Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înaintat Radei Supreme proiectele de lege privind prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile, până la 28 ianuarie 2027, scrie RUPOR.MD.

Documentele au fost transmise comisiilor parlamentare de specialitate și deputaților pentru examinare. Dacă vor fi aprobate de Parlament, aceasta va fi a 21-a prelungire a legii marțiale de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Legea marțială este un regim juridic special care permite autorităților să adopte măsuri pentru apărarea statului, protejarea populației civile și securizarea infrastructurii critice. Mobilizarea generală presupune trecerea economiei naționale, a instituțiilor statului și a structurilor militare la un regim de funcționare specific perioadei de război.

Potrivit legislației ucrainene, la mobilizare pot fi înrolați bărbații cu vârste între 25 și 60 de ani care sunt apți din punct de vedere medical și nu beneficiază de amânare sau de scutire în condițiile legii. Bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani pot fi chemați la serviciul militar doar în cazurile prevăzute de lege sau se pot înrola voluntar, în baza unui contract cu Forțele Armate ale Ucrainei.

Femeile aflate în evidența militară pot participa la serviciul militar sau la activități de apărare exclusiv pe bază de voluntariat, potrivit informațiilor citate de publicația rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Zelenski a declarat, într-un interviu, că își propune să mențină efectivele armatei ucrainene la 800.000 de militari. Totodată, Guvernul Ucrainei a modificat regulile privind rezervarea angajaților de la mobilizare.

Articolul Zelenski propune Radei prelungirea legii marțiale și mobilizării generale cu 90 de zile apare prima dată în Realitatea.md.

Call centrele folosite în scheme de fraudă vor fi vizate de o răspundere penală mai dură, potrivit a două proiecte de lege trimise de Volodimir Zelenski Radei Supreme. Documentele prevăd totodată o protecție suplimentară a cetățenilor împotriva utilizării ilegale a conturilor bancare și a instrumentelor de plată.

Președintele ucrainean a precizat că răspunderea trebuie să fie clară și dură nu doar pentru cei care operează în aceste call centre, ci și pentru organizatorii și beneficiarii lor. Primul proiect de lege vizează tocmai acest aspect.

Al doilea proiect prevede o răspundere sporită pentru organizarea schemelor frauduloase cu instrumente bancare, inclusiv cu așa-numiții „drop-i”,  persoane care își oferă conturile pentru operațiuni ilegale. Zelenski a mai spus că băncile ar trebui să primească instrumente suplimentare pentru a preveni utilizarea conturilor în scopul evaziunii fiscale sau al legalizării banilor obținuți ilegal.

Președintele a precizat că proiectul de lege urmărește și implementarea normelor de drept ale Uniunii Europene, în baza înțelegerilor cu partenerii europeni, și le-a cerut parlamentarilor să examineze cât de curând proiectele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski cere legi mai dure împotriva call centrelor fraudătoare apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Kievul urmează să primească împrumutul de 90 miliarde de euro: documentele au fost transmise Radei Supreme apare prima dată în Realitatea.md.

Găgăuzii din Moldova nu vor fi vizați de proiectul înaintat în Rada Supremă a Ucrainei, prin care etnicii vor fi declarați popor indigen în țara vecină. Precizarea a fost făcută la solicitarea Realitatea de către serviciul de presă al diplomației de la Chișinău.

Responsabilii fac referire la legislația ucraineană și menționează că în Constituția țării vecine se stipulează că drepturile minorităților și popoarelor indigene se reglementează prin lege, iar statul promovează  „dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor indigene și minorităților naționale ale Ucrainei.”

„Proiectul de lege înregistrat în Rada Supremă a Ucrainei la 8 mai 2026 se înscrie în cadrul constituțional și legislativ intern al Ucrainei privind protecția popoarelor indigene și a minorităților naționale. Eventualele sale prevederi produc efecte juridice exclusiv pe teritoriul și în jurisdicția Ucrainei și nu reglementează statutul juridic al găgăuzilor din Republica Moldova, inclusiv din UTA Găgăuzia”, se arată în precizările MAE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, pe 8 mai, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect prin care un grup de deputați a propus ca găgăuzii să fie declarați popor indigen ucrainean.

Conform documentului, poporul găgăuz s-a format în regiunea Odesa. Reglementările propuse mai stabilesc că popoarele indigene din Ucraina au dreptul să primească venituri obținute de bugetele de toate nivelurile, urmare a utilizării resurselor naturale situate pe teritoriul Crimeei, orașului Sevastopol și regiunii Odesa.

Autorii inițiativei au precizează că poporul găgăuz locuiește acum la sudul Ucrainei și pe teritoriul actual al Republicii Moldova, iar în țara vecină sunt circa 30.000 de reprezentanți ai acestei etnii.

Articolul MAE: Găgăuzii din Moldova nu vor fi vizați de proiectul care i-ar putea face în Ucraina popor indigen apare prima dată în Realitatea.md.

Un grup de deputați din Rada Supremă propun ca Găgăuzii să fie declarați popor indigen ucrainean. Un proiect a fost înregistrat pe 8 mai.

Conform documentului, poporul găgăuz s-a format în regiunea Odesa. Reglementările propuse mai stabilesc că popoarele indigene din Ucraina au dreptul să primească venituri obținute de bugetele de toate nivelurile, urmare a utilizării resurselor naturale situate pe teritoriul Crimeei, orașului Sevastopol și regiunii Odesa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Găgăuzii sunt o comunitate etnică formată istoric, care trăiește pe teritoriul Ucrainei, cu propria limbă, cultură, tradiții și instituții de reprezentare publică. În același timp, nu au o formațiune statală națională proprie în afara Ucrainei, care să îndeplinească criteriile stabilite în Legea Ucrainei „Privind popoarele indigene din Ucraina”. În plus, găgăuzii, ca parte integrantă a națiunii ucrainene, participă activ la apărarea Ucrainei. Peste 600 de militari de origine găgăuză servesc în rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei, dintre care unii au fost decorați cu distincții de stat, inclusiv cu titlul de Erou al Ucrainei”, se arată în argumentarea proiectului.

Autorii inițiativei au precizează că poporul găgăuz locuiește acum la sudul Ucrainei și pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

În document nu se menționează expres dacă și etnicii din țara noastră vor beneficia de facilitățile pe care le vor avea găgăuzii din Ucraina.

În proiect se precizează că în Urcaina locuiesc, în total, circa 30.000 de găgăuzi.

Redacția Realitatea a cerut reprezentanților cabinetului de miniștri să comunice dacă autoritățile ucrainene au consultat administrația de la Chișinău cu referire la inițiativă și dacă reglementările s-ar putea referi și la găgăuzii din Republica Moldova. Revenim cu alte informații la subiect, imediat ce le obținem.

Articolul Propunere în Rada Supremă: Găgăuzii să fie declarați popor indigen ucrainean apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înaintat un proiect de lege privind prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu încă trei luni, transmite Unian.

Proiectele de lege corespunzătoare, care aprobă decretele șefului statului „Privind prelungirea duratei legii marțiale în Ucraina” și „Privind prelungirea duratei mobilizării generale”, au fost înregistrate în parlament.

Potrivit notei explicative, se propune prelungirea legii marțiale în Ucraina începând cu 4 mai 2026, pentru o perioadă de 90 de zile.

Anterior, Zelenski a subliniat că războiul cu Rusia nu se va încheia până când Ucraina nu va primi garanții de securitate eficiente, precizând că, până atunci, nu este posibilă ridicarea legii marțiale.

„În primul rând, cu toții vrem ca războiul să se termine, iar apoi legea marțială se va termina. Și aceasta este singura cale. Dar legea marțială se va termina atunci când vor apărea garanții de securitate în Ucraina. Fără garanții de securitate, acest război nu se va termina cu adevărat. Nu vom putea admite că s-a terminat, pentru că, având un astfel de vecin, ar putea exista riscul unei noi agresiuni”, a declarat președintele.

Se menționează că implementarea legii ar facilita adoptarea unor măsuri menite să respingă agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Amintim că Rada Supremă a prelungit ultima dată legea marțială și mobilizarea pe 14 ianuarie 2026. Totodată, ministrul Apărării, Mihail Fedorov, a declarat pe 24 aprilie că primele 10 din cele 30 de proiecte privind îmbunătățirea condițiilor de mobilizare sunt aproape gata de lansare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski propune Radei prelungirea legii marțiale și mobilizării cu 90 de zile: „Războiul nu se va încheia curând” apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul moldovean Alexandru Munteanu și vice-speakerul Radei Supreme din Ucraina Oleksandr Korniyenko au reiterat că statele lor au „aceleași obiective” în procesul de integrare europeană. Oficialii au discutat despre reformele necesare în procesul de aderare la UE și au salutat adoptarea de către Comisia Europeană a Pachetului de extindere 2025.

Oficialii au menționat buna cooperare moldo-ucraineană și au menționat că își doresc „pace și viață mai bună” pentru cetățeni. Pe agendă s-au mai regăsit subiecte despre securitatea regională, război, procesul de reconstrucție al Ucrainei și cooperarea în diverse domenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful Guvernului de la Chișinău a menționat deschiderea Republicii Moldova de a contribui la procesul de reconstrucție a Ucrainei, inclusiv prin implementarea inițiativelor bilaterale și regionale în domeniile transportului, infrastructurii, energiei, rezilienței cibernetice și securității, transmite serviciul de presă al Executivului.

La rândul său, Korniyenko a mulțumit Republicii Moldova pentru ajutorul umanitar acordat cetățenilor ucraineni, prelungirea mecanismului de protecție temporară pe teritoriul Republicii Moldova și grija față de copiii vulnerabili.

Articolul Munteanu și vice-speakerul Radei Supreme, despre aderarea la UE: Avem aceleași obiective apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat necesitatea unei prezențe militare reale din partea aliaților după încheierea unui acord de pace, în timpul unui discurs susținut astăzi, 3 februarie, în Ucraina, la deschiderea celei de-a 15-a sesiuni a Radei Supreme.

Totodată, oficialul NATO a declarat că Ucraina are nevoie de un sprijin solid și clar din partea partenerilor săi.

„Ucraina are nevoie de un sprijin puternic. „Coaliția celor dispuși” a făcut progrese în ceea ce privește garanțiile despre care a vorbit președintele Zelenski. De îndată ce va fi semnat un acord de pace, vor apărea imediat trupe, avioane în aer și sprijin pe mare din partea celor din NATO care au fost de acord”, a afirmat Mark Rutte.

Secretarul general a precizat că aceste garanții trebuie să fie serioase și pe termen lung, pentru a evita repetarea unor situații precum Memorandumul de la Budapesta sau Acordurile de la Minsk. În același timp, Rutte a spus că atacul rusesc din noaptea precedentă arată că Moscova nu este pregătită pentru negocieri de pace reale, dar scoate în evidență și problemele din economia Federației Ruse.

Potrivit acestuia, partenerii occidentali vor continua să exercite presiuni asupra Rusiei și să sprijine Ucraina.

„Prietenii Ucrainei, precum și ucrainenii înșiși, nu ar dori un al doilea Memorandum de la Budapesta sau un alt Minsk”, a subliniat oficialul NATO.

Mark Rutte a mai declarat că aproximativ 90% din rachetele folosite de Ucraina pentru apărarea aeriană provin din programul PURL, scrie UKR.NET.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizita secretarului general al NATO are loc pe fundalul discuțiilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, desfășurate la Abu Dhabi, în perioada 4–5 februarie, care vizează încheierea războiului. NATO a reiterat că securitatea Ucrainei rămâne o prioritate-cheie pentru Alianță.

Articolul VIDEO Mark Rutte: Ucraina are nevoie de prezență militară din partea aliaților după pace apare prima dată în Realitatea.md.

Camera de Apel a Înaltei Curți Anticorupție a început audierea apelului depus de deputata Iulia Timoșenko împotriva măsurii de restricție stabilite în cazul său, relatează presa ucraineană. Ședința de judecată a atras un interes major, la aceasta participând peste o sută de persoane, potrivit informațiilor apărute în spațiul public. Accesul în sala de judecată a fost limitat pentru o parte dintre vizitatori, unora fiindu-le interzisă intrarea.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/tim.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Pe parcursul audierilor, au izbucnit periodic certuri și înghesuieli între gardienii instanței și adjuncți, pe fondul numărului mare de participanți. În cadrul ședinței, acuzarea a depus, la rândul său, un apel împotriva deciziei inițiale privind măsura de restricție aplicată deputatei. Procurorii au solicitat instanței majorarea cauțiunii pentru Iulia Timoșenko la 50 de milioane de grivne și impunerea obligației de a purta o brățară electronică. De cealaltă parte, apărarea a cerut Înaltei Curți Anticorupție ridicarea cauțiunii actuale și eliminarea restricțiilor referitoare la deplasarea și comunicarea deputatei, invocând garanția personală.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/ceart%C4%83.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Totodată, a fost reamintit faptul că suma integrală a cauțiunii stabilite anterior pentru lidera facțiunii Batkivșcina, Iulia Timoșenko, a fost achitată. Potrivit datelor prezentate, nouă persoane au contribuit la achitarea cauțiunii, suma totală ridicându-se la 33.280.000 de grivne.

Înalta Curte Anticorupție a admis parțial moțiunea apărării privind nesechestrarea fondurilor din contul deputatei Iulia Timoșenko. În același timp, instanța a decis confiscarea bunurilor soțului acesteia, precum și a bunurilor ridicate de la deputată în timpul perchezițiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donații pentru cauțiunea Iuliei Timoșenko: peste o treime din sumă, depusă într-o singură zi

VIDEO Iulia Timoșenko, audiată la Curtea Anticorupție din Ucraina: ce se știe despre măsurile preventive

Articolul VIDEO Cazul Timoșenko: instanța a început audierea apelului deputatei apare prima dată în Realitatea.md.

Iulia Timoșenko, fosta prim-ministră a Ucrainei, a fost eliberată din celulă pentru cauțiune de 33 de milioane de hrivne. Ex-oficiala este suspectată că ar fi mituit deputați din Rada Supremă.

Conform presei Ucrainene, politiciana nu poate părăsi regiunea Kiev fără permisiunea anchetatorilor. Timoșenko a fost obligată să poarte brățară electronică și să predea pașaportul străin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 13 ianuarie, ofițerii anticorupție din Ucraina anunțau că lidera unei fracțiuni a fost reținută, fiind suspectată că ar fi oferit deputaților anumite beneficii, în schimbul voturilor pentru anumite proiecte de lege. Procurorii au stabilit că unul dintre parlamentari ar fi primit lunar 10.000 de dolari pentru voturi în Rada Supremă.

Timoșenko pledează nevinovată. Dacă în isntanță se vor demonstra faptele incriminate, fosta prim-ministră riscă până la 10 ani de pușcărie.

VIDEO Iulia Timoșenko, audiată la Curtea Anticorupție din Ucraina: ce se știe despre măsurile preventive

Articolul Cauțiunea imensă pentru care a fost eliberată din celulă Timoșenko. Obligată să predea pașaportul și să poarte brățară apare prima dată în Realitatea.md.

Înalta Curte Anticorupție din Ucraina a început vineri, 16 ianuarie, o audiere pentru a stabili o măsură preventivă în cazul deputatei și liderei fracțiunii „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko, scrie RBC-Ucraina. Iulia Timoșenko a ajuns deja la Înalta Curte Anticorupție din Ucraina, unde este audiată în cadrul procedurii judiciare.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/timo%C8%991.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Deputata este suspectată de mituirea unor membri ai Radei Supreme a Ucrainei. În fața instanței, Timoșenko a declarat că nu a purtat niciodată discuțiile ale căror înregistrări au fost făcute publice de Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU). De asemenea, ea a susținut că nu îi cunoaște pe deputații care apar în respectivele înregistrări.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/timo%C8%99enko.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Potrivit Iuliei Timoșenko, cele întâmplate reprezintă „o comandă politică menită să ducă la desfășurarea unei ample acțiuni de PR a NABU”. Lidera fracțiunii „Batkivșcina” a afirmat că banii ridicați în timpul perchezițiilor sunt economii ale familiei sale. Procurorul a declarat în fața instanței că anchetatorii au clasificat identitatea deputatului căruia, potrivit anchetei, Timoșenko i-ar fi oferit lunar suma de 10.000 de dolari pentru voturi favorabile în Rada Supremă. Conform procurorului, deputatul în cauză s-a adresat de bunăvoie NABU după ce i-ar fi fost propus un beneficiu necuvenit.

În parlamentul ucrainean sunt menționați doi deputați care ar fi putut colabora cu agenții NABU în dosarul Iuliei Timoșenko, aceștia fiind deputați ai poporului în Rada Supremă a Ucrainei, Serghei Kuzminîh și Igor Kopîtin. Procurorul a mai spus că, în timpul discuției despre presupusa mită, Timoșenko l-ar fi asigurat pe deputat să nu își facă griji în privința unei eventuale înregistrări în biroul său. Pe baza acuzării, Timoșenko ar fi afirmat că biroul său este verificat săptămânal pentru dispozitive de ascultare cu cea mai avansată tehnologie din țară, iar deputatul ar fi spus ulterior că își va scoate telefonul din birou pentru a continua discuția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 13 ianuarie, NABU a anunțat că lidera unei fracțiuni din Rada Supremă a fost demascată pentru oferirea de beneficii necuvenite deputaților în schimbul voturilor asupra unor proiecte de lege. În acord cu circumstanțele cazului, este vorba despre lidera fracțiunii „Batkivșcina”, Iulia Timoșenko. În cazul în care va fi găsită vinovată, aceasta riscă o pedeapsă cuprinsă între 5 și 10 ani de închisoare, cu sau fără confiscarea averii.

Articolul VIDEO Iulia Timoșenko, audiată la Curtea Anticorupție din Ucraina: ce se știe despre măsurile preventive apare prima dată în Realitatea.md.

Rada Supremă din Ucraina l-a demis, marți, 13 ianuarie, pe Denis Șmihal din funcția de ministru al Apărării al Ucrainei. Decizia a fost transmisă de presa ucraineană, citând o transmisiune a sesiunii parlamentare.

Potrivit informațiilor oficiale, 265 de parlamentari au votat pentru demiterea lui Șmihal din funcție. Oficialul și-a început mandatul la conducerea Ministerului Apărării în iulie 2025. Anterior, pe 9 ianuarie, Șmihal și-a prezentat demisia din funcția de ministru al Apărării. Această decizie a venit înainte de votul parlamentar care urma să confirme schimbarea.

Rada Supremă a amânat, de asemenea, numirea miniștrilor Apărării și Energiei, din cauza votului eșuat pentru noile propuneri de cabinet. În urma demisiei sale, Denis Șmihal urmează să preia funcția de viceprim-ministru și ministru al Energiei al Ucrainei. Această avansare a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski. Parlamentul urmează să organizeze votul final pentru aprobarea oficială a noii sale funcții, conform procedurilor legislative ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Demiterea lui Șmihal are loc după șase luni de la preluarea ministerului, perioadă în care acesta a coordonat activitățile Ministerului Apărării în contextul securității naționale și reformelor interne.

Articolul Rada Supremă din Ucraina l-a demis pe Denis Șmihal din funcția de ministru al Apărării apare prima dată în Realitatea.md.

Situație tensionată la Kiev, după ce angajații Departamentului de Pază de Stat ar fi opus rezistență procurorilor anticorupție NABU în timpul efectuării unor acțiuni de urmărire penală în cadrul comisiilor Radei Supreme.

Potrivit relatărilor, accesul anchetatorilor a fost restricționat dinspre zona Pieței Europene din capitala ucraineană, ceea ce a îngreunat misiunea procurorilor.

Autoritățile ucrainene au subliniat că împiedicarea desfășurării acțiunilor de urmărire penală constituie o încălcare directă a legii, iar incidentul urmează să fie evaluat de instituțiile competente. Deocamdată, autoritățile nu au venit cu mai multe detalii.

Articolul Tensiuni la Kiev: Agenții Pazei de Stat ar fi blocat accesul procurorilor anticorupție în Rada Supremă apare prima dată în Realitatea.md.

Limba moldovenească, alături de limba rusă, va fi exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvernul de la Kiev și transmis spre examinare Parlamentului. Anunțul a fost făcut de reprezentantul Cabinetului de Miniștri în Rada Supremă, Taras Melniuk, transmite glavcom.ua.

Proiectul de lege prevede modificarea actelor normative în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. În cadrul noii versiuni, limba „evreiască” va fi înlocuită cu ebraica, iar lista va fi completată cu limba cehă.

Astfel, în lista actualizată a limbilor ce urmează a fi protejate și susținute în Ucraina vor rămâne: belarusa, bulgara, găgăuza, tătara crimeeană, greaca modernă, germana, poloneza, româna, slovaca, maghiara, ceha și ebraica.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-o întâlnire cu jurnaliștii că afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin privind statutul limbii ruse în Ucraina au fost făcute cu scopul de a îngreuna procesul de pace. Liderul de la Kiev a subliniat că în Ucraina există o singură limbă oficială – limba ucraineană.

Totodată, Elina Ivanovska, comisara pentru protecția limbii de stat, a declarat că este necesară o reglementare legislativă care să interzică difuzarea pieselor muzicale în limba rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Limba moldovenească, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Un suspect a fost arestat în cazul asasinării fostului preşedinte al Parlamentului ucrainean, Andrii Parubîi. Anunțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski, care a precizat că ancheta este în desfășurare.

„Suspectul a dat o primă declaraţie. În prezent se desfăşoară acţiuni urgente de anchetă pentru a stabili toate circumstanţele acestei crime”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.

Parubîi, în vârstă de 54 de ani, a fost împușcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei. Președintele Zelenski a calificat atacul drept „o crimă oribilă” și „o problemă de securitate într-o ţară aflată în război”.

„Mulţumesc forţelor de ordine pentru acţiunea lor rapidă şi coordonată. Toate circumstanţele acestei crime oribile trebuie descoperite”, a subliniat Zelenski, potrivit digi24.ro.

Andrii Parubîi a condus Rada Supremă între aprilie 2016 și august 2019 și a fost unul dintre liderii protestelor din 2013–2014 care cereau apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul președinte al Radei Supreme din Ucraina, omorât la Lvov. Killerul ar fi un curier pe bicicletă

Articolul Zelenski a anunțat arestarea unui suspect în cazul uciderii fostului preşedinte al Radei Supreme din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul președinte al Radei Supreme din Ucraina, Andriy Parubiy, a fost omorât la Lvov, transmite Suspilne. Presa din țara vecină scrie că presupusul killer ar fi fost un curier pe bicicletă.

Oamenii legii au informat inițial despre un activist politic omorât în jurul amiezii, fără a preciza numele. Ulterior, informația despre moartea lui Parubiy și a menționat că a primit raportul procurorului general și Ministerul Afacerilor Interne din Ucraina.

„Andriy Parubiy a fost ucis. Condoleanțe familiei și prietenilor săi. Toate forțele și mijloacele necesare sunt desfășurate pentru a investiga și a găsi criminalul”, a transmis Zelenski.

Între timp, presa a publicat imagini cu presupusul asasin, îmbrăcat în haine de curier. Jurnaliștii susțin că atacatorul ar fi tras 8 focuri de armă.

Articolul Fostul președinte al Radei Supreme din Ucraina, omorât la Lvov. Killerul ar fi un curier pe bicicletă apare prima dată în Realitatea.md.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat în lectură finală o lege care permite interzicerea canonică a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC-MP), subordonată Patriarhiei Moscovei. Anunțul a fost făcut de deputatul Yaroslav Zhelezniak, care a menționat că 265 de deputați au votat pentru această decizie.

Zhelezniak notează că legea intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Comunitățile UOC-MP vor avea la dispoziție 9 luni pentru a rupe legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă. Legea vizează peste 8 mii de parohii care rămân sub jurisdicția Patriarhiei Ruse.

În 2023, Rada Supremă a făcut primul pas spre interzicerea activității Bisericii Ortodoxe Ruse și a organizațiilor religioase conexe în Ucraina, votând în primă lectură un proiect de lege numit interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (a Patriarhiei Moscovei).

Discuțiile despre o lege specială pentru a limita activitățile bisericilor pro-ruse din Ucraina au loc de la începutul invaziei la scară largă, la 24 februarie 2022. Biserica Ortodoxă Rusă și liderul său, Patriarhul Kiril, susțin în mod constant acțiunile Kremlinului.

În decembrie anul trecut, președintele Volodimir Zelenski s-a alăturat luptei pentru „independența spirituală” și, împreună cu SBU, serviciul secret ucrainean, a lansat procesul de anchetare a reprezentanților „lumii rusești” din cadrul UOC-MP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Decizie istorică în Ucraina: Rada Supremă interzice oficial Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Ruslan Stefanchuk, preşedintele Radei Supreme din Ucraina, va susține un discurs în ședința de joi a Parlamentului. Oficialul ucrainean urmează să aibă şi o întrevedere cu omologul de la Chişinău, Igor Grosu.

După convorbire, cei doi funcționari vor susține declarații de presă. Şeful Legislativului ucrainean se va afla la Chişinău până pe data de 1 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform Parlamentului, aceasta este prima vizită la Chișinău a lui Ruslan Stefanchuk în calitate de președinte al Radei Supreme a Ucrainei.

Recent, Parlamentul Republicii Moldova și Rada Supremă a Ucrainei au încheiat un Memorandum de înțelegere. Documentul are drept scop intensificarea relațiilor parlamentare bilaterale și conjugarea eforturilor instituțiilor parlamentare din cele două țări în apropierea de Uniunea Europeană.

Articolul Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, la Chişinău. Va susţine un discurs în Parlamentul Moldovei apare prima dată în Realitatea.md.

Altercații la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră, de la Ankara. Reprezentanții Rusiei și cei ai Ucrainei și-au împărțit pumni, scrie focus.ua. 

De vină s-ar face deputatul rus Olga Timofeeva, care a ieșit la discurs, purtând panglica Sf. Gheorghe în piept.

Deputații Radei Supreme au încercat să întrerupă discursul lui Olga Timofeeva. Ulterior, conflictul a fost reluat, după ce un deputat rus a încercat să smulgă steagul Ucrainei din mâinile unui parlamentar de la Kiev.

După acest incident, deputatul de la Kiev, Alexandr Marikovski, a publicat un mesaj pe Facebook și le-a cerut rușilor să nu pună mâna pe drapelul Ucrainei.

Articolul VIDEO Altercații! Oficialii ruși și cei ucraineni și-au împărțit pumni, în Turcia. De vină, panglica Sf. Gheorghe apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina ia în calcul să-şi amâne până către vară contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor sale ocupate de Rusia, pentru a fi sigură că această operaţiune este sută la sută pregătită, a declarat premierul ucrainean, Denis Şmigal, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul american The Hill, scrie Agerpres.

El a asigurat că Kievul nu resimte din partea aliaţilor săi occidentali presiuni pentru a lansa această contraofensivă.

Declaraţia sa survine după ce rapoarte din seria de documente clasificate ale Pentagonului scurse în ultimele zile online sugerează că responsabilii militari americani, contrar declaraţiilor publice ale unor politicieni de la Washington, estimează că o contraofensivă a armatei ucrainene ar aduce, în situaţia din prezent a acesteia, doar la câştiguri teritoriale modeste.

Conform respectivelor documente, analizate de Washington Post, armata ucraineană se află în criză de muniţii, deja raţionalizându–şi obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, cu toate că pentru aşteptata contraofensivă au fost deja constituite unităţi ce nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare.

Referindu-se la aceste documente, premierul ucrainean a minimalizat importanţa lor, el asigurând că în cele din urmă „Ucraina îşi va elibera teritoriile”. 

„Am demonstrat de mai multe ori că putem să o facem. Partenerilor noştri occidentali noi le cerem mai multe arme, precum tancuri, muniţii, avioane, vehicule blindate”, a insistat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Kievul vrea să amâne contraofensiva contra trupelor ruse. Care este motivul apare prima dată în Realitatea.md.

Rada Supremă din Ucraina interzice artificiile și petardele. Anunțul a fost făcut de parlamentara Evghenia Kravhicuk, membră formațiunii creată de Zelenski.

Parlamentul Ucrainei a adoptat măsura. Conform proiectului, autoritățile își propune astfel să prevină eventuale traume prishologice ale supraviețuitorilor războiului, care au fost speriați de căderea rachetelor și explozii.

„În sfârșit artificiile sunt interzise prin lege!”, a scris Kravciuk pe rețele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deputata ucraineană este unul dintre autorii inițiativei. Ea consideră că, pe lângă supraviețuitorii războiului, de suferințe vor fi scutite și animalele care se sperie de artificii.

Totuși, anumite tipuri de produse pirotehnice vor fi exceptate de măsură. Este vorba despre petarde cu nivel redus de zgomot, care pot fi folosite în anumite zone. Legea aprobată are moratoriu de șase luni, dar acesta poate fi prelungit până la un an.

Articolul De dragul stării psihologice! Rada Supremă din Ucraina interzice artificiile și petardele apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina vrea cale accelerată de aderare la NATO. Deputatul ucrainean Alexei Goncharenco a publicat o scrisoare cu solicitarea parlamentarilor de la Kiev.

Deputații ucraineni consideră necesar ca țările membre ale Alianței să se adreseze guvernelor lor. Astfel, ei speră ca la summitul de la Vilnius, care se va desfășura la vară, țara vecină să fie acceptată în bloc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski a semnat cererea de aderare la NATO încă în septembrie 2022. Decizia a venit drept răspuns la așa-numitele referendumuri desfășurate de Putin în regiunile anexate din Ucraina: Herson, Lugansk, Donețk și Zaporojie.

În opinia lui Stoltenberg, secretarul general al NATO, locul Ucrainei este în Alianță. Totuși, acest lucru nu se poate întâmpla decât după ce se încheie războiul. Conform lui, membrii blocului trebuie să asigure faptul că țara își va păstra suveranitatea și independența, apoi va deveni membră a comunității.

Articolul Ucraina vrea mai repede în NATO! Rada Supremă adresează un mesaj țărilor membre apare prima dată în Realitatea.md.

În Ucraina se poartă discuții aprinse în privința mobilizării femeilor. Deși acum nu există necesitatea de a introduce serviciul militar obligatoriu pentru femei, Ministerul Apărării de la Kiev admite astfel de acțiuni pe viitor. Fiodor Venislavskii, membru al Comisiei Radei Supreme a Ucrainei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații, a anunțat detaliile viitoarelor decizii pe această temă, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii TSN, la postul de televiziune „1+1”.

„Autorii proiectului de lege propun ca evidența militară obligatorie să rămână valabilă doar pentru acele femei, care au profesia de medic – care are legătură cu profesia de medic militar. Toate celelalte categorii de femei apte de a îndeplini serviciul militar pot fi puse la evidență, doar dacă au una dintre specialitățile militare sau profesiile conexe, care se regăsesc în ordinul emis de Ministerul Apărării”, a declarat Venislavskii, precizând că înrolarea obligatorie pentru femeile cu profesii relevante este amânată până la 1 octombrie 2023.

Deputatul a adăugat că obligația de apărare a patriei nu are gen, așa că femeile care se află în registrul militar au aceleași restricții ca și bărbații apți de a îndeplini serviciul militar. Una dintre acestea ar fi interdicția de a părăsi Ucraina.

Potrivit lui, acum sunt analizate două idei. Prima presupune păstrarea înregistrării obligatorii pentru femeile cu profesia de medic. A doua este cea de a permite tuturor doritoarelor să se pună la evidenţă militară.

Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a reiterat că autoritățile din Ucraina nu intenționează să interzică femeilor să părăsească țara. Înrolarea ucrainencelor este voluntară, în timp ce mobilizarea obligatorie a femeilor cu profesii relevante este amânată până la 1 octombrie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Unele ucrainence ar putea fi obligate să ia armele în mâini: Cine va fi înrolat și când apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile din Ucraina au cerut oficial autorităților din Republica Moldova să le ofere cele șase avioane de vânătoare MIG -29 pe care le mai are în dotare, dar care nu sunt funcționale de câțiva ani. Această solicitare i-a fost adresată de către președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care se află într-o vizită de lucru la Kiev și a avut o întrevedere cu ieri, 4 mai cu omologul său ucrainean.

În cadrul întrevederii, președintele Radei Supreme a Ucrainei i-a spus că știe despre faptul cele șase MIG-uri pe care le are Republica Moldova în dotare sunt într-o stare nefuncțională, motiv pentru care le solicită să le ofere armatei ucrainene pentru a fi utilizate la piese de schimb.

Deocamdată nu este clar ce răspuns i-a oferit Igor Grosu președintelui Radei Supreme, însă, conform responsabilităților și drepturilor constituționale exercitate de președintele Parlamentului, o decizie unilaterală în acest sens nu poate fi luată, fiind nevoie de acordul mai multor instituții ale statului pentru a face această donație sau vânzare.

Amintim că, duminică, 17 aprilie, presa din Ucraina a scris că Republica Moldova ar fi refuzat să-i ofere cele șase avioane MIG-29. Ulterior, s-a dovedit că informația lansată în public este falsă și nu corespunde realității.

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a declarat atunci la acest subiect că „există alte state mult mai bine dotate pentru a oferi Ucrainei suport militar”, fără a mai oferi alte detalii.

Despre starea deplorabilă în care se află cele șase avioane de luptă MIG-29 a confirmat și fostul ministrul Apărării, Vitalie Marinuța, precizând că ele deja demult nu mai sunt în circuitul militar, ci în cel civil, pentru că au fost reutilate, iar toate mecanismele ce constituiau posibilitatea punerii acestora în luptă au fost scose.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO A fost făcută și solicitarea oficială. Președintele Radei Supreme a Ucrainei i-a cerut lui Grosu cele 6 MIG-uri apare prima dată în Realitatea.md.

Rada Supremă din Ucraina a votat interzicerea partidelor pro-ruse. Inițiativa a fost susținută de 330 de parlamentari și urmează să fie semnată de Vladimir Zelenski.

Conform proiectului, vor fi interzise formațiunile care neagă sau justifică agresiunea armată a Rusiei asupra Ucrainei. De asemenea, nu se va admite prezentarea războiului drept conflict intern și nici negarea ocupării temporare a unor teritorii de către Federația Rusă.  prevede interzicerea partidelor dacă acțiunile sau programul lor vizează:

De asemenea, partidele nu vor admite glorificarea și justificarea acțiunilor și inacțiunilor persoanelor care au efectuat sau desfășoară agresiune armată împotriva Ucrainei, reprezentanți ai grupărilor armate ruse și ai administrației de ocupație rusă, informează Hromadske. La fel, partidele nu vor mai putea numi persoanele vizate „insurgenți” sau „rebeli”.

Legea a fost votată inclusiv de una dintre formațiunile interzise anterior din cauza legăturilor cu Federația Rusă – „Platforma pentru viață”. Actualmente aceasta se numește „Platforma pentru viață și pace”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Gata cu partidele pro-ruse în Ucraina! Deputații ucraineni au votat interzicerea formațiunilor apare prima dată în Realitatea.md.