000 de metri. Proiectat pentru transportul de pasageri, acesta poate găzdui două persoane şi deţine un sistem de conducere autonomă care elimină necesitatea prezenţei unui pilot.

Compania EHang susţine că VTOL-ul său a fost testat de numeroase ori, atât cu echipaj, cât şi fără echipaj. Nu este primul model al companiei, fiind dezvoltat după EHang 184, „o dronă pentru pasageri”, care a fost prezentată în 2016. Compania EHang speră că modeul EH216-S va fi utilizat în domenii de activitate precum serviciile de taxi aerian, turismul aerian, transferurile de la aeroport şi transportul între insule.

Producţia pe scară largă a modelului EH216-S reprezintă o etapă importantă în transformarea aeronavelor eVTOL fără pilot şi a aeronavelor similare într-o realitate. Este primul eVTOL căruia i s-a acordat o astfel de certificare, ceea ce, la rândul său, ar putea face din China prima ţară din lume care va face din taxiurile zburătoare un serviciu pe care oamenii îl pot folosi.

Primele zboruri comerciale, programate în 2025

În timp ce EH216-S are de acum aprobarea pentru producţia în masă, în octombrie 2023, CAAC a publicat Planul de dezvoltare a producţiei de aviaţie ecologică (2023-2035), care oferă îndrumări pentru a lansa un eVTOL operat de piloţi până în 2025 şi servicii complet autonome pe scară largă până în 2035, inclusiv necesitatea de a stabili reglementări practice şi planuri de asigurare pentru taxiurile zburătoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În schimb, Planul de implementare a mobilităţii aeriene avansate (AAM) al Statelor Unite a stabilit 2028 ca fiind anul în care eVTOL-urile vor zbura pentru prima dată în scopuri comerciale, cu reglementări şi certificări adecvate care să gestioneze fabricarea şi utilizarea lor în condiţii de siguranţă. Ţinând cont de aceste termene anunţate, China ar putea devansa Statele Unite în ceea ce priveşte fabricarea – sau cel puţin testarea – de eVTOL-uri la nivel comercial.

Articolul China începe producția în masă a taxiurilor zburătoare apare prima dată în Realitatea.md.

Cantităţi mari de gaze refrigerante, care încălzesc clima, sunt introduse ilegal în Europa din China şi Turcia, subminând pactul global pentru eliminarea lor treptată, se arată într-un raport al Agenţiei de Investigaţii de Mediu (EIA), cu sediul la Londra, publicat luni, relatează Reuters.

Gazele sunt hidrofluorocarburi (HFC), o gamă de substanţe chimice utilizate în industrie şi în comerţul cu amănuntul în principal pentru răcire. Aceste gaze nu afectează stratul de ozon, precum alţi agenţi frigorifici interzişi, dar, ca gaze cu efect de seră, pot fi de câteva mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon.

În ciuda angajamentelor de reducere a utilizării HFC, agenţiile de aplicare a legii din întreaga Uniune Europeană se străduiesc să urmărească transporturile ilicite care intră via Turcia, Rusia sau Ucraina, contrabandiştii recurgând la tactici din ce în ce mai sofisticate pentru a se sustrage detectării, a declarat EIA în urma unei investigaţii sub acoperire care a durat doi ani.

„Este încă destul de uşor să găseşti HFC-uri ilegale pe piaţa europeană”, a declarat Fin Walravens, unul dintre principalii activişti ai EIA. „Există semne că cei care le comercializează îşi adaptează metodele, că devin ceva mai pricepuţi în încercarea de a se sustrage autorităţilor”, a avertizat activistul. „Dacă reuşeşti să introduci nedepistat gazul cel mai poluant şi mai urât, practic obţii cel mai mare profit”, adaugă el.

În cadrul amendamentului de la Kigali din 2016 la Protocolul de la Montreal, ţările europene şi alte ţări industriale s-au angajat să reducă utilizarea HFC cu 85% între 2012 şi 2036. Pentru a realiza această reducere treptată, producătorilor şi consumatorilor autorizaţi de HFC li se atribuie cote care sunt reduse treptat. Dar, având în vedere că cererea este încă puternică, reducerea treptată a dus la creşterea preţurilor, creând stimulente pentru contrabandişti – mulţi dintre ei fiind şi comercianţi autorizaţi – pentru a pune la dispoziţie mai multă marfă, se arată în raport.

„Este mult mai uşor dacă ai licenţă să îţi depăşeşti pur şi simplu cota: este atât de greu de dovedit”, arată Walravens. „Reducerea treptată este menită să scumpească HFC-urile şi să îi facă pe oameni să creadă că alternativele sunt mai bune şi mai rentabile, dar dacă intră comerţul ilegal şi se vinde la jumătate de preţ, întregul sistem se prăbuşeşte”, atrage atenţia activistul.

O investigaţie a EIA din 2021 a sugerat că HFC-urile introduse ilegal în Europa ar putea reprezenta 20-30% din volumele comercializate legal, echivalentul a până la 30 de milioane de tone de CO2. Noul raport nu a oferit o estimare revizuită, dar Walravens a declarat că „foarte puţine lucruri s-au schimbat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China este cel mai mare producător de HFC din lume, cu 39 de producători autorizaţi care au primit permise de producţie echivalente cu 185 de milioane de tone de CO2 în acest an. În decembrie, China a emis noi reguli pentru a pedepsi firmele care îşi depăşesc cotele.

Articolul Cantităţi mari de gaze care încălzesc clima sunt introduse ilegal în Europa din China şi Turcia apare prima dată în Realitatea.md.

Tesla va suspenda timp de două săptămâni cea mai mare parte a activităţilor de producţie de la uzina sa din Germania, în apropierea Berlinului, din cauza perturbărilor de aprovizionare provocate de atacurile din Marea Roşie. Tesla a precizat că măsura vizează perioada 29 ianuarie 2023 – 11 februarie 2024.

„Conflictele armate din Marea Roşie şi modificările asociate ale rutelor de transport între Europa şi Asia via Capul Bunei Speranţe au un impact şi asupra producţiei la uzina de la Gruenheide. Perioadele considerabil mai lungi de transport creează un decalaj în lanţurile de aprovizionare”, a informat Tesla.

Analiştii se aşteaptă ca şi alţi producători de automobile să sufere de pe urma consecinţelor create de conflictul din Marea Roşie.

„Bazându-se prea mult pe componente cheie din Asia, în special din China, a fost un posibil punct slab în lanţurile de aprovizionare ale oricărui constructor auto. Tesla se bazează puternic pe China pentru componente de baterii, care trebuie transportate în Europa prin Marea Roşie. Nu putem crede că ei sunt singurii în această situaţie, ci doar primii care confirmă oficial”, spune Sam Fiorani, vicepreşedinte la firma de analiză AutoForecast Solutions.

Atacurile houthi asupra navelor din Marea Roşie au forţat marile companii de shipping să evite Canalul Suez, cea mai rapidă rută maritimă între Asia şi Europa, pe unde trece aproximativ 12% din traficul maritim mondial. Giganţii shipping-ului Maersk şi Hapag-Lloyd au decis să îşi trimită navele pe rute mai lungi, şi mai scumpe, în jurul Capul Bunei Speranţe. Această rută adaugă 10 zile la durata unei călătorii între Asia şi Nordul Europei, precum şi un milion de dolari în plus la consumul de carburant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atacurile repetate ale rebelilor houthi asupra transporturilor din Marea Roșie au atras răspunsul SUA, al Marii Britanii și al altor țări, care joi noapte au declanșat un bombardament coordonat asupra a zeci de ținte houthi din Yemen.

Articolul Tesla suspendă producţia de mașini electrice în Germania. Care este motivul apare prima dată în Realitatea.md.

Franţa a redevenit în 2023, în urma unei producţii stabile, primul furnizor de vin din lume, devansând Italia, unde producţia a scăzut cu 12%, anunţă Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului în prima evaluare a vânzărilor din 2023, relatează AFP.

Începând din 2007, cu excepţia anilor 2011 şi 2014 , Italia a fost principalul producător de vin din lume, potrivit Organizaţiei.

În Franţa, ”situaţia diverselor vii este contrastantă”, sublinia la începutul lui octombrie Agreste, organizație de studii şi statistici privind agricultura, pădurile, industrii alimentare.

Jean-Marie Cardebat, specialist în economia vinului la Universitatea din Bordeaux, recunoaște ascensiunea Franței ca fiind simbolică, dar circumstanțială. El atribuie o parte din această schimbare prevalenței bolilor precum mucegaiul pufos în podgoriile italiene, care au contribuit la scăderea producției din țară.

În Franța, producția a cunoscut variabilitate în diferite regiuni viticole. În timp ce mucegaiul și valurile de căldură au scăzut recoltele în zone precum Bordeaux și sud-vestul, iar seceta a afectat Languedoc și Roussillon, regiuni precum Charentes s-au bucurat de condiții mai favorabile, după cum a menționat Agreste.

Cererea mondială de vin a cunoscut, de asemenea, o scădere, în special din China, care, împreună cu reducerile producției italiene, ar putea influența pozitiv prețurile pieței prin reducerea presiunii, sugerează Cardebat.

Spania și-a păstrat poziția de al treilea producător de vin din lume, deși producția sa a scăzut cu 14% și a scăzut cu 19% față de media pe cinci ani.

Potrivit clasamentului, ăn 2022 Republica Moldova s-a clasat pe poziția 20 mondial.

Articolul Franţa devansează Italia şi redevine cel mai mare producător mondial de vin din lume apare prima dată în Realitatea.md.

Anul 2023 a venit cu o roadă bogată de mere și prune. Producția ambelor categorii de fructe este mai mare față de anul trecut. Președintele Asociației Moldova-Fuct, Vitalie Gorincioi, spune că o parte din recolta de mere și prune este destinată consumului intern, însă cele mai mari cantități sunt exportate. Pentru mere prioritară rămâne piața CSI, iar prunele moldovenești au cucerit piața Uniunii Europene. 60% din producția de prune este destinată țărilor din blocul comunitar, notează ipn.md.

Președintele Asociației Moldova-Fruct spune că anul 2023 este unul rodnic la capitolul producției de mere, de aceea sunt planificate exporturi masive spre CSI și Uniunea Europeană. Vitalie Gorincioi spune că în ultimii ani s-a extins harta exporturilor de mere, Republica Moldova cucerind parțial și piața țărilor din Golful Persic și Asia.

„Preconizăm că în acest an vom avea o producție mai mare de mere decât anul trecut. Anul trecut am avut 400 de mii de tone, în acest an planificăm cam 545-550 de mii de tone. Dintre care 50 de mii de tone le folosim pe piața internă, vreo 300 de mii de tone merg la procesare, adică la producerea sucului concentrat, și 150-200 de mii de tone trebuie să le exportăm. Preconizăm ca 60% din mere să fie trimise pe piața CSI și Ucraina. Chiar dacă Ucraina produce mere, în multe zone sunt probleme, iar din acest motiv ea importă fructe de la noi. Cam 20 de mii de tone merg în Uniunea Europeană și 20-30 de mii de tone planificăm să le exportăm în țările din Asia. E vorba de țările Golfului Persic, unde noi deja în acest an am făcut un salt foarte mare”, a spus Vitalie Gorincioi.

În iulie 2022 Consiliul European a adoptat decizia de a majora cotele de export pentru mai multe categorii de fructe și legume moldovenești. Astfel, au fost majorate cotele de export pentru prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi.

„Producția de prune, la fel, preconizăm că va fi mai mare decât anul trecut. Aproximativ 85 de mii de tone. Dintre care 10 mii de tone merg în industria de procesare, sucuri, gemuri. 50% sau chiar 60% din prune credem că vor merge pe piața Uniunii Europene. Acum am intrat serios pe piața Uniunii Europene, mai ales că începând cu anul trecut au fost scoase toate taxele. Anterior era limitat, doar 15 mii de tone puteam exporta în Uniunea Europeană, acum au scos aceste cote. Adică putem duce atât cât este cerere. Noi nu abandonăm nici piața CSI, pentru că produsele noastre sunt căutate acolo”, a mai spus președintele Asociației Moldova-Fruct.

Vitalie Gorincioi mai spune că în acest an au fost exportate peste 15 mii de tone de cireșe, dintre care, peste 3 mii de tone au fost exportate în Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Anul 2023 a venit cu o roadă bogată de mere și prune! Vitalie Gorincioi: Cele mai mari cantități sunt exportate apare prima dată în Realitatea.md.

Dacia s-ar putea îndrepta din nou către o producţie anuală de 350.000 de maşini la Mioveni, pe măsură ce criza componentelor este depăşită. Mai mult, odată cu revenirea producţiei, şi cifra de afaceri a Automobile Dacia va reveni la peste 5 miliarde de euro, valoare depăşită atât în 2018 cât şi în 2019, ultimul an când Dacia a avut o cifră de afaceri peste cea a OMV-Petrom.

„Anul acesta producţia se îndreaptă spre volumele din 2019, ne vom apropia. Dar dacă nu apar probleme neprevăzute. Noi căutăm soluţii de optimizare a producţiei. Criza componentelor există, dar am găsit soluţii. Avem management de criză în continuare, ne întâlnim cu furnizorii, dar situaţia arată mai bine astăzi decât ieri. Dar şi în aceste condiţii, România a produs anul trecut peste 500.000 de maşini, o cifră record”, a explicat Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia.

Cifra de afaceri realizată de Automobile Dacia în 2021 a fost de 4,3 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de 2020, potrivit unui raport al companiei.

Creşterea vine în contextul în care producţia a rămas la un nivel similar, însă uzina a livrat maşini mai scumpe şi a demarat livrările de Jogger.

Având în vedere producţia cu 22% mai mare în 2022 dar şi creşterea preţurilor, Dacia ar putea anunţa în următoarele luni rezultate de peste 5,5 miliarde de euro pentru anul trecut.

De partea cealaltă, Dacia a produs anul trecut aproape 315.000 de maşini la Mioveni, în creştere de la 257.000 de maşini în 2021, însă volum mai mic decât cele aproape 350.000 asamblate în 2019, an în care se discuta despre creşterea capacităţii de producţie la peste 400.000 de unităţi.

Producţia este susţinută puternic de noile modele intrate în producţie – Duster facelift, Spring sau noul Jogger la Dacia. În 2019 Dacia avea un singur model nou – Duster II.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Dacia anunță că anul acesta va produce mai multe automobile apare prima dată în Realitatea.md.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul constructorilor străini au dus la comprimarea pieţei, arată datele oficiale publicate miercuri, transmite Reuters, scrie .dcnews.ro

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor oficiului federal de statistică (Rosstat). Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Sancţiuni internaţionale

Sancţiunile internaţionale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina au pus capăt la două decenii de investiţii mari făcute de marii constructori auto mondiali în Rusia.

Ţările occidentale au interzis în special exportul de componente auto spre Rusia, ceea ce a creat probleme importante pentru sectorul de logistică din Rusia.

Pe lângă interzicerea exportului de piese auto, în special europene, numeroşi constructori au oprit vânzările de automobile în Rusia, precum Audi, Honda, Jaguar sau Porsche.

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Federația Rusă

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Rusia, cum este cazul Renault, BMW, Ford, Hyundai, Mercedes, Volkswagen sau Volvo.

Începând din vara lui 2022, producţia la uzinele auto din Rusia, care a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de componente importate, a început să fie reluată parţial, în principal la uzinele Avtovaz, cel mai mare constructor auto rusesc. Avtovaz a reluat producţia anumitor modele Lada, însă fără anumite caracteristici care depind de componentele importate.

Tot la finele anului trecut a fost reluată producţia automobilelor Moskvich la fosta uzină Renault din apropiere de Moscova. Cu toate acestea, în luna decembrie 2022 producţia de automobile în Rusia a înregistrat un declin anual de 68% până la 40.300 de unităţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Producţia de automobile în Rusia a scăzut în 2022 la cel mai redus nivel de după destrămarea URSS apare prima dată în Realitatea.md.

Producția agricolă a fermierilor moldoveni s-a comprimat cu 30% în anul 2022. Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 36,8% și a producţiei animaliere – cu 2,6%, anunță Biroul Național de Statistică.

Recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului – cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr – cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%. Totodată, s-a majorat recolta legumelor – cu 10,3% și strugurilor – cu 7,6%.

În anul 2022 întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 94,4%, rapiţă – 88,8%, cereale şi leguminoase pentru boabe (fără porumb) – 76,4%, floarea soarelui – 71,3%, tutun – 69,9%, soia – 54,6%. Totodată, 95,8% din volumul total de culturi bostănoase, 92,1% – de cartofi, 82,8% – de legume, 65,4% – de struguri, 62,4% – de fructe, nuci și pomușoare şi 55,7% – de porumb pentru boabe au fost produse de gospodăriile populaţiei și gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

În anul 2022 față de anul 2021 în gospodăriile de toate categoriile s-a constatat scăderea producției de lapte cu 10,3% și a producției (creșterii) animalelor (în greutate vie) – cu 2,4%. Totodată, producția de ouă a crescut cu 5,9%.

Conform stării la 1 ianuarie 2023 față de data respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile (cu excepția efectivului de bovine) ca rezultat al scăderii șeptelului de animale în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole se evidențiază creșterea efectivului de ovine și caprine – cu 56,3%, bovine – cu 30,3%, iar efectivul de porcine a rămas la nivelul anului trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Situație dramatică în agricultură! Ramura s-a prăbușit cu 30% apare prima dată în Realitatea.md.

În luna mai anul curent, exporturile moldovenești a constituit 416 milioane de dolari, ceea ce este un record absolut pentru Republica Moldova. În valoare anuală, exporturile au ajuns la 3,9 miliarde de dolari, cu 50% sau cu 1,3 miliarde de dolari mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când ele au fost de doar 2,6 miliarde USD, influențate negativ de COVID-19, scrie expertul economic Veaceslav Ioniță, într-o analiză.

Potrivit expertului, creșterea fără precedent a exporturilor se explică prin trei factori de bază.

„Creșterea exporturilor producției agricole, care în anul 2021 a înregistrat o creștere fără precedent în istoria țării. Această creștere se vede începând cu luna octombrie 2021”, precizează el.

Al doilea factor este producția agricolă din stânga Nistrului, care este exportată ca producție a Republicii Moldova, potrivit ipn.md.

„Acest fenomen a luat amploare în ultimii ani, inclusiv datorită politicii de securizare a hotarelor sale promovate de Ucraina”, specifică Veaceslav Ioniță.

Re-exportul producției din Ucraina este cel de-al treilea factor, care a contribuit la creșterea record a exporturilor moldovenești.

„Odată cu începutul războiului din Ucraina, o parte considerabilă de marfă a început să fie exportată, prin Moldova. Însă anumite cantități neînsemnate nu doar tranzitează Moldova, dar sunt importate, apoi reexportate”, menționează el.

Potrivit expertului economic, în valoare anuală, exporturile nu doar au crescut cu 50% față de perioada corespunzătoare a anului trecut, dar au înregistrat un nivel record pentru Moldova de 3,9 miliarde de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veaceslav Ioniță atenționează că, „dacă Moldova nu va pune piedici agenților economici din stânga Nistrului, dar va duce o politică activă de integrare a lor în spațiul economic unic național, atunci exporturile noastre în acest an ușor pot ajunge la 4,5 miliarde USD”.

Articolul Ioniță: Nivel record pentru Moldova de 3,9 miliarde de dolari! Exporturile au crescut cu 50% într-un an apare prima dată în Realitatea.md.

Întreaga producție a celei mai mari fabrici de ciocolată din lume a fost sistată, în urma depistării unui focar de salmonella.

Potrivit publicației britanice Daily Mail, fabrica aparţine gigantului elveţian Barry Callebaut şi este situată în oraşul belgian Wieze.

Gigantul din domeniul ciocolatei producea loturi angro pentru 73 de companii, printre care Hershey, Mondelez, Unilever sau Nestle. Exportul a fost oprit de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cea mai mare fabrică de ciocolată din lume se confruntă cu un focar de salmonella. Producția a fost oprită apare prima dată în Realitatea.md.

Producția industriei auto din Rusia s-a prăbușit. Este efectul sancțiunilor, care au privat constructorii de automobile de componente esențiale, dar și al exodului de companii străine.

Industria auto din Rusia a produs doar 3.720 de mașini luna trecută, potrivit datelor biroului național de statistică, citate de Reuters. Este o scădere record, de 97 la sută, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, când au fost produse aproximativ 112 mii de mașini.

Industria, dependentă în mare măsură de investițiile și echipamentele străine, a fost lovită de penuria globală de semiconductori și, mai recent, de plecarea producătorilor internaționali din cauza conflictului din Ucraina.

Cotidianul independent The Moscow Times arată că producția a fluctuat mult de la începutul anului. Au fost asamblate 95 de mii de mașini în ianuarie și 108 mii în februarie, pentru ca în martie, în prima lună după ce trupele ruse au atacat Ucraina, producția să coboare la 40.800 de autoturisme. În aprilie a scăzut și mai mult, la aproximativ 20.500 de mașini.

În total, în primele cinci luni din an, Rusia a produs 268 de mii de autoturisme, mai puțin de jumătate din numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

The Moscow Times: În Rusia mai funcționează doar două din cele 20 de fabrici auto care produceau înainte de izbucnirea războiului din Ucraina

Publicația mai arată că au mai rămas doar două din cele 20 de fabrici auto care funcționau în Rusia, după ce marii constructori auto au oprit producția și vânzările din cauza invadării Ucrainei.

În același timp, biroul de statistică de la Moscova arată că prețul mașinilor a crescut cu aproape 50 la sută de la începutul anului ca urmare a creșterii costului componentelor și a aprecierii rublei.

Asta a făcut ca cererea să se reducă puternic, în condițiile în care veniturile gospodăriilor au scăzut, iar inflația se apropie de maximele ultimilor 20 de ani.

Vânzările au căzut cu 83,5 la sută în mai. Au fost înscrise în circulație doar 24.200 de mașini noi, după cum arătă în urmă cu trei săptămâni Asociația Întreprinderilor Europene.

Liderul pieţei a fost Lada, marcă deţinută de Avtovaz, care a vândut în mai 6.012 vehicule, în scădere cu 84% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 38.284 unităţi.

Fabrica Lada din Toliati, care până luna trecută a făcut parte din grupul Renault, a reluat producția de mașini la începutul acestei luni. Deocamdată este produs doar un model după ce a găsit furnizori locali pentru componentele pe care nu le mai poate importa.

Industria auto din Rusia are 300.000 de angajați, iar alți trei milioane de oameni lucrează în industriile conexe

Modelul Granta are însă dotări modeste, specifice mașinilor din urmă cu mai bine de două decenii de ani, deoarece nu toate piesele pot fi fabricate de industria auto rusă.

Mașinile nu au ABS și airbag-uri, dar producătorul a încercat să se asigure că nu arată ieftin. Așa că a adăugat o serie de echipamente în echiparea standard, care anterior se găseau doar pe versiunile superioare.

Astfel, modelul beneficiază de servodirecție, geamuri electrice pentru portierele față, lumini de zi, computer de bord, închidere centrală și pregătire audio, adică firele la care proprietarii își pot lega propriile casetofoane și boxe.

Există și o listă de opționale, însă foarte săracă: portiere cu mânere vopsite în culoarea caroseriei, oglinzi electrice și încălzite și jante de aliaj.

Lada Granta Classic 22 nu excelează nici la nivelul motoarelor. Va fi oferit un singur propulsor, de 1,6 litri și 90 de cai. Acesta are însă un rezultat dezastruos în ceea ce privește noxele. Reușește să atingă doar standardele Euro 2, care au fost introduse în 1997.

Înainte de invadarea Ucrainei, producția de mașini fără ABS și airbag-uri, precum și cu motoare cu emisii ridicate era interzisă în Rusia. Însă, din cauza lipsei de componente critice din import, autoritățile de la Moscova au fost nevoite să modifice legislația pentru a permite fabricarea unor mașini fără o serie de elemente de siguranța pentru ca fabricile auto să-și poată relua activitatea.

Industria auto din Rusia are 300.000 de angajați, iar alți trei milioane de oameni lucrează în industriile conexe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia rămâne fără industria auto, care s-a prăbușit. Câte mașini mai produc apare prima dată în Realitatea.md.