Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, consideră că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Regatului Unit și avertizează că Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare risc de război din timpul vieții sale, scrie adevărul.ro.

Declarațiile au fost făcute înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică, 27 septembrie la Liverpool, pe fondul planurilor Londrei de a majora semnificativ cheltuielile pentru apărare, în contextul în care securitatea și capacitatea de apărare ocupă un loc tot mai important în discursul autorităților britanice.

„Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin”, a declarat Streeting pentru „The Sun on Sunday”, notează Agerpres.

Ministrul britanic și-a argumentat poziția prin războiul aflat în desfășurare pe continentul european și „ambițiile imperialiste” ale lui Vladimir Putin. În opinia sa, Rusia testează în mod constant capacitățile de apărare ale Marii Britanii și NATO, dar și soliditatea alianțelor occidentale.

„Avem un război pe continentul nostru. Avem un președinte rus cu ambiții imperialiste, care pune constant la încercare capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și soliditatea alianțelor noastre. Prin urmare, realitatea care ne dă de gândit este că ne confruntăm cu un risc de război mai mare decât oricând în timpul vieții mele”, a spus Wes Streeting.

Tocmai această ameninţare stă și la baza deciziei guvernului britanic de a majora cheltuielile pentru apărare, a mai explicat Wes Streeting, care aminteşte că această ultimă majorare a bugetului pentru armată este „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece”.

El s-a declarat încrezător că Marea Britanie dispune în prezent de resursele necesare pentru a-și proteja securitatea, însă a avertizat că această capacitate ar putea fi afectată dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani.

„Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva”, a afirmat ministrul britanic.

Incident în apropierea RAF Fairford

Pe fondul acestor preocupări legate de securitatea Regatului Unit, autoritățile britanice au intervenit duminică, 27 septembrie, în localitatea Whelford, aflată în apropierea bazei aeriene RAF Fairford, într-un incident care nu are legătură cu Rudia, ci cu conflictul din Orientul Mijlociu.

Mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de legislația britanică privind explozibilii, iar poliția a instituit un perimetru de securitate și a evacuat mai multe locuințe din zonă.

Baza aeriană se află în apropierea localității Whelford și este utilizată și de armata Statelor Unite. Polițiștii și serviciile specializate au desfășurat procedurile de urgență prevăzute pentru astfel de situații, în timp ce ancheta privind materialele descoperite continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia lui Putin, principala amenințare pentru britanici. Ministrul Apărării avertizează: risc de război apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina a fost vizată din nou de atacuri masive, mai multe regiuni fiind afectate. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețchi .

În regiunea Zaporojie, atacurile asupra unor case particulare s-au soldat cu trei morți și patru răniți. În regiunea Odesa a fost lovită infrastructura portuară, iar în Marea Neagră o dronă a lovit o navă civilă aflată sub pavilion străin.

Atacuri asupra unor obiective energetice au fost raportate în regiunile Poltava și Jitomir. Distrugeri au fost înregistrate și în regiunile Sumî, Nikolaev, Harkov și Kirovohrad.

La Kiev, atacurile au afectat zone rezidențiale, o școală, clădiri de birouri și depozite, precum și infrastructura de telecomunicații. O persoană a murit, iar printre răniți se numără doi copii și un polițist.

În această dimineață, un centru de date din Kiev a fost lovit de două ori. Trei persoane au fost rănite în urma atacului.

Salvatorii și echipele medicale intervin la locurile atacurilor, iar persoanele rănite primesc asistența necesară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Atacuri masive în Ucraina: Trei oameni au murit în Zaporojie, iar Kievul a fost lovit apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, i s-a adresat direct omologului său rus, Serghei Lavrov, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, afirmând că Rusia nu poate obține victoria în războiul împotriva Ucrainei și cerând Moscovei să pună capăt conflictului.

„Încă puteți ucide mulți oameni, dar nu puteți câștiga. Serghei, transmite-i șefului tău: ajunge înseamnă ajunge”, a declarat Sikorski.

Șeful diplomației poloneze a susținut că, în condițiile în care Rusia nu reușește să obțină progrese pe front, Moscova se concentrează pe atacurile asupra Ucrainei și pe ceea ce Sikorski a descris drept provocări în Europa. Oficialul polonez a invocat și diferențele dintre potențialele economice ale Rusiei, Poloniei, Europei și NATO.

„De mai bine de 12 ani încercați să cuceriți Donbasul și de mai bine de patru ani Kievul. V-a oprit Ucraina eroică – o țară al cărei PIB reprezintă o zecime din cel al Rusiei. Dar PIB-ul Poloniei este aproape jumătate din al vostru. PIB-ul Europei este de 10 ori mai mare. PIB-ul NATO este de 25 de ori mai mare”, a spus Sikorski.

Ministrul polonez a mai spus că Rusia poate opri războiul în orice moment și a făcut apel la Moscova să nu amplifice riscurile pentru Europa și pentru întreaga lume.

„Puteți opri acest război imperialist în orice moment. Nu expuneți Europa și lumea unui pericol și mai mare. Încetați să distrugeți viitorul Rusiei”, a conchis Radosław Sikorski.

Apelurile pentru oprirea războiului din Ucraina au fost respinse din nou, miercuri, de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Lavrov a acuzat Europa că vrea o pauză în lupte pentru a „reaproviziona” arsenalele militare ale Ucrainei. Pe de altă parte, Moscova vrea „acord de pace pe termen lung” pentru a pune capăt conflictului, așa cum a evidențiat anterior președintele rus Vladimir Putin, a declarat Lavrov, potrivit Agerpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Sikorski, mesaj dur pentru Lavrov la ONU: ”Puteți ucide mulți oameni, dar nu puteți câștiga acest război” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că Republica Moldova discută cu România și Ucraina despre soluții pentru consolidarea capacităților de protejare a spațiului aerian, în contextul incidentelor repetate cu drone care survolează teritoriul țării.

Grosu afirmă că autoritățile poartă discuții cu ambii vecini, însă detaliile nu pot fi făcute publice până la finalizarea acestora.

„Cunosc ceva detalii, dar nu pot să vi le spun atâta timp cât nu au fost finalizate discuțiile. Evident că noi discutăm și cu o parte, și cu alta, cu ambii vecini. România a profitat cu Vestul, dar Ucraina are cea mai bună experiență. Din păcate, a ajuns, da, a investit foarte mult și are experiență. Suntem în contact cu ei”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a precizat că autoritățile vor prezenta mai multe informații atunci când soluția discutată va fi definitivată. Întrebat dacă survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova ar putea face parte dintr-o acțiune menită să provoace tensiuni, Grosu a răspuns afirmativ.

„Eu cred că da, și nu este vorba doar de Republica Moldova. Vedeți că tot flancul estic, Rusia aplică aceste strategii. Nu recurge la acțiuni directe, dar survolând, violând spațiul aerian, provoacă tensiune, încearcă să inducă frică, tensiune și așa mai departe”, a spus oficialul.

Grosu a menționat și incidente raportate în alte state din regiune, inclusiv în țările baltice, Finlanda și Polonia, dar și situația din România.

Patru aparate de zbor fără pilot au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, în ceastă dimineață. Poliția verifică informațiile privind două explozii auzite în nordul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova caută soluții pentru drone cu România și Ucraina. Grosu: „Kievul are cea mai bună experiență” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, recunoaște că în anii de război a făcut numeroase greșeli. El spune că acest lucru este legat de numărul mare de decizii dificile și înțelegeri pe care trebuie să le ia zilnic, în condițiile războiului pe scară largă.

Declarația a fost făcută într-un interviu pentru The Wall Street Journal, scrie Unian.  Zelenski a precizat că, în timpul războiului, un lider este nevoit să ia sute de decizii și să ajungă la numeroase înțelegeri, inclusiv în situații în care nu și-ar dori acest lucru.

„Desigur, fac greșeli. În timpul războiului faci foarte multe greșeli”, a declarat președintele ucrainean, fără să ofere însă exemple concrete ale deciziilor pe care le consideră greșite.

Zelenski a spus că multe dintre aceste decizii sunt dificile și delicate și că uneori trebuie să facă lucruri pe care nu și le dorește.

Întrebat cum gestionează stresul acumulat după mai mulți ani de război, președintele ucrainean a răspuns că nu este sigur că reușește să facă față acestuia. El a mai spus că încearcă să-și îndeplinească funcția astfel încât, după încheierea războiului și a mandatului său prezidențial, să poată continua să trăiască în Ucraina și să meargă liniștit pe străzile țării.

Potrivit lui Zelenski, în centrul tuturor deciziilor sale se află oamenii și impactul asupra societății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski, despre presiunea războiului și regretele din ultimii ani: În timpul războiului faci foarte multe greșeli apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia și Ucraina și-ar dori un armistițiu limitat, anunță Marco Rubio apare prima dată în Realitatea.md.

Deși există premise pentru noi majorări ale tarifului la gazele naturale, deputatul PAS Andrian Cheptonar susține că prețul gazelor ar putea scădea considerabil după încheierea războiului din Ucraina, în cazul în care Federația Rusă va reveni pe piața gazelor și vor fi disponibile cantități suficiente.

Parlamentarul estimează că războiul dintre Rusia și Ucraina nu ar mai dura mult și că iarna care urmează ar putea fi ultima în contextul actual.

„Ucraina și Rusia sunt ambele la capătul puterilor și nu cred că va dura mai mult de încă un an acest război. S-ar putea să fie ultima iarnă a acestui război”, a declarat Adrian Cheptonar în cadrul emisiunii ”Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit deputatului, o eventuală revenire a Rusiei pe piața internațională ar putea influența direct prețurile.

„Dacă Federația Rusă va intra înapoi pe piață și vor fi injectate cantități suficiente, cu siguranță prețul gazului va scădea”, a spus Cheptonar.

În același timp, parlamentarul consideră că achizițiile de gaze nu pot fi făcute mizând exclusiv pe evoluția sezonieră a prețurilor. El a dat drept exemplu situația din iarna trecută, când gazul a fost mai ieftin decât în perioada de vară.

„Toată lumea consideră că vara trebuie să scumpească gazul pentru că iarna ele sunt mai scumpe. Dar Dumnezeu i-a dat exemplu ăsta pe această iarnă trecută, când gazul era mai ieftin decât a fost în mijlocul verii. Respectiv, tu nu poți să joci la cazino, să pui pariu pe ceva. Tu trebuie să ai o altă strategie de procurare permanentă”, a declarat deputatul.

O nouă scumpire a gazului pare inevitabilă, în condițiile în care prețul gazului procurat de pe piața europeană a crescut cu aproximativ 50% față de costul inclus în actualul tarif. Șeful Energocom, Eugen Buzatu, spune că o analiză privind o eventuală ajustare a tarifului va putea fi făcută în octombrie, când vor fi cunoscute noile prețuri de achiziție

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Deputat PAS spune când s-ar putea ieftini gazul: Războiul s-ar putea încheia într-un an și Rusia va reveni cu livrări apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat astăzi, 22 septembrie, în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU, că războiul din Ucraina se va încheia „mai repede” decât se crede.

„Lucrăm foarte îndeaproape cu liderii Rusiei şi Ucrainei şi vom rezolva această problemă. Cred că se va întâmpla mai repede decât cred oamenii”, a declarat Trump, potrivit Tvrinfo.ro.

Totodată, liderul american a spus că estimează că SUA vor încheia un acord cu Iranul după alegerile de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.

„Cred că vom încheia un acord imediat după alegeri, pentru că nu are sens pentru ei să nu o facă. Ei aşteaptă să vadă cum mă voi descurca la alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump.

El a mai afirmat că trebuie să aleagă între a „anihila” Iranul și a încheia o „înțelegere” cu Teheranul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Trump, la ONU: Războiul din Ucraina se va încheia „mai repede” decât cred oamenii apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să se întâlnească în această săptămână la New York, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU. Întâlnirea a fost convenită în urma unei discuții telefonice între cei doi lideri. Informația a fost confirmată de Zelenski și relatată de Reuters și Axios.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, discuția cu Donald Trump a vizat mai multe aspecte legate de războiul din Ucraina și de eforturile diplomatice pentru dezescaladarea conflictului. Liderul ucrainean a spus că întâlnirea de la New York „poate schimba multe lucruri” și a vorbit despre existența unui impuls diplomatic.

Zelenski a menționat și vizita la Kiev a reprezentanților speciali ai administrației americane, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit președintelui ucrainean, în cadrul acestor discuții au fost analizate măsuri de dezescaladare și chestiuni de securitate, inclusiv securitatea energetică și alimentară și protejarea vieții oamenilor.

Potrivit Axios, întâlnirea este așteptată marți, 22 septembrie, și are loc în contextul intensificării atacurilor dintre Rusia și Ucraina și al eforturilor Washingtonului de a facilita reluarea negocierilor dintre cele două părți.

Șeful Oficiului prezidențial ucrainean și principalul negociator al Kievului, Rustem Umerov, a declarat pentru Axios că în negocierile cu reprezentanții administrației americane s-au înregistrat progrese, iar numărul problemelor aflate în discuție s-ar fi redus la câteva chestiuni-cheie.

Întâlnirea dintre Zelenski și Trump va avea loc în timpul Adunării Generale a ONU, la care participă în această săptămână lideri din întreaga lume. Trump este programat să se adreseze Adunării Generale pe 22 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski anunță o întâlnire cu Trump la New York: „Poate schimba multe lucruri” apare prima dată în Realitatea.md.

Mari lideri ai lumii se reunesc săptămâna viitoare la ONU, în cadrul Adunării Generale, pentru a discuta despre principalele crize internaționale, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu până la inteligența artificială, scrie mediafax.ro.

Liderii lumii se reunesc la New York, în fiecare septembrie, pentru câteva zile de dezbateri la nivel înalt, în cadrul Adunării Generale a ONU. În acest an, dezbaterea generală începe marți, 22 septembrie, și se desfășoară până pe 28 septembrie, potrivit Reuters.

Cine vorbește și când?

ONU a fost înființată în 1945, cu 51 de membri fondatori. În prezent, organizația are 193 de state membre. La dezbateri pot lua cuvântul și reprezentanții celor două state observatoare, Sfântul Scaun și Statul Palestina, dar și reprezentantul Uniunii Europene.

În septembrie începe cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale.

Există tradiția ca Brazilia să fie primul stat membru care ia cuvântul, iar Statele Unite, în calitate de țară gazdă a sediului ONU din New York, să fie a doua țară care se adresează Adunării Generale.

Ulterior, ordinea este stabilită în funcție de rang și, în general, după principiul „primul venit, primul servit”. Șefii de stat vorbesc primii, urmați de adjuncții șefilor de stat și de prinții moștenitori, de șefii de guvern, miniștri și șefii de delegații cu rang inferior.

Cât timp vor vorbi?

Liderilor li se cere să respecte o limită de 15 minute pentru discursuri.

Unul dintre cele mai lungi discursuri din istoria Adunării Generale a fost susținut de liderul cubanez Fidel Castro, în 1960. El a vorbit timp de 269 de minute, adică aproximativ patru ore și jumătate. Liderul libian Muammar Gaddafi a vorbit mai mult de o oră și jumătate în 2009.

Despre ce vor vorbi liderii?

Fiecare sesiune a Adunării Generale are o temă centrală, importantă, iar liderii au posibilitatea să facă referire la aceasta înainte de a trece la problemele pe care vor să le abordeze.

Tema din acest an este „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: O Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți”.

Printre principalele subiecte care vor fi discutate în cadrul Adunării Generale și al reuniunilor organizate în marja acesteia se află inteligența artificială, războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, conflictul din Sudan, schimbările climatice și alegerea unui nou secretar general al ONU.

Despre Inteligența artificială

Adunarea Generală se reunește la câteva săptămâni după ce mai mulți lideri din industria inteligenței artificiale au cerut să fie încetinită dezvoltarea acestei tehnologii. Motivul principal este legat de teama că aceasta ar putea deveni tot mai autonomă și ar putea depăși controlul uman.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a spus miercuri că aceste avertismente nu pot fi ignorate și că inteligența artificială va fi una dintre temele centrale ale discuțiilor sale cu liderii lumii.

El a cerut statelor aflate în avangarda domeniului să stabilească „măsuri de siguranță comune pentru a evita această cursă spre declin care ar putea duce, într-o zi, la un dezastru gigantic la nivel global”.

Despre Iran

Președintele iranian Masoud Pezeshkian urmează să se adreseze Adunării Generale miercuri, la șapte luni după ce Statele Unite și Israelul au intrat în conflict cu Teheranul.

Deplasarea sa la New York nu este, totuși, sigură. Abbas Mousavi, șeful protocolului lui Pezeshkian, a declarat luni că nu este clar câți membri ai delegației iraniene vor primi vize din partea Statelor Unite și când vor fi acordate acestea.

Deși președintele american Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți lideri importanți, implicați în discuțiile privind războiul, or fi și ei prezenți la ONU, nu se știe sigur dacă săptămâna viitoare vor urma progrese majore în acest sens.

Consiliul de Securitate al ONU ar putea organiza și o reuniune informală cu lideri arabi, iar discuțiile s-ar concentra cel mai probabil asupra Iranului.

Despre Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va încerca să consolideze sprijinul internațional pentru Kiev, iar Donald Trump încearcă să medieze încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia.

Zelenski se va adresa Adunării Generale miercuri, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va lua cuvântul sâmbătă.

Mai mult, Consiliul de Securitate al ONU ar urma să organizeze o reuniune la nivel înalt privind Ucraina. Consiliul nu a reușit până acum să ia măsuri pentru încheierea războiului, în condițiile în care Rusia are drept de veto.

Președintele SUA a părut uneori frustrat de lipsa unui acord pentru încheierea războiului, având în vedere că acesta era un obiectiv pe care l-a declarat prioritar la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie anul trecut.

El a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni, însă nu este clar dacă intenționează să se întâlnească și cu Volodimir Zelenski la New York.

Despre Israel și palestinienii

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat al Curții Penale Internaționale pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acuzații respinse de Israel, urmează să se adreseze Adunării Generale joia viitoare.

Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a spus că Netanyahu ar trebui arestat, dar a declarat în iulie că nu are autoritatea legală pentru a dispune acest lucru.

El a spus miercuri că nu are în plan să participe la protestele împotriva lui Netanyahu de săptămâna viitoare, dar respectă dreptul locuitorilor din New York de a manifesta.

Președintele palestinian Mahmoud Abbas nu va participa personal la lucrările Adunării Generale.

Statele Unite au reiterat că nu îi vor acorda viză, astfel că este probabil ca Abbas să intervină prin videoconferință, tot joi, așa cum a făcut și anul trecut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Marii lideri ai lumii se reunesc săptămâna viitoare la ONU. Care este motivul și ce teme vor fi discutate apare prima dată în Realitatea.md.

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Danemarca își instruiește preoții pentru război: Biserica, pregătită să facă față unui număr mare de militari decedați apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat în noaptea de 13 septembrie un atac masiv cu drone asupra Ucrainei. Forțele ruse au folosit 453 de drone de atac, dintre care 405 au fost distruse sau neutralizate de apărarea antiaeriană ucraineană. În urma atacurilor au fost înregistrate lovituri în 13 locații, scrie UNN.

Unul dintre incidente s-a produs în apropierea punctului internațional de trecere a frontierei „Yahodyn–Dorohusk”, la granița dintre Ucraina și Polonia. Potrivit informațiilor preliminare, dronele rusești au lovit o benzinărie, provocând un incendiu de proporții.

În urma atacului au luat foc și mai multe camioane staționate în apropierea benzinăriei. Imaginile publicate de canalele locale de Telegram arată flăcări puternice și un nor dens de fum. Deocamdată, nu au fost raportate persoane decedate sau rănite.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, dronele au fost lansate din mai multe regiuni ale Rusiei, din Crimeea ocupată și din zona Mării Azov.

Apărarea aeriană ucraineană a distrus sau neutralizat 405 de drone, inclusiv aparate de tip Shahed, Gerbera și Parody, precum și patru drone S8000 „Banderol”. Atacul a fost respins cu ajutorul aviației, sistemelor de rachete antiaeriene, unităților de război electronic, sistemelor fără pilot și grupurilor mobile de foc.

În alte șapte locații au fost raportate căderi de resturi provenite de la dronele doborâte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noapte de foc în Ucraina: Rusia a lansat 453 de drone, iar o benzinărie de la granița cu Polonia a fost lovită apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Zelenski a anunțat că preconizează să se întâlnească cu omologul său american Donald Trump, la sfârşitul lunii septembrie. Întrevederea ar urma să aibă loc la New York.

Anunțul a fost făcut urmare a deplasării în Canada a liderului de la Kiev, scrie news.ro. Oficialul a menționat că vor exista discuții cu delegația americană și nu a exclus o întrevedere cu Donald Trump.

Discuția lui Zelenski cu Trump s-ar putea desfășura urmare a vizitelor negociatorilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la Moscova și Kiev, pentru a identifica soluții ca să fie încheiat războiul din Ucraina.

Deși după întrevederea cu emisarii lui Trump președintele ucrainean a spus că războiul ar putea continua și iarna, ulterior Zelenski a precizat că aceștia au avut unele ideii pertinente, ca să fie instituită pacea.

Articolul Zelenski anunță că planifică o întrevedere cu Trump în următoarele săptămâni. Când și unde se va desfășura apare prima dată în Realitatea.md.

Cele mai exploatate frici în mesajele de dezinformare despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt cele legate de valorile oamenilor. Opinia aparține editorului-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit jurnalistului, aceste mesaje sunt construite pentru a provoca teamă și a crea impresia că apropierea de UE ar presupune renunțarea la identitatea și valorile naționale.

„Cele mai exploatate frici sunt cele legate de valorile oamenilor. De exemplu, oamenii sunt speriați că după aderare străinii vor veni să le cumpere toate terenurile sau că copiii lor vor fi forțați să-și schimbe sexul. Mulți cred că aderarea la UE înseamnă pierderea identității, cred că va veni cineva care-i va forța să facă ceva”, a explicat editorul-șef al platformei Stopfals.md.

În opinia sa, o parte importantă a acestor narațiuni este asociată propagandei ruse, care încearcă să lege aderarea la UE de eventuale riscuri militare.

„Când vorbim de dezinformare ne referim la un actor de bază, care este Rusia. Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război și aderarea la NATO, deși sunt subiecte total diferite. De-a lungul timpului am observat că propaganda rusă se împarte în două domenii de bază: falsurile legate de UE și aderarea la UE și falsurile privind securitatea și domeniul apărării. Prin aceste două domenii Rusia încearcă să-i facă pe cetățenii Republicii Moldova mai sceptici în ceea ce privește vectorul extern de aderare”, a precizat Mihai Avasiloaie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Editorul-șef al Stopfals.md a vorbit și despre o altă metodă prin care, în opinia sa, sunt alimentate neîncrederea și tensiunile din societate: exploatarea unor cazuri sociale reale.

„Prin propagandă vedem încercarea Rusiei de a semăna decepție și îndoială în rândul cetățenilor. Mai nou, se investește în exploatarea cazurilor sociale. Fiind vorba de cazuri de violență în familie, dispariția unor copii sau alte situații umflate artificial. Nu spun că ele nu sunt importante. Sunt. Dar vedem trolli și boți, canale și conturi pe rețele, care reacționează rapid și încearcă să inflameze și mai mult situația”, a explicat jurnalistul.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Mihai Avasiloaie: Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a recunoscut oficial că a atacat, în noaptea de 9 septembrie, punctul de trecere a frontierei ”Starokazacie”, din regiunea Odesa, situat în imediata apropiere a Republicii Moldova. Moscova justifică bombardamentul prin faptul că infrastructura punctului de control ar fi fost folosită pentru tranzitul și livrarea transporturilor militare occidentale destinate Forțelor Armate ale Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pentru atac, au fost utilizate arme de înaltă precizie lansate de la sol și din aer, precum și drone de atac.

„Lovitura a permis perturbarea unuia dintre rutele logistice-cheie pentru aprovizionarea Ucraine cu tehnică și muniții”, susține Ministerul rus al Apărării.

Un atac cu drone a avut loc în noaptea de 8 spre 9 septembrie, în apropierea frontierei Republicii Moldova cu Ucraina, în zona punctului de trecere Tudora–Starokazacie. În urma atacului, infrastructura punctului ucrainean a fost afectată, iar doi oameni au murit și alți doi au fost răniți.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm atacurile Federației Ruse asupra Ucrainei. Și Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj în acest sens:

”Amenințarea Rusiei nu este o „sperietoare” și nu este propagandă. Este o realitate zilnică. Rusia este prezentă prin dronele care ne survolează țara, prin dezinformarea și propaganda cu care încearcă să ne dezbine societatea și prin trupele armate pe care le menține ilegal în regiunea transnistreană.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia recunoaște că a atacat Starokazacie: ”Pe acolo erau transportate arme pentru ucraineni” apare prima dată în Realitatea.md.

Există locuri care, cu timpul, încetează să mai fie simple clădiri. Devin parte din memoria unui oraș. Pentru mii de oameni din Chișinău, unul dintre aceste locuri este circul. Aici au venit copii ținuți de mână de părinți sau bunici. Aici s-au auzit aplauze, râsete și muzică… Astăzi luminile din arena mare sunt stinse. Scaunele au rămas goale, iar cortina nu se mai ridică. Cineva a încercat să reaprindă această lumină. Un regizor din Rostov-pe-Don, ajuns la Chișinău după izbucnirea războiului din Ucraina, a transformat nostalgia oamenilor într-un film despre un circ închis, dar care continuă să trăiască în memoria celor care i-au trecut pragul.

Regizorul și scenaristul Dmitry Voitik a ajuns la Chișinău după izbucnirea războiului în Ucraina. Venise din Vilnius împreună cu soția sa, originară din Moldova. Avea în spate o carieră cinematografică la Moscova și încerca să-și găsească rostul vieții departe de casă.

„În general, am început să mă gândesc ce să fac aici, pentru că înainte lucram la Moscova, totul îmi mergea bine. Și mă ocupam de scenarii, producție cinematografică și așa mai departe. Și iată că soția mea mi-a spus: «Nu vrei să faci un film despre circul nostru din Chișinău?» Am auzit multe despre el, dar credeam că despre el deja s-a filmat totul”, a declarat regizorul.

În timpul documentărilor, Dmitry Voitik a descoperit că, în spatele fotografiilor vechi și al promisiunilor repetate de renovare, există ceva mult mai puternic în această clădire: memoria oamenilor.

„Și mi-am dorit să filmez ceva bun, ceva frumos, anume despre copilărie, anume despre nostalgia oamenilor. Să întoarcem ceva, să le întoarcem oamenilor bunătatea prin intermediul Circului din Chișinău. Pentru că acesta este singurul loc de acest fel din oraș, care unește oameni cu cele mai diferite viziuni, politice, religioase și așa mai departe. Toți oamenii cresc din aceeași copilărie și noi am decis să-i ajutăm să se unească, să facem un fel de faptă bună”, spune regizorul Dmitry Voitik.

Apoi s-a întâmplat ceva ce regizorul nu anticipase. A publicat un singur mesaj pe Facebook în care invita oamenii la circul copilăriei lor, iar răspunsul a venit peste noapte.

„Oamenii nu a fost deloc greu să-i găsesc. Nici nu știu cum să spun. Ei singuri se găseau. M-am culcat, m-am trezit și, literalmente, peste noapte, am primit aproximativ 300 de solicitări în Messenger-ul de pe Facebook și pe e-mail. Vorbeam, mergeam cu oamenii, pur și simplu așa, la telefon, cu fiecare dintre ei, și le ascultam poveștile.

Dmitry Voitik spune că nu poveștile în sine l-au impresionat cel mai mult, ci felul în care oamenii se schimbau atunci când începeau să vorbească despre circ.

„Judecând după relatările oamenilor cu care am vorbit, circul stârnea o admirație generală. Și nu doar în rândul localnicilor, ci și al celor veniți din alte părți, al moscoviților, al străinilor și așa mai departe, și așa mai departe. Admirația era enormă. Eu căutam istorii. Aveam nevoie de istorii cu dramaturgie, cu început, cu mijloc, cu final. Pentru ca omul să aibă un gând complet, de câteva minute, care să poată fi prezentat în film”.

Pentru echipa de filmare, accesul în clădire nu a fost simplu. A fost nevoie de o întâlnire cu directorul principal al circului, Igor Cemortan.

„Unul dintre angajații circului, Denis Velenciuc. El este și jongler, tot dintr-o dinastie de oameni. El a apărut în filmul nostru. M-a condus la un om mare. Atât de carismatic. Și a spus: «Iată-l, Igor Ivanovici Cemortan. Puteți vorbi cu el, dar nu vă va ieși nimic»”, spune regizorul.

Dar omul care trebuia să fie un obstacol a devenit, treptat, unul dintre principalii aliați ai filmului.

„Pentru că prin intermediul lui primeam și materiale de arhivă, și fotografii neprețuite, și foarte, foarte, foarte multe lucruri care apoi au intrat în film”.

Iar apoi a venit momentul pe care regizorul îl consideră cel mai emoționant – eroii filmului au intrat în arena mare.

„Și oamenii povesteau câte ceva din poveștile lor incredibile, nici măcar povești, ci despre entuziasmul lor, despre cum mâncau vată de zahăr, cum vedeau clovnii, cum au cărți poștale”.

Clădirea nu mai era cea din amintirile eroilor filmului despre circ, era deteriorată. Dar fiecare poveste, fiecare amintire, o readucea la viață.

„Circul era un depozit al bucuriei lor, al tristeții lor. Al tuturor, tuturor lucrurilor care țineau de emoții. Pentru că erau anii ’80, apoi au fost anii ’90. O perioadă foarte întunecată, o ruptură de epoci. Practic, era trecerea de la o țară la alta. Totul se rupea peste tot, se destrăma din toate încheieturile. Și iată că, în mijlocul întregului acest întuneric, circul era ca o lumină”.

Filmului i-a revenit însă și o altă misiune: să fie făcut aproape împotriva tuturor dificultăților. Echipa a lucrat fără un buget, iar ar regizorul a ajuns să facă aproape totul singur: muzică, montaj, efecte vizuale, post-producție. Scopul este unul simplu – să unească societatea în jurul unei amintiri frumoase – circul copilăriei.

„Dacă acest circ va fi reparat, va fi o mare sărbătoare. Va fi un simbol al renașterii. Va fi incredibil de tare. Și acest lucru îi va uni pe oameni. Pentru că toți de aici vorbesc despre faptul că trebuie să-i unească pe moldoveni. Desigur, trebuie”, a mai adăugat Dmitry Voitik.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Din amintiri într-un film: Cum a prins viață povestea Circului din Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

⁨Vladimir Putin își menține angajamentul de a continua războiul Rusiei în Ucraina după ultima sa întâlnire cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit unor surse citate de Bloomberg . ⁩⁨Nu a existat „nicio realizare” în cadrul discuțiilor de la Kremlin, au declarat sursele citate de jurnaliștii de la Bloomberg. Putin este hotărât să preia controlul asupra întregii regiuni Donețk din estul Ucrainei și consideră că armata rusă poate atinge acest obiectiv în următoarele șase luni, au spus acestea, scrie antena3.ro.⁩

⁨Putin insistă că Ucraina trebuie să predea restul regiunii Donețk din est, ca parte a oricărui acord de încheiere a războiului. Ucraina a respins în repetate rânduri cererea de a preda o centură de orașe din acea regiune, pe care forțele ruse nu au reușit să le cucerească. Problemele teritoriale ar trebui rezolvate „la nivel de lider”, a declarat Zelenski duminică.⁩   ⁨

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că este posibil să aibă loc o convorbire telefonică între Putin și președintele american Donald Trump în cadrul discuțiilor diplomatice de weekend, potrivit Interfax. El nu a exclus reluarea discuțiilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA, deși a spus că este prea devreme pentru a discuta despre momentul sau locul de desfășurare, a relatat serviciul de știri.⁩   ⁨

Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a numit discuțiile de sâmbătă „substanțiale, constructive, extrem de sincere și pline de încredere” într-o conferință de presă după ce Putin s-a întâlnit cu Witkoff și Kushner timp de mai bine de trei ore. ⁩   ⁨

Emisarii americani au călătorit duminică de la Moscova pentru prima lor vizită la Kiev, unde au purtat discuții cu președintele Volodimir Zelenski.⁩

⁨„Am înregistrat progrese la Moscova”, a declarat Witkoff într-o conferință de presă ulterioară. „Avem idei noi și le-am adus la Kiev.”⁩   ⁨

Zelenski a părut ⁩⁨mai precaut⁩⁨ în privința rezultatului discuțiilor, la care au participat și șefi ai securității naționale din Marea Britanie, Franța și Germania, la Kiev. El nu a prevăzut un sfârșit rapid al războiului, Ucraina pregătindu-se pentru o altă iarnă grea și căutând să consolideze apărarea aeriană împotriva atacurilor rusești.⁩   ⁨

„Cel mai important lucru este să continuăm să colaborăm activ pentru a menține diplomația în desfășurare”, a declarat Zelenski luni într-o postare pe rețelele de socializare. „Pregătim următoarele întâlniri și comunicări.”⁩

Comisarul Uniunii Europene pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a purtat luni discuții online cu prim-ministrul ucrainean, Serhii Korețki, pentru a discuta nevoile financiare ale Ucrainei în perioada 2026-2027, „deoarece proiecțiile indică faptul că agresorul Rusia va continua să poarte războiul pe tot parcursul anului viitor”, potrivit unui comunicat al Comisiei.⁩   ⁨

Reînnoirea eforturilor diplomatice vine după ce negocierile conduse de SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, aflat acum în al cincilea an, au fost în mare parte oprite față de februarie, Trump concentrându-se pe conflictul cu Iranul.⁩

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Bloomberg: Negocierile de la Kremlin cu emisarii lui Trump au eșuat. Putin va continua războiul din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au sosit sâmbătă, 5 septembrie, la Moscova, aducând cu ei, potrivit preşedintelui SUA, o propunere de a pune capăt războiului din Ucraina, al cărui rezultat pare încă departe de a se concretiza, relatează G4media.ro.

Pentru prima dată de la începutul activităţii lor de mediatori în acest război, Kushner şi Witkoff urmează apoi să călătorească la Kiev. Cu toate acestea, ambele aeroporturi din capitala Ucrainei au fost lovite de Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, care a considerat acest lucru o încercare a Kremlinului de a le perturba vizita.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de aceasta, ei au ajuns cu puţin înainte de ora 13:00 (10:00 GMT) pe aeroportul Vnukovo din Moscova, unde au fost întâmpinaţi de trimisul preşedintelui rus Vladimir Putin pentru probleme economice, Kirill Dmitriev, au relatat agenţiile de ştiri TASS şi Ria Novosti.

Articolul VIDEO Emisarii lui Donald Trump au ajuns la Moscova pentru discuții privind războiul din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Atacurile rusești au ucis cel puțin șase persoane și au rănit cel puțin alte 51 în Ucraina în ultimele 24 de ore, au anunțat autoritățile ucrainene astăzi, 5 septembrie, scrie Kiev Independent.

Unele dintre atacuri au avut loc după ce Ucraina ar fi ordonat trupelor sale să suspende ostilitățile timp de patru zile, înaintea vizitelor așteptate ale emisarilor americani la Kiev și Moscova, în cadrul eforturilor de relansare a negocierilor de pace. Rusia nu a acceptat această pauză, iar niciun acord oficial de încetare a focului nu a fost anunțat.

Rusia a lansat în timpul nopții rachete balistice și 167 de drone asupra Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene. Apărarea antiaeriană a doborât sau a neutralizat 128 de drone rusești. Rachetele și dronele rusești au lovit 23 de locații, în timp ce fragmentele provenite de la țintele doborâte au căzut într-o singură locație.

În regiunea Dnipropetrovsk, patru persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite în atacurile rusești desfășurate în patru raioane, au anunțat autoritățile locale. Două persoane au fost omorâte, iar alte 27 au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra regiunii Herson, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Totodată, în regiunea Mikolaiv, trei persoane au fost rănite în atacurile rusești cu drone, inclusiv o fată de 17 ani, potrivit administrației militare regionale. Au fost avariate infrastructura civilă și cea de transport, un centru comercial, un depozit și mai multe vehicule.

În regiunea Kiev, două persoane au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra orașului Borispil, a declarat guvernatorul Tymur Tkachenko.

În cinci raioane din regiunea Kiev au fost avariate 28 de obiective, inclusiv depozite, școli, case particulare, blocuri de locuințe, vehicule, echipamente ale stațiilor de alimentare cu combustibil și o clădire administrativă. Atacurile au continuat și în cursul dimineții, provocând pagube la cel puțin alte cinci locuințe din regiune.

Șapte persoane au fost rănite în urma atacurilor rusești asupra regiunii Donețk, potrivit autorităților locale, iar șase în urma atacurilor rusești asupra regiunii Zaporojie, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia a atacat Ucraina cu rachete balistice și 167 de drone: Sunt morți și răniți apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă rusească a lovit clădirea centrală a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), situată pe strada Volodîmîrska din Kiev, vizavi de Catedrala Sfânta Sofia. Anunțul a fost făcut de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șeful statului ucrainean a declarat că aparatul de zbor ar fi fost direcționat direct spre biroul șefului SBU, aflat în clădirea vizată.

„Din păcate, o dronă rusească a lovit clădirea centrală a SBU de pe strada Volodîmîrska din Kiev, în apropiere de Catedrala Sfânta Sofia. Toate serviciile de urgență sunt la fața locului. Tuturor celor care au avut de suferit le va fi acordat ajutorul necesar.

Drona a fost direcționată direct spre biroul șefului SBU din această clădire. I-am dat sarcină lui Poklad să le răspundă rușilor la această lovitură în mod adecvat, simțitor și, pe cât posibil, în mod oglindă, atunci când totul va fi pregătit”, a declarat Zelenski.

Potrivit lui Zelenski, militarii ucraineni vor răspunde pe măsură: ”Militarii noștri vor susține acest răspuns”.

Momentul în care drona rusească a intrat în clădirea SBU a fost surprins de camere și postat pe rețelele de socilizare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei este principala instituție de securitate și informații a țării, fiind succesorul ramurii ucrainene a KGB-ului din perioada sovietică. SBU are roluri precum contraspionajul sau detectarea și neutralizarea spionilor sau agenților străini de pe teritoriul Ucrainei, combaterea terorismului; protecția secretelor de stat; securizarea informațiilor clasificate și a comunicațiilor guvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Momentul în care o dronă rusească a lovit sediul central al SBU din Kiev. Zelenski: ”Va exista un răspuns” apare prima dată în Realitatea.md.

„Da, există șanse, pentru un acord de pace, cu Ucraina”. A spus-o, chiar Vladimir Putin, care a confirmat, că sunt în derulare, contacte bilaterale la nivelul serviciilor secrete. Liderul rus nu a dezvoltat ideea, însă comentatorii pun declarațiile pe seama problemelor economice și a tensiunilor sociale de la Moscova, transmit știrileprotv.ro.

Banca Centrală a admis că economia încetinește din cauza atacurilor ucrainene. Inclusiv oficiali de la Kremlin avertizează că o economie mobilizată pentru război nu poate funcționa la nesfârșit.

La doar o zi după ce declara că Rusia câștigă războiul, iar prăbușirea Ucrainei este iminentă, Vladimir Putin a schimbat foaia, oarecum.

La Forumul economic de la Vladivostok, liderul rus a făcut declarații confuze, a vorbit de șansele păcii, dar a acuzat din nou conducerea ucraineană de terorism de stat.

„Până la urmă, problema trebuie rezolvată de țările direct implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei. Dacă există șanse pentru o înțelegere cu Ucraina? Din punctul meu de vedere da, există. Dar mi-e greu să vă spun în ce măsură contactele existente (cu ucrainenii) pot duce la un acord de pace, date fiind declarațiile recente din partea conducerii ucrainene. Totuși, sunt în derulare contacte, mai ales prin intermediul serviciilor speciale”.

Declarația lui Putin vine la câteva zile după ce principalul consilier prezidențial al Ucrainei, Kirilo Budanov, anunța că discuții preliminare, tehnice, cu rușii vor avea loc probabil în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, liderul rus s-a referit favorabil la discuțiile cu Washingtonul, în condițiile în care Kremlinul a menționat, miercuri, un posibil summit tripartit Donald Trump – Vladimir Putin – Și Jinping, în noiembrie.

Însă Donald Trump dă de înțeles că e dispus să se vadă cu Putin doar dacă are garanția unor progrese majore.

„Trebuie să înceteze acest război stupid, dar există o ostilitate extraordinară între cei doi lideri”, a afirmat Donald Trump, președintele SUA.
Reporter: Domnule președinte, există vreo speranță să vă întâlniți în viitorul apropiat cu Vladimir Putin?
Donald Trump: El ar vrea, dacă aș fi și eu de acord, dar vreau să ne întâlnim atunci când e gata să semneze pacea (în Ucraina).

Declarațiile contradictorii și ezitările lui Putin par să confirme că la Moscova situația se înrăutățește. Banca Centrală a Rusiei a admis că atacurile cu drone ale Kievului vor încetini economia în trimestrul al treilea, pe fondul pierderilor suferite de producția industrială și logistică. Rubla s-a depreciat cu 7,7% în ultimele săptămâni.

Iar reprezentantul special al lui Putin pentru dezvoltare internaţională, Boris Titov, a avertizat că o economie în slujba războiului poate funcționa doar pe termen scurt.

Rușii de rând sunt tot mai frustrați de perturbarea serviciilor, ca urmare a atacurilor ucrainene.

Mai nou, se conturează și o criză a curselor aeriene.

„Primim informații că unele companii aeriene au început deja să refuze să zboare către aeroporturile rusești după anunțul nostru cu privire la primejdia dronelor. Iar asta se întâmplă pentru că Putin nu vrea să pună capăt războiului”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

Potrivit Reuters, Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova a înregistrat, miercuri, 21 zboruri anulate, iar Aeroportul Vnukovo 22.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Condiția crucială pe care Trump i-a pus-o lui Putin pentru a se întâlni cu el: „El ar vrea” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi, 3 septembrie, că reprezentanții președintelui Statelor Unite urmează să aibă întâlniri atât la Moscova, cât și la Kiev, în cadrul contactelor diplomatice aflate în desfășurare. Liderul ucrainean susține că există deja date preliminare și că discuțiile din capitala Ucrainei ar putea avea loc în următoarele zile, scrie mediafax.ro.

„Suntem în comunicare cu ei practic 24/7”

Zelenski a precizat, într-o postare pe Facebook, că a avut o reuniune cu echipa ucraineană care se ocupă de negocierile cu reprezentanții președintelui american.

„Tocmai am avut o ședință cu echipa care se ocupă de negocierile cu reprezentanții președintelui Americii. Practic 24/7 suntem în comunicare cu ei, iar acum ne pregătim pentru întâlniri”, a transmis președintele ucrainean.

Potrivit acestuia, există deja un calendar preliminar al discuțiilor, iar Kievul a primit confirmarea că reprezentanții părții americane vor avea întrevederi în ambele capitale.

„Există date preliminare. Ne așteptăm să-i vedem pe reprezentanții președintelui Americii aici, la Kiev. Avem confirmarea din partea lor: va avea loc o întâlnire la Moscova și una la Kiev”, a afirmat Zelenski.

Președintele ucrainean nu a indicat în mesaj numele oficialilor americani care ar urma să participe la discuții și nici datele exacte ale întrevederilor.

Zelenski: Este important ca America să rămână activă

Liderul de la Kiev a subliniat că partea ucraineană se pregătește pentru întrevederi și că își dorește menținerea implicării active a Statelor Unite.

„Așteptăm o întâlnire în următoarele zile. Este foarte important. Este important ca America să rămână activă în continuare”, a declarat Zelenski.

„Suntem pregătiți pentru întâlniri cu ei în Ucraina, la nivelul corespunzător, cu discuții de substanță”, a adăugat președintele ucrainean.

Din mesajul publicat de Zelenski nu rezultă însă agenda concretă a viitoarelor întrevederi și nici dacă întâlnirile de la Moscova și Kiev fac parte dintr-un format comun de negociere. Președintele ucrainean s-a limitat la a confirma contactele cu reprezentanții președintelui SUA și pregătirea discuțiilor din perioada imediat următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noi discuții între Ucraina și SUA. Zelenski spune că reprezentanții președintelui american sunt așteptați la Kiev apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că există o șansă de a se ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar reluarea discuțiilor este mult mai dificilă din cauza atacurilor ucrainene asupra navelor maritime și a apelului Kievului ca aeronavele civile să evite spațiul aerian rusesc, relatează Reuters, transmite Agerpres.

Putin a spus că o serie de țări, între care SUA și China, sunt pregătite să sprijine o soluție de pace.

” n cele din urmă, însă, problema trebuie rezolvată de țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, a declarat el la un forum economic din Extremul Orient al Rusiei. „Le suntem recunoscători tuturor celor care încearcă să contribuie la o rezolvare. Există o șansă? În opinia mea, da, există”, a mai spus Putin.

Dar, ca răspuns la o întrebare, el a afirmat că atacurile ucrainene asupra navelor comerciale civile și „amenințările raportate cu atacuri asupra aeronavelor civile’ sunt ‘acte de terorism de stat”, ceea ce „complică perspectivele discuțiilor de pace bilaterale”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat săptămâna aceasta companiile aeriene și firmele de asigurări că prezența dronelor ucrainene face ca spațiul aerian al Rusiei să fie periculos, deși a precizat că Ucraina va viza doar instalațiile militare rusești și nu va amenința aeronavele civile.

Miercuri, Ucraina a îndemnat agenția ONU pentru aviație să solicite membrilor să interzică operațiunile în spațiul aerian rusesc. Ucraina a fost izolată de aviația civilă internațională, deoarece propriul său spațiu aerian este considerat nesigur de când Rusia a invadat zona în 2022.

După patru ani și jumătate de război, linia frontului este în mare parte statică și nu au avut loc discuții de pace din februarie. Fiecare parte a intensificat atacurile aeriene la distanță lungă în interiorul teritoriului celeilalte părți, în timp ce războiul pe mare s-a intensificat brusc, cu atacuri ale ambelor tabere asupra porturilor și navelor comerciale.

Putin a declarat că Rusia își continuă contactele cu administrația președintelui american Donald Trump, care a încercat să medieze un acord de pace cu Ucraina.

„Suntem în favoarea restabilirii relațiilor la scară largă cu Statele Unite. Cu toate acestea, acest lucru nu depinde doar de noi, depinde de partea americană. Dar din câte înțeleg, simt și observ, președintele Trump susține un astfel de angajament pozitiv și constructiv”, a spus el.

Potrivit lui Putin, au loc contacte între agențiile de informații ale celor două țări și prin intermediul emisarilor lui Trump. Șeful CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu șefi ai spionajului rus la Moscova săptămâna trecută, dar niciuna dintre părți nu a dezvăluit ce s-a discutat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Putin, despre războiul din Ucraina: Există o șansă pentru un acord de pace apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimr Zelenski, avertizează companiile aeriene care folosesc spațiul aerian al Rusiei că acesta devine tot mai periculos din cauza intensificării atacurilor cu drone. Liderul de la Kiev susține că spațiul aerian rus va fi, de facto, închis pentru aviația civilă, potrivit UNN.

„Astăzi vrem să avertizăm fiecare companie aeriană care utilizează spațiul aerian al Rusiei, fiecare asigurător și pe toți cei care încă folosesc principalele aeroporturi rusești: spațiul aerian al Rusiei devine complet nesigur”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.

Potrivit președintelui ucrainean, Kievul nu amenință aviația civilă și nu urmărește să pună în pericol aeronavele civile. În același timp, el a avertizat că numărul dronelor care vor survola teritoriul Rusiei va crește, iar acest risc trebuie luat în calcul de companiile care operează zboruri în această țară.

„Vor fi atât de multe drone în spațiul aerian al Rusiei, încât acest lucru trebuie luat în calcul. Deși autoritățile ruse nu informează corespunzător despre acest lucru, spațiul aerian al Rusiei va fi, de facto, închis. Războiul declanșat de Rusia îi închide propriul spațiu aerian”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu își dorește pierderea unor vieți nevinovate și a îndemnat ambasadorii străini să transmită guvernelor lor informațiile privind riscurile din spațiul aerian rus.

Zelenski s-a adresat în special companiilor aeriene care operează zboruri către Moscova, Sankt Petersburg și alte destinații importante din Rusia.

„În spațiul aerian al Rusiei nu mai există momente sigure”, a avertizat președintele ucrainean.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și instituțiile competente urmează să transmită organizațiilor internaționale informații despre pericolele pentru aviația civilă în spațiul aerian al Rusiei.

„Aviația civilă nu își are locul printre drone”, a conchis Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski avertizează asupra închiderii spațiului aerian al Rusiei: „Nu mai există momente sigure” apare prima dată în Realitatea.md.

Un parlamentar rus de rang înalt a cerut ca Moscova să folosească o armă nucleară împotriva Ucrainei, pentru a forța Kievul să capituleze, notează antena3.ro. Alexei Juravliov, deputat în Duma de Stat și lider al partidului naționalist Rodina, a declarat că Rusia ar trebui să utilizeze arme nucleare tactice dacă este necesar și a respins orice dezbatere privind oportunitatea ca Moscova să depășească pragul nuclear.

„Rusia trebuie să lovească astfel încât inamicul să înțeleagă că trebuie să capituleze”, a afirmat Juravliov într-un mesaj video postat duminică pe Telegram.

„Nici nu ar trebui să existe o astfel de discuție. Dacă este necesar, suntem obligați să folosim arme nucleare tactice… Dacă trebuie să lovim, vom lovi. Și acest lucru nu este negociabil”, a spus Juravliov.

Afirmaţiile lui Juravliov au venit în contextul îngrijorărilor din SUA și Europa legate de posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să escaladeze și mai mult conflictul.

Bloomberg a relatat că Putin se pregătea pentru o escaladare suplimentară în Ucraina și că ar putea lua în considerare utilizarea armelor nucleare tactice ca ultimă soluție pentru a evita înfrângerea. Cu toate acestea, nu există dovezi că Putin ar fi decis să utilizeze arme nucleare.

Vizita șefului CIA la Moscova

Retorica nucleară survine după vizita neașteptată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Potrivit unor surse Axios, Ratcliffe a încercat să afle dacă Putin ar putea fi convins să renunțe la o escaladare ulterioară și să revină la negocieri menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

The New York Times a relatat că Ratcliffe a prezentat o „evaluare sumbră” a armatei și economiei ruse și a îndemnat Moscova să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se deterioreze și mai mult.

La scurt timp după vizită, Rusia a efectuat un test cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă teritoriul Statelor Unite. Ministerul Apărării nu a dezvăluit ce tip de rachetă a fost testat.

Bloomberg a relatat că, la momentul respectiv, nu existau indicii că Putin s-ar pregăti să utilizeze efectiv arme nucleare.

Orice lovitură nucleară rusă ar risca, de asemenea, să declanșeze o confruntare majoră chiar cu partenerii Moscovei. China s-a opus cu fermitate utilizării armelor nucleare în acest război și, potrivit informațiilor, a avertizat Kremlinul să nu facă un astfel de pas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Dacă trebuie să lovim, vom lovi”. Un parlamentar rus cere Moscovei să atace Ucraina cu arme nucleare apare prima dată în Realitatea.md.