Regiunea transnistreană rămâne una dintre cele mai complexe probleme politice și de securitate pentru Moldova. Regiunea controlată de autorități separatiste de la începutul anilor ’90, nu se află sub controlul constituțional al Chișinăului.

Războiul de la Nistru din 1992 a lăsat urme profunde, iar negocierile pentru reglementarea diferendului continuă de peste trei decenii. Autoritățile statului susțin soluționarea pașnică a conflictului și reintegrarea regiunii pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale. Unul dintre principalele subiecte de dispută rămâne prezența militară rusă în regiune și depozitele de armament de la Cobasna.

În ultimii ani, situația economică și energetică a regiunii a devenit tot mai dificilă, iar dependența de resurse și sprijin extern rămâne o provocare majoră. Chișinăul afirmă că locuitorii din stânga Nistrului trebuie să beneficieze de pace, securitate și oportunități de dezvoltare. Integrarea europeană este prezentată de autorități ca o șansă pentru modernizarea întregii țări, inclusiv a regiunii transnistrene.

Experții consideră că dialogul, cooperarea economică și respectarea drepturilor oamenilor sunt elemente esențiale pentru o soluție durabilă. Dar viitorul regiunii transnistrene rămâne legat de capacitatea Chișinăului și a partenerilor internaționali de a găsi o soluție pașnică și stabilă.

• De ce problema transnistreană a rămas nerezolvată timp de peste 30 de ani?
• Ce greșeli a făcut Chișinăul în relația cu Tiraspolul în ultimii 30 de ani?
• Cine are cel mai mult de câștigat și cine pierde din menținerea acestui conflict nerezolvat?
• Cât de puternică mai este influența Kremlinului asupra regiunii și asupra populației?
• Cum explicați faptul că unii locuitori ai regiunii susțin în continuare orientarea spre Moscova?
• Gazul rusesc livrat regiunii transnistrene a fost ani la rând un element de influență politică. Va trebui regiunea să plătească vreun „preț politic” pentru această dependență energetică?
• Ce rol a avut/are propaganda în formarea percepțiilor oamenilor din stânga Nistrului?
• Cum a schimbat războiul din Ucraina situația de securitate din jurul regiunii transnistrene?
• Ce ar trebui să facă Guvernul pentru a recâștiga încrederea oamenilor din stânga Nistrului?
• Este posibilă reintegrarea pașnică a regiunii? În ce condiții?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 7 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Ștefan Urâtu, fost deputat și activist pentru drepturile omului, care în anii ’90 a fost deținut de regimul de la Tiraspol, și Ion Iovcev, cel care timp de 30 de ani a condus Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, una dintre instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Viitorul regiunii transnistrene, în dezbateri la “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Proaspăt ales la conducerea Guvernului, Vasile Tofan a efectuat prima sa vizită oficială la București, un gest cu o puternică încărcătură simbolică și politică. Premierul a subliniat că România rămâne principalul partener strategic al Republicii Moldova și unul dintre cei mai importanți susținători ai parcursului său european.

Consolidarea acestei relații se bazează pe proiecte concrete în domenii esențiale precum economia, infrastructura, energia, securitatea, educația și cultura. Vizita de la București a reconfirmat disponibilitatea României de a continua sprijinul acordat Chișinăului, inclusiv în sectoare strategice. Un exemplu relevant îl reprezintă menținerea fluxurilor petroliere către Republica Moldova, într-un context regional dificil, chiar dacă acest efort presupune anumite provocări și presiuni asupra pieței interne din România.

În același timp, sprijinul oferit Republicii Moldova generează și dezbateri în societatea românească. Unele voci consideră că ajutoarele financiare, fie ele nerambursabile sau sub formă de împrumuturi, trebuie acordate prin mecanisme cât mai transparente, care să asigure o gestionare eficientă a banilor publici proveniți din contribuțiile cetățenilor români.

Există, de asemenea, discuții privind identitatea și direcția de dezvoltare a R. Moldova. Într-o perioadă marcată de provocări de securitate în regiune, parteneriatul dintre cele doua state devine tot mai important. Un dialog matur, proiecte concrete și încrederea reciprocă pot contribui la un viitor mai sigur și mai prosper pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

• Este relația dintre Chișinău și București astăzi una bazată mai mult pe legături istorice și culturale sau pe interese strategice concrete?
• Poate România deveni principalul garant al securității energetice a R. Moldova într-un context regional instabil?
• Cum influențează războiul din Ucraina viitorul Republicii Moldova și problema regiunii transnistrene?
• Cum trebuie să răspundă Republica Moldova influențelor și tentativelor de destabilizare venite din exterior?
• Cum poate fi păstrat echilibrul între identitatea civică a Republicii Moldova și legăturile istorice și culturale cu România?
• Este integrarea europeană a Republicii Moldova un obiectiv care poate uni societatea sau rămâne un subiect de divizare politică?
• Cum ar trebui să fie gestionat sprijinul financiar oferit de România Republicii Moldova pentru a exista transparență și încredere publică?
• Cum ar putea evolua relația dintre Chișinău și București în următorii 10 ani?
• Cum pot fi explicate solicitările opoziției privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate și ce efecte ar putea avea acestea asupra stabilității politice în actualul context regional?
• Există voci care susțin că anumite formațiuni politice de opoziție promovează interese apropiate de Moscova. Cum poate fi făcută diferența între o critică legitimă a guvernării și acțiuni care ar putea afecta parcursul european și securitatea R. Moldova?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 31 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, ex-deputat, fost ministru al Apărării și unul dintre liderii Mișcării de Renaștere Națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Anatol Șalaru, invitat la “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Noul Guvern și-a început mandatul într-un context deloc ușor: economia rămâne sub presiune, numeroase reforme sunt încă restante, iar următorii trei ani vor fi marcați de un șir de scrutinuri electorale. În același timp, Executivul trebuie să răspundă nemulțumirilor legate de salariile foarte mari din întreprinderile și instituțiile de stat și să găsească un echilibru între remunerarea competitivă a managerilor și gestionarea responsabilă a banului public.

Totodată, Republica Moldova trebuie să accelereze reformele necesare pentru a avansa în procesul de aderare la Uniunea Europeană și să demonstreze că este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor. Negocierile de aderare la UE sunt împărțite în 33 de capitole, grupate în 6 clustere. Domeniul mediului este inclus în Clusterul 4 „Agendă verde și conectivitate”.

R. Moldova vorbește tot mai mult despre împădurire. Care este realitatea din teren: cât de mult s-a reușit și cât mai trebuie făcut pentru a recupera pierderile de păduri? Există suficiente suprafețe împădurite pentru necesitățile țării? Cât lemn poate fi exploatat anual fără a afecta echilibrul ecologic?

Dacă prețul gazelor va ajunge la 20 de lei, vă așteptați ca tot mai multe gospodării să se reorienteze spre încălzirea cu lemne? Este sectorul forestier pregătit pentru o asemenea creștere a cererii?
O cerere mai mare pentru masa lemnoasă ar putea duce și la scumpirea lemnului de foc?

Cum poate statul preveni o eventuală explozie a prețurilor și, în același timp, evita presiunea asupra pădurilor și riscul creșterii tăierilor ilegale, dacă tot mai mulți oameni vor opta pentru încălzirea cu lemne?

Deșeurile rămân una dintre cele mai mari probleme de mediu. Unde este blocajul principal: infrastructura, legislația sau comportamentul oamenilor? Ce măsuri cu impact imediat ar trebui să adopte noul Executiv pentru a restabili încrederea oamenilor în autoritățile publice și în capacitatea statului de a livra rezultate?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 24 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, ecologist, fost deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova și semnatar al Declarației de Independență, președinte al Mișcării Ecologiste din Moldova și director al revistei „Natura” și Dionisie Boaghe, doctor habilitat în ecologie, profesor universitar, vicedirector pentru știință al Parcului Național Orhei și membru al Societății Academice Europene a Forestierilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alecu Reniță și Dionisie Boaghe, invitați la emisiunea „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul va dezbate marți, 21 iulie, viitoarea garnitură guvernamentală și programul acesteia. Numirea unui nou premier readuce în prim-plan tema reformei administrației publice locale, un proces considerat esențial pentru modernizarea statului, dar care continuă să genereze dezbateri și controverse. Guvernul susține că schimbările nu mai pot fi amânate, în timp ce reprezentanții CALM atrag atenția asupra riscurilor unei reforme grăbite și cer garanții că autonomia locală va fi respectată.

În centrul discuțiilor se află amalgamarea voluntară a localităților, eficientizarea administrației, finanțarea primăriilor și viitorul structurilor raionale. Autoritățile promit servicii publice mai bune și comunități mai puternice, însă criticii întreabă dacă reforma va aduce beneficii reale pentru cetățeni sau doar o reorganizare administrativă pe hârtie.

În acest context, noul Executiv trebuie să găsească echilibrul între necesitatea schimbării și păstrarea încrederii comunităților locale. Miza reformei este una majoră: nu doar redesenarea administrației, ci modul în care statul va funcționa și va răspunde nevoilor cetățenilor în următorii ani.

Reforma administrației publice locale nu mai poate fi amânată, afirmă premierul desemnat, Vasile Tofan. Potrivit lui, mai multe localități au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, iar primarii au nevoie, înainte de toate, de resurse pentru dezvoltare. „Nu ne permitem să pierdem timp pentru amânări sau blocaje”, a declarat premierul desemnat, subliniind că reforma trebuie adaptată realităților din teritoriu.

Cancelaria de Stat respinge criticile CALM și insistă că termenul de 31 iulie nu limitează amalgamarea voluntară a localităților. Autoritățile susțin că data este necesară pentru finalizarea actualei etape a procesului și pentru pregătirea modificărilor legislative, astfel încât reforma să nu interfereze cu alegerile locale din 2027. Potrivit instituției, primăriile care vor să beneficieze de facilitățile prevăzute în această etapă trebuie să-și încheie procedurile până la 31 iulie, iar în prezent peste 770 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară.

Care ar trebui să fie primele trei decizii ale noului premier pentru a convinge cetățenii că lucrurile se pot schimbă cu adevărat? Există riscul ca fiecare nou Executiv să ajusteze reforma administrației publice locale după propria agendă?

Guvernul spune că procesul este voluntar, criticii spun că există presiuni indirecte. Unde se termină stimularea și unde începe constrângerea? Există garanții că această reformă nu este grăbită pentru a fi încheiată înainte de alegeri și că interesul cetățeanului este pus înaintea calculelor politice? Sunt pregătite autoritățile locale pentru o reformă de asemenea amploare sau există riscul unor blocaje administrative? Cum trebuie să arate o primărie puternică?

Cum ar trebui împărțite competențele între Guvern, raioane și primării pentru ca administrația să fie mai eficientă? Care sunt cele mai mari riscuri dacă această reformă este făcută în grabă și fără un consens larg în societate? Cum putem evalua succesul amalgamării: prin reducerea numărului de administrații sau prin faptul că cetățeanul va primi servicii mai bune și mai rapide?
Ce exemple concrete de îmbunătățire a vieții oamenilor se pot aștepta după implementarea reformei?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 17 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și copreședinte al Partidului LOC și Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alexandru Bujorean și Adrian Ermurachi, invitați la emisiunea „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Învestit la 1 noiembrie 2025, Guvernul Munteanu își încheie mandatul după mai puțin de un an, devenind al cincilea cel mai scurt guvern din istoria R.Moldova. Alexandru Munteanu care și-a anunțat demisia din funcție pe 3 iulie, a motivat că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. Demisia lui a declanșat speculații privind viitorul premier. În spațiul public sunt vehiculate mai multe nume, printre care Igor Grosu, Marcel Spătari, Eugeniu Osmochescu și Vasile Tofan.

Până la învestirea unui nou Executiv, atribuțiile de prim-ministru sunt exercitate de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, care conduce interimar Guvernul. Societatea așteaptă desemnarea unui nou premier și învestirea următorului cabinet de miniștri, într-o perioadă în care stabilitatea politică și continuitatea reformelor sunt esențiale. Parlamentul European a adoptat raportul privind R. Moldova, cerând accelerarea negocierilor de aderare și deschiderea tuturor clusterelor fără întârziere, reconfirmând sprijinul european în fața presiunilor Rusiei.

• Cine are astăzi autoritatea și credibilitatea necesare pentru a conduce Guvernul într-o perioadă atât de complicată?
• Are R. Moldova nevoie de un premier tehnocrat sau de un lider politic cu greutate și experiență?
• Care trebuie să fie primele trei decizii ale noului prim-ministru pentru a recâștiga încrederea cetățenilor?
• Care este cea mai mare provocare pentru viitorul premier: economia, reforma instituțiilor sau securitatea?
• A fost demisia premierului rezultatul unor probleme personale sau este expresia unor tensiuni acumulate în interiorul echipei de guvernare?
• Cât de gravă este criza din interiorul guvernării și ce impact ar putea avea asupra stabilității politice?
• Are guvernarea un plan clar pentru depășirea crizei politice sau asistăm doar la o gestionare de moment a problemelor?
• Cine își asumă responsabilitatea politică pentru eșecurile și controversele acumulate în ultimii ani?
• În fața presiunilor externe și a provocărilor interne, are guvernarea suficientă forță politică pentru a continua drumul european al R.Moldova?
• Poate fi menținut parcursul european fără o reformare reală a clasei politice?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 10 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mariana Lucrețeanu, fostă deputată PAS și fost secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne și Nicolae Negru, editorialist, analist politic și publicist.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mariana Lucrețeanu și Nicolae Negru, invitați la “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimii ani, rolul companiei Moldovagaz s-a schimbat semnificativ. Dacă în trecut compania deținea practic monopolul asupra furnizării gazelor naturale, astăzi atribuțiile sale sunt mult mai limitate. Aceste schimbări au avut loc în urma reformelor din sectorul energetic și a alinierii Republicii Moldova la regulile pieței europene.

În prezent, pe malul drept al Nistrului, furnizorul de gaze în cadrul obligației de serviciu public este compania Energocom. Aceasta cumpără gazele naturale și este responsabilă de livrarea lor către consumatori.

Totuși, Moldovagaz nu a dispărut din sistem. În baza unui acord încheiat cu Energocom, compania continuă să presteze anumite servicii operaționale, precum emiterea facturilor, încasarea plăților și relația cu consumatorii.

Pe malul stâng al Nistrului, situația este diferită. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a desemnat Moldovagaz să asigure aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene, iar acest mandat a fost prelungit până la 31 decembrie 2026.

• După pierderea statutului de principal furnizor de gaze pe malul drept al Nistrului, care mai este, în mod concret, rolul Moldovagaz?
• Moldovagaz continuă să factureze consumatorii în numele Energocom. Ce valoare adaugă compania în acest proces și cât costă aceste servicii?
• Cum răspundeți criticilor care spun că Moldovagaz a devenit mai degrabă un administrator al relației cu clienții decât o companie de furnizare a gazelor?
• Gazprom rămâne acționarul majoritar al Moldovagaz. În ce măsură influențează acest lucru deciziile companiei și cât de independent este managementul?
• Cum explicați faptul că, după liberalizarea pieței, consumatorii încă asociază toate problemele legate de gaze cu Moldovagaz, deși furnizorul este acum Energocom?
• Ce riscuri există pentru aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene după expirarea mandatului actual, la sfârșitul anului 2026? Există un plan alternativ?
• Un deputat din opoziție Renato Usatîi a afirmat că membrii Consiliului de Observatori ai Moldovagaz primesc remunerații de aproximativ 600.000 de lei pe ședință și că reducerea acestor plăți ar fi blocată de Gazprom. Confirmați sau infirmați aceste informații?
• Care este remunerația reală a membrilor Consiliului și cine stabilește aceste sume?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 3 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Vadim Ceban, președintele interimar al Consiliului de Administrație Moldovagaz.

Articolul Președintele interimar Moldovagaz, invitat la emisiunea „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Proiectul politicii fiscal-bugetare pentru 2027, prezentat ca o reformă de modernizare, a devenit rapid unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului. Mediul de afaceri și experții critică modul în care se desfășoară consultările publice, dar și lipsa de claritate a unor măsuri propuse, considerând că discuțiile generează mai multe întrebări decât răspunsuri.

Președinta Maia Sandu a declarat că reforma fiscală este necesară, însă a subliniat că aceasta nu trebuie grăbită. În opinia sa, este important ca Guvernul să analizeze atent toate aspectele și să acorde timp suficient consultărilor publice.

Maia Sandu a îndemnat Executivul să facă o pauză în procesul de promovare a reformei, să continue consultările cu toate părțile implicate și abia ulterior să vină cu o versiune finală, bine fundamentată și acceptată de societate.

Între timp, opoziția anunță proteste, iar mai multe sectoare economice își exprimă nemulțumirea. Experții propun alternative la unele măsuri, inclusiv reechilibrarea poverii fiscale prin ajustarea accizelor, în locul creșterii TVA la produse de bază. Forma finală a reformei urmează să fie stabilită după finalizarea consultărilor cu toate părțile implicate.

• După reacțiile critice din societate, ce concluzii a tras Ministerul/ministrul Finanțelor despre proiectul politicii fiscale 2027?
• De ce se discută creșteri de taxe într-o economie fragilă?
• Ce le spuneți celor care vă acuză că încercați să acoperiți problemele bugetare din buzunarul celor mai vulnerabili cetățeni?
• Modificările fiscale propuse pentru piața imobiliară ar putea scumpi accesul la locuințe?
• Cât din reforma fiscală 2027 este determinată de necesitatea finanțării noii legi a salarizării?
• Fără noile taxe, mai poate fi finanțată legea salarizării?
• Cât pierde bugetul din economia tenebră și de ce soluția pare să fie mai degrabă majorarea taxelor decât combaterea evaziunii fiscale?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 25 iunie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, invitat la ”Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Sărăcia din R.Moldova înseamnă, pentru mulți oameni, grija zilei de mâine. Înseamnă pensii și salarii insuficiente, sate care se depopulează și familii care abia reușesc să-și achite facturile. Sărăcia este una dintre cele mai mari provocări ale țării, iar depășirea ei este un proces dificil și de durată.

Integrarea europeană reprezintă o șansă reală de a aduce prosperitate, investiții și un nivel de trai mai bun pentru cetățeni. Dar succesul nu va veni de la sine. Autoritățile trebuie să îmbunătățească actul guvernării, să combată corupția și să accelereze reformele, iar cetățenii trebuie să fie și ei parte a schimbării. Doar împreună se poate construi o Moldovă mai prosperă și mai puternică.

• După 35 de ani de independență, de ce R. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa?
• Integrarea europeană este prezentată drept soluția pentru prosperitate. Ce garanții avem că viața oamenilor se va îmbunătăți cu adevărat?
• De ce reformele promise de toate guvernările se lovesc mereu de aceleași probleme: corupție, birocrație și lipsă de rezultate?
• Cum se explică faptul că mii de tineri continuă să plece din țară, chiar și în contextul apropierii de Uniunea Europeană?
• De ce propaganda rusă continuă să aibă succes în anumite regiuni ale Moldovei?
• Dacă ar trebui să numiți cea mai mare amenințare pentru viitorul R. Moldova, care ar fi aceasta?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 19 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Corina Ajder, ex- secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ilian Cașu, politolog, comentator politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul De ce rămâne Moldova săracă după 35 de ani de independență? Dezbatere la ”Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

UE confirmă începerea negocierilor de aderare cu Moldova din 15 iunie, dar nu oferă nicio dată de aderare sau calendar concret, tot procesul fiind condiționat de “abordarea bazată pe merit”.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării europene, autoritățile avertizează că se intensifică și tentativele de dezinformare și manipulare din partea Rusiei, menite să afecteze parcursul european al țării.

În plan regional, liderii europeni discută la nivel înalt, inclusiv în contextul summitului G7 care va avea loc săptămana viitoare în Franța, posibile inițiative de relansare a negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cu implicarea Statelor Unite și a Europei.

Pe plan de securitate, președinta Maia Sandu a avertizat asupra riscurilor aeriene, inclusiv din partea dronelor, subliniind necesitatea consolidării apărării naționale. În același timp, continuă dezbaterile interne dintre guvernare și opoziție privind dezvoltarea capacităților de apărare și interpretarea statutului de neutralitate al țării.

Șefa statului a mai menționat că, înainte de venirea la guvernare a PAS, pe teritoriul Moldovei s-ar fi produs componente destinate complexului militar al Rusiei. Presa din București relatează că șansele pentru formarea Guvernului Tomac sunt în scădere, pe fondul dificultăților de a obține o majoritate parlamentară stabilă și al negocierilor politice în desfășurare în București. Premierul desemnat Eugen Tomac propune un spațiu media comun între România și Republica Moldova pentru combaterea dezinformării și a influenței ruse.

Intrarea în negocieri cu UE apropie real R. Moldova de securitate sau rămâne doar politică? Are nevoie țara de garanții de securitate? Cât de expus este spațiul aerian al Moldovei, realist vorbind? Este fezabilă ideea producerii de drone și sisteme anti-dronă în Moldova?

Ce rol ar trebui să joace Europa și SUA în eventuale negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina? Va conta R.Moldova în negocierile de pace? R. Moldova își reafirmă sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei.

Concret, în ce poate consta acest sprijin: ce poate oferi real Moldova: financiar, logistic sau institutional. în condițiile în care propriile resurse sunt limitate? Ce ar trebui să fie prioritatea zero pentru securitatea R.Moldova în următorii 5 ani?

Criza politică de la București se adâncește, iar formarea unui guvern stabil pare incertă. În aceste condiții, cât de mult ar fi afectată relația strategică și proiectele comune bilaterale?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 12 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării și fost deputat în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Anatol Şalaru, fost ministru al Apărării, invitat la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 27 august, R. Moldova va marca 35 de ani de la proclamarea independenței. Sunt 35 de ani de speranțe, încercări, succese și dezamăgiri. Astăzi, Moldova privește spre UE și vorbește despre un viitor european. În același timp, problema transnistreană rămâne nesoluționată, iar în stânga Nistrului continuă să staționeze trupe ruse. În autonomia găgăuză, unii lideri locali își declară deschis simpatia pentru Kremlin și spun că îl așteaptă pe Putin.

Societatea este divizată și polarizată. Unii văd viitorul în Europa, alții privesc spre Rusia. Disputele politice sunt aprinse. Și totuși, dincolo de diferențele de opinii, majoritatea cetățenilor își doresc același lucru: pace, bunăstare, locuri de muncă bine plătite și un viitor mai bun pentru copiii lor. La 35 de ani de independență, întrebarea nu este doar încotro merge R. Moldova, ci dacă se va reuși găsirea unei idei ce ar uni cetățenii și construirea împreună a unei țări prospere, sigure și demne.

• Datele statistice arată că aproape o treime din populație trăiește în sărăcie. Ce riscuri sociale și politice generează această realitate?
• De ce pleacă oamenii din Moldova? Este migrația o problemă economică sau una de lipsă de încredere în viitor?
• Unii cetățeni consideră că autoritățile nu le spun întotdeauna adevărul despre dificultățile economice și sociale. Cum poate fi consolidată încrederea dintre guvernare și societate?
• Ce înseamnă, în mod concret, o societate deschisă și democratică pentru cetățeanul de la sat care se confruntă cu sărăcia și lipsurile?
• Ce este mai periculos pentru o societate: o minciună spusă convingător sau un adevăr pe care oamenii refuză să-l accepte?
• Cât de realist este obiectivul aderării Moldovei la Uniunea Europeană în următorii ani și ce trebuie să facă autoritățile și cetățenii pentru a transforma această șansă în realitate?
• Ce greșeli a făcut societatea moldovenească în 35 de ani de independența și ce lecții trebuie învățate?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 5 iunie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, poziție pe care o deține din februarie 2024. Anterior, a fost directoare de Advocacy și Programe în cadrul aceleiași organizații, contribuind la promovarea reformelor în justiție, transparenței și drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova, invitată la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Reforma administrației publice locale intră într-o etapă importantă. Până acum, aproape 500 de decizii privind amalgamarea voluntară au fost aprobate, iar în acest proces sunt implicate 575 de primării din întreaga țară, potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții Guvernului.

Autoritățile spun că deciziile finale privind amalgamarea vor fi luate în lunile iunie-iulie. Totodată, accentul nu este pus pe grabă, ci pe faptul ca aceste decizii să fie bine analizate și asumate de comunități. Executivul atenționează că localitățile care nu vor participa la amalgamarea voluntară riscă să piardă anumite stimulente financiare oferite de stat.

În paralel, sunt pregătite mai multe măsuri pentru consolidarea administrațiilor locale. Printre acestea se numără: posibilitatea ca primăriile să păstreze o parte mai mare din veniturile colectate local, digitalizarea serviciilor din primării, introducerea unor funcții noi, instruirea și dezvoltarea competențelor angajaților din administrația publică locală.

Totodată, autoritățile examinează și reorganizarea nivelului doi al administrației publice, pentru a putea implementa proiecte regionale mai mari, în special în domeniul infrastructurii și al atragerii investițiilor. Alegerile locale din 2027 se vor desfășura conform noii hărți administrative a țării, după implementarea reformei.

Reprezentanții Congresul Autorităților Locale din Moldova atrag atenția că există riscul ca această reformă necesară să fie discreditată, dacă procesul nu va fi bine explicat și înțeles de cetățeni și autoritățile locale.

• Dacă reforma este atât de „rea”, de ce sute de primării au ales benevol să intre în procesul de amalgamare?
• De ce cetățenii din sate mici ar trebui să accepte servicii mai slabe doar pentru a păstra actuala structură administrativă?
• Cine își asumă responsabilitatea pentru faptul că multe primării nu reușesc să implementeze proiecte mari din lipsă de capacități?
• Este corect ca banii publici să fie împărțiți între foarte multe structuri administrative care funcționează ineficient?
• Criticii reformei pot spune clar ce alternative reale și sustenabile propun pentru modernizarea administrației locale?
• Dacă nu facem această reformă acum, când și cu ce resurse vom moderniza administrația locală?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 15 mai, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul Guvernului, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale, președintele filialei PSD din RM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Reforma administrației publice locale, discutată la “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Reforma administrativ-teritorială și procesul de amalgamare sunt necesare pentru că actuala structură este prea fragmentată și greu de susținut. Astăzi, multe sate au bugete mici și primării care abia reușesc să acopere cheltuielile de bază. În loc să investească în drumuri, apă, canalizare sau școli moderne, o mare parte din bani se duce pe întreținerea aparatului administrativ.

Această situație duce la diferențe mari între localități: unele se dezvoltă, altele rămân în urmă, chiar dacă problemele sunt aceleași. În plus, primăriile mici au dificultăți în a scrie și implementa proiecte importante, inclusiv din fonduri europene.

Amalgamarea nu înseamnă pierderea identității localităților, ci un mod de a lucra împreună mai eficient. Mai multe comunități pot uni resursele, pot împărți costurile și pot realiza proiecte mai mari și mai utile pentru oameni.

De ce reforma administrativ-teritorială a fost amânată de fiecare guvern, indiferent de culoarea politică? De ce sunt menținute 893 de primării care abia își pot acoperi salariile, dar nu și nevoile cetățenilor?

Cine ar avea interesul să păstreze actuala fragmentare administrativă, chiar dacă ea blochează dezvoltarea localităților? De ce cetățenii plătesc aceleași taxe, dar primesc servicii publice complet diferite de la o localitate la alta?

10 raioane din 32: e o eficiență reală sau compromis politic? De ce Congresul Autorităților Locale din Moldova cere o reformă etapizată? Cine va duce această reformă până la capăt și, mai important, cine își va asuma responsabilitatea dacă ea eșuează? Poate R. Moldova susține reforme dure fără consens politic și fără cost electoral major?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 8 mai, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică a USM și Vasile Tofan investitor, antreprenor, membru al Mișcării Civice “Europa 2028”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sergiu Palihovici și Vasile Tofan, invitați la emisiunea „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Cine suntem și de unde venim? Cine au fost bunicii și străbunicii noștri? La prima vedere par întrebări simple, dar pentru mulți cetățeni ele au devenit complicate și dureroase. Generații întregi au crescut între istorii diferite, manuale schimbate și identități puse sub semnul întrebării.

Mulți moldoveni nu își cunosc adevăratul dosar identitar, nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că adevărul despre rădăcinile noastre a fost adesea ascuns, denaturat sau politizat. Unii ne-au spus că suntem diferiți, alții că trebuie să uităm cine am fost. În tot acest timp, oamenii au rămas împărțiți între Est și Vest, între frică și speranță, între propagandă și adevăr.

O societate care nu își cunoaște trecutul devine ușor de dezbinat și de manipulat. De aceea, poate cea mai importantă întrebare nu este doar cine am fost, ci cine vrem să fim de acum înainte. Iar răspunsul îl putem găsi doar prin adevăr, memorie și curajul de a ne privi istoria fără frică.

De ce, la aproape 35 de ani de independență, R. Moldova încă nu a reușit să ajungă la un consens asupra propriei identități istorice și geopolitice? De ce 9 mai continuă să împartă societatea între nostalgia sovietică și viitorul european? Poate exista consens larg într-un stat în care politicienii folosesc istoria și geopolitica pentru a diviza oamenii în campanii electorale?

Ce trebuie să se întâmple pentru ca oamenii din R. Moldova să nu mai fie obligați să aleagă între Est și Vest, ci să poată trăi într-un stat sigur, prosper și respectat?
Integrarea în Uniunea Europeană poate rezolva problema transnistreană?

De ce Rusia continuă să aibă o influență atât de puternică în R.Moldova? Cât de aproape sau cât de departe este R. Moldova de reîntregirea cu România?

Unirea cu România mai este un proiect realist sau a devenit doar un ideal simbolic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 8 mai, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Octavian Țîcu, istoric, fost deputat și fost ministru, fost boxer de performanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Istoricul Octavian Țîcu, invitat la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova are o economie mică, dependentă de importuri, remitențe și sprijin extern, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri precum crizele energetice, creșterea prețurilor sau instabilitatea regională, iar orice fluctuație pe piețele internaționale se resimte rapid în buzunarele oamenilor.

În același timp, autoritățile dau asigurări că depun eforturi pentru stabilizarea macroeconomică, atragerea investițiilor și modernizarea economiei, având ca obiectiv alinierea la standardele Uniunea Europeană, însă diferența dintre planuri și rezultate rămâne o provocare majoră, iar fără reforme reale și o economie mai puternică, această vulnerabilitate va continua să afecteze dezvoltarea țării.

• De ce datoria publică crește, dar nivelul de trai rămâne scăzut?
• După condamnarea lui Vladimir Plahotniuc în dosarul fraudei bancare, ce șanse reale există ca statul să recupereze integral prejudiciul și când ar putea acești bani să ajungă efectiv în bugetul de stat?
• În ce măsură eventualele recuperări din frauda bancară ar putea reduce povara datoriei de 25 de miliarde de lei, până în 2041 pusă pe umerii cetățenilor după decizia din 2016? Și există un plan concret pentru a diminua impactul asupra populației?
• Autoritățile planificau să impoziteze, din vara importul coletelor mai ieftine de 150 de euro, conținând bunuri cumpărate de cetățeni pe platformele internaționale online. Ulterior ați spus că din toamnă. Mai pot interveni schimbări?
• Cum justifică ministerul Finanțelor faptul că fondurile pentru compensațiile „Prima Casă” s-au epuizat încă din primul trimestru al acestui an: a fost bugetul inițial nerealist sau prost planificat?
• Ce părere are ministerul Finanțelor despre criptomonede și pot oamenii din R.Moldova să le folosească în siguranță, fără riscuri mari?
• Ce trebuie să știm despre ajutorul de 1,9 miliarde € oferit de UE RM: cum este împărțit, câți bani au venit deja, ce condiții există și ce impact va avea?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 1 mai, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, vine la Realitatea te privește apare prima dată în Realitatea.md.

Grupul Media Realitatea a organizat evenimentul Reinvent Moldova 2.0, o platformă de dezbatere despre viitorul Republicii Moldova. Ediția din acest an a avut o miză reală, marcată de prezența lui Charles Michel, fost președinte al Consiliul European, care a vorbit despre importanța democrației și dificultățile integrării europene. Charles Michel i-a încurajat pe cetățeni să fie mândri de parcursul făcut și de statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, dar acest drum trebuie apărat și continuat cu seriozitate.

Evenimentul a pus accent pe nevoia de reforme și pe implicarea mai activă a tuturor. Scopul a fost ca Republica Moldova să devină un stat modern, democratic și european. Mesajul a fost simplu: schimbarea este posibilă dacă fiecare își asumă responsabilitatea.

• Ce înseamnă, în practică, un stat modern și european pentru cetățeni?
• Cum pot cetățenii simpli contribui la schimbarea reală a țării?
• De unde provin fricile din societate și cine le alimentează?
• Ce măsuri concrete ar putea transforma R.Moldova într-o țară cu adevărat modernă și atractivă pentru cetățeni?
• De ce este important ca oamenii să fie mândri de statutul de țară candidată la UE?
• Cum poate fi apărat parcursul european în fața provocărilor interne și externe?
• Este societatea pregătită să susțină schimbările necesare, chiar dacă acestea sunt dificile?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 1 mai, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Dumitru Țîra, managerul Grupului Media Realitatea și Sergiu Toader, expert în comunicare strategică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Reinvent Moldova 2.0: Dumitru Țîra și Sergiu Toader, invitați la Realitatea te privește apare prima dată în Realitatea.md.

Subiectele care au dominat agenda săptămânii sunt multiple și de impact major pentru R. Moldova. În prim-plan se află reforma administrativ-teritorială, un proces important pentru eficientizarea administrației publice locale.

Un alt subiect este condamnarea în primă instanță a lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare, un dosar cu rezonanță politică și juridică puternică.

De asemenea, tensiunile ruso-moldave s-au amplificat în urma declarațiilor venite de la Moscova, inclusiv mesajul lui Serghei Șoigu privind așa-numita „protecție” a cetățenilor ruși din Transnistria, în contrast cu demersurile Chișinăului pentru retragerea trupelor ruse din estul Moldovei.

La acestea se adaugă evoluțiile politice din România și posibilele lor efecte asupra relației cu Republica Moldova, într-un context regional vulnerabil.

Ce semnal transmite condamnarea lui Vladimir Plahotniuc în primă instanță asupra luptei împotriva corupției? Cât de mult va influența acest dosar scena politică pe termen scurt și mediu?
În ce măsură contextul regional actual face R. Moldova mai vulnerabilă sau mai pregătită pentru integrarea europeană?

Este realist un progres în soluționarea dosarului transnistrean în actualul context geopolitic? Ce efecte poate avea criza politică din România asupra stabilității și parcursului european al R. Moldova?
Care sunt riscurile și beneficiile reale ale reformei administrativ-teritoriale? În ce măsură această reformă poate crește eficiența administrației publice locale? Cum va influența reducerea primariilor relația dintre centru și teritoriu?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 24 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, fost deputat, Nicolae Negru, analist politic și publicist și Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alecu Reniță, Nicolae Negru și Valeriu Pașa, invitați la emisiunea “Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul a votat, cu 59 de voturi, simplificarea procesului de amalgamare voluntară, pentru ca mai multe localități să își unească eforturile, să își consolideze capacitățile și să ofere comunităților servicii moderne și de calitate.

Autoritățile se arată convinse că reforma administrației publice locale nu este doar necesară, ci demult întârziată, iar orice amânare reprezintă un act de profundă iresponsabilitate față de cetățenii și familiile care, în anul 2026, încă nu au acces la apă și canalizare. În prezent, există deja 354 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, din totalul de 893 de localități.

Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Pentru a da o replică fermă și legitimă, CALM promite să organizeze, în perioada următoare, întâlniri cu primarii din teritoriu, urmate de Adunarea Generală și alte acțiuni, astfel încât vocea administrației publice locale să fie auzită clar la nivel central.

Conceptul reformei administrative prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, până în 2027. Peste 87% dintre primării sunt sub acest prag.

• Cât de realistă și cât de „voluntară” va fi, în fapt, această reformă?
• Cât de „voluntară” este amalgamarea, dacă primăriile sunt presate prin condiționarea finanțărilor?
• Fragmentarea actuală întreține dependența de centru și lipsa de autonomie locală?
• De ce nu s-a optat pentru regionalizare la nivelul II și transformarea orașelor în poli reali de creștere economică?
• Este această reformă o modernizare reală sau o tentativă de control politic asupra teritoriului?
• Reforma începe în curând, dar în cât timp vor deveni vizibile rezultatele promise: drumuri bune, transport asigurat și servicii publice de calitate?
• De ce unii primari privesc cu reticenţă unirea satelor, comunelor?
• De ce avem primari cu 3–4 mandate, dar localități care bat pasul pe loc?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Adrian Ermurachi, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Reforma administrativă, în dezbatere la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar risipa alimentară e uriașă. Zilnic aruncăm peste 1 milion de porții de mâncare, iar în sărbători – până la 1,5 milioane. În același timp, jumătate din cetățeni nu își permit un coș alimentar minim. Anual pierdem 180.000 de tone de alimente, dar doar 0,15% ajung la cei care au nevoie prin Banca de Alimente. În sărbători, 400 de milioane de lei ajung direct la gunoi. În total, risipa alimentară se estimează la aproape 10 miliarde de lei în 2026.

E timpul să reducem risipa, să valorificăm ce avem și să ajutăm pe cei care nu au ce pune pe masă.

• Este Moldova un stat sărac?
• Ce diferențe ar exista între sărăcia de acum 20 de ani și cea de astăzi?
• Cum trăiesc oamenii săraci: izolați sau cu sprijin comunitar?
• Cum poate Moldova să scape de sărăcie?
• Generația tânără înțelege ce înseamnă compasiune?
• „Unul cerșește, altul risipește”? Pe cine ar trebui să pună pe gânduri această realitate?
• Ce îi motivează pe filantropi să fie generoși?
• Contează mai mult cantitatea sau calitatea ajutorului?
• Cum definim empatia în viața de zi cu zi?
• Bunătatea și dragostea: cum se învață și se transmit?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 10 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Belei, director executiv al Misiunii Diaconia și Steluța Andrei, expertă în comunicare.

Igor Belei de 25 de ani este director al Misiunii Sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei. Misiunea ajută, prin campaniile sale, bătrânii singuratici, persoanele cu dizabilități, tinerele mame, orfanii și familiile numeroase. Steluța Andrei este implicată de aproape 18 de ani în acțiuni caritabile dedicate copiilor, vârstnicilor și familiilor social vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Igor Belei și Steluța Andrei, la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

După bombardamentele asupra infrastructurii din Ucraina, pe râul Nistru au apărut episoade de poluare care au afectat calitatea apei în Moldova. Autoritățile au reacționat rapid: au instituit stare de alertă, au monitorizat apa, au instalat filtre și, în unele localități, au sistat temporar alimentarea cu apă.

Situația a fost gestionată cu mobilizare mare și sprijin extern, dar a scos în evidență vulnerabilitatea Moldovei. Bombardamentele au arătat cât de vulnerabilă este Moldova în fața unor factori externi, iar Nistrul nu mai este doar o problemă de mediu, ci una de securitate strategică.

• Care este responsabilitatea concretă a autorităților pentru poluarea apei și riscurile pentru populație?
• Ce lecții au învățat autoritățile din această criză și ce măsuri concrete vor lua pentru prevenție?
• Ce rol are sprijinul extern și cât timp mai poate Moldova depinde de ajutorul altor țări pentru protejarea resurselor noastre?
• Cum explică autoritățile că, deși există legislație și strategii de mediu, gropile de gunoi ilegale și poluarea continuă să existe?
• De ce nu se investește suficient în educația ecologică a cetățenilor, ca să înțeleagă importanța protecției Nistrului, Prutului?
• De ce, după ani de discuții și strategii, suprafața împădurită a Moldovei rămâne la doar 4%?
• Ce măsuri concrete va lua reforma „Moldsilva” pentru a opri defrișările ilegale și degradarea pădurilor?
• Cum poate Moldova să prevină secetele și poluarea aerului dacă nu crește urgent suprafața pădurilor și nu gestionează eficient resursele forestiere?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 3 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Gheorghe Hajder, ministrul Mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, vine la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Tot mai mulți politicieni, dar și cetățeni de rând, discută deschis despre un model realist de dezvoltare. În contextul unei economii fragile, al migrației masive și al dependențelor externe, întrebarea devine tot mai apăsătoare: încotro merge Moldova? Fără acces la piețe stabile, investiții serioase și standarde europene, dezvoltarea riscă să rămână lentă și nesigură. De aceea, este vital să vorbim deschis și responsabil despre viitor: despre opțiuni reale, costuri și beneficii. Doar printr-o viziune clară și decizii asumate putem construi o Moldovă stabilă, demnă și prosperă pentru generațiile care vin.

• Poate o țară independentă, dar în afara Uniunii Europene și fără unire cu România, să devină cu adevărat prosperă?
• Unirea cu România poate reprezenta o soluție rapidă pentru dezvoltare și integrare europeană?
• Care sunt obstacolele reale în calea unirii cu România?
• Cât de pregătită este societatea pentru o decizie majoră precum unirea sau integrarea deplină în UE?
• Poate neutralitatea să garanteze securitatea și stabilitatea Republicii Moldova în contextul actual?
• Ce ar însemna concret pentru cetățeni apropierea sau refacerea parteneriatului strategic cu Rusia?
• Ce riscuri implică orientarea spre Est în condițiile actuale geopolitice?
• De ce o parte a populației continuă să susțină vectorul estic?
• Cum influențează propaganda și dezinformarea opțiunile geopolitice ale cetățenilor?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova şi Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, ex- președinte al Curții Constituționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mihai Ghimpu şi Alexandru Tănase, la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Cultura ne definește ca oameni și ne ține uniți ca societate. Fără investiții reale în acest domeniu, nu putem avea o dezvoltare sănătoasă și de durată. Este important ca instituțiile culturale să fie modernizate, iar oamenii din sate să aibă același acces la cultură ca și cei din orașe. Trebuie să avem grijă de patrimoniu: clădiri, tradiții, valori și să nu le lăsăm să se degradeze.

Tinerii au nevoie de educație culturală, pentru a înțelege cine sunt și de unde vin. În același timp, tehnologia poate ajuta cultura să ajungă mai ușor la oameni, prin digitalizare și promovare online. Prin cultură putem construi o societate mai conștientă, mai unită și mai demnă.

Sistemul cultural național include aproximativ 17.000 de angajați și cuprinde 39 de instituții la nivel național, 130 de muzee, circa 2.600 de biblioteci și aproape 1.200 de case de cultură.

• De ce cultura rămâne subfinanțată an de an?
• Ce înseamnă, concret, „modernizarea culturii”?
• Câte monumente sunt efectiv protejate și câte sunt abandonate?
• De ce ar trebui 800 de biserici-monument să treacă în proprietatea statului?
• Cine decide meritele culturale? De ce a apărut scandalul indemnizațiilor viagere?
• Ce aduce concret noua lege a mass-media și de ce era necesară acum?
• Cum trebuie garantată protecția jurnaliștilor în realitate, nu doar în vorbe?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 20 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Cristian Jardan, ministrul Culturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministrul Culturii, Cristian Jardan, invitat la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Trecem printr-o perioadă dificilă, marcată de crize, provocări, riscuri și chiar amenințări. În astfel de momente, guvernarea trebuie să comunice deschis cu cetățenii, să îi informeze corect și să le explice situația așa cum este. Doar prin transparență poate fi evitata panica, frica și deznădejdea.

• Într-o perioadă marcată de război, crize și reforme dificile, cum poate guvernarea să mențină încrederea cetățenilor în direcția corectă a țării?
• Care este viziunea clară privind numărul de primării și raioane și cum vor fi protejate comunitățile active?
• Când vor simți cetățenii că justiția funcționează cu adevărat pentru oameni? Cât de determinată este guvernarea să ducă până la capăt lupta împotriva corupției?
• Care sunt cele mai dificile probleme pentru a avansa pe drumul european?
• Cât de realistă este reintegrarea regiunii transnistrene în viitorul apropiat?
• Aproximativ 200 de persoane condamnate de justiția de la Chișinău se adăpostesc în regiunea transnistreană. Ce poate face statul pentru ca aceste persoane să răspundă în fața legii?
• Conflict politic sau lipsă de comunicare: de ce nu mai dialoghează guvernarea cu primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, liderul MAN?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 13 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Igor Grosu, președintele Parlamentului, liderul PAS.

Articolul Igor Grosu la „Realitatea te privește”: Interviul cu președintele Parlamentului, vineri de la ora 20:00 apare prima dată în Realitatea.md.

Transnistria a fost creată ca entitate secesionistă pe 2 septembrie 1990, prin proclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene” (RMN), în contextul destrămării Uniunii Sovietice. Această regiune separatistă a fost condusă, de-a lungul timpului, de trei lideri nerecunoscuți internațional, dar mereu susținuți de conducerea Rusiei.

Prezența trupelor ruse în stânga Nistrului, provenite din fosta Armată a 14-a (actualmente Grupul Operativ de Trupe Ruse – GOTR), este considerată ilegală de autoritățile statului, fiind staționată fără acordul Chișinăului. Aproximativ 2.000 de militari ruși se află în regiune, statutul lor fiind contestat, deși o parte sunt implicați în misiuni de menținere a păcii.

Regiunea transnistreană este parte integrantă a Republicii Moldova, iar prezența trupelor rusești în stânga Nistrului, reprezintă un impediment major în procesul de reglementare a conflictului, amintesc diriguitorii țării.

Din septembrie 2009, în componența Guvernului există un vicepremier pentru reintegrare. Din 2019, formatul de negocieri „5+2”, destinat soluționării conflictului transnistrean, nu mai este funcțional.
Recenta întâlnire a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului în formatul „1+1” este calificată drept „o întâlnire de rutină”, organizată după o pauză îndelungată.

• Dosarul transnistrean: conflict înghețat sau criză întreținută deliberat?
• Ce șanse reale există pentru soluționarea conflictului într-un climat internațional tot mai turbulent?
• Care sunt limitele actuale ale negocierilor și cât de pregătită este guvernarea de la Chișinău să gestioneze această provocare în paralel cu parcursul european?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 6 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valeriu Chiveri, viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, invitat la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

Greve. Intimidări. Presiuni. Amenințări. Dosare fabricate. Uși sigilate. De peste 30 de ani, în stânga Nistrului, două femei țin piept unui regim care ar fi vrut să închidă nu doar școli, ci și conștiințe. Nu au cedat. Nu au plecat. Nu au tăcut.
În ajun de 8 Martie vorbim despre curaj adevărat, trăit zilnic cu demnitate.

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, conduce din 1996 o instituție devenită simbol al rezistenței prin educație. În 2002, liceul a fost închis forțat de autoritățile transnistrene și evacuat la Doroțcaia. Mulți ar fi renunțat. Ea a rămas. A apărat dreptul copiilor de a învăța în limba română, cu riscuri personale reale. A fost decorată cu „Ordinul Republicii”, cu Ordinul „Serviciul Credincios” și „Meritul pentru Învățământ” al României, dar cea mai mare distincție rămâne faptul că liceul există și astăzi.

Maria Roibu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina/Bender, este un alt nume sinonim cu verticalitatea. A rezistat presiunilor constante, controalelor abuzive și tentativelor de intimidare. A rămas alături de profesori, elevi și părinți care trăiesc și simt românește. Decorată cu „Ordinul Republicii”, „Meritul Civic” și Ordinul „Serviciul Credincios” al României, nu a făcut niciodată compromisuri când a fost vorba de identitate și demnitate.

În stânga Nistrului, a conduce o școală în limba română nu este doar o funcție. Este un act de rezistență. Două femei. O luptă. O lecție de demnitate pentru o țară întreagă.

• Ce a fost cel mai greu de suportat: frica, izolarea sau lipsa unui sprijin suficient din partea statului
• Dacă mâine s-ar ajunge la o înțelegere politică, există încredere că dreptul la educație în limba română va fi garantat fără echivoc?
• Ce mesaj poate fi transmis tinerelor din Moldova: că femeile pot conduce și transforma, sau că sistemul încă le poate pune piedici?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 6 martie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatele jurnalistei Valentina Ursu sunt: Maria Roibu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina/Bender și Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol cu sediul la Doroțcaia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Eleonora Cercavschi și Maria Roibu, invitate la „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.

„Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”, și-a început discursul viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, la întâlnirea în format „1+1”, care a avut loc joi, la Tiraspol.

Potrivit demnitarului, scopul negocierilor este reglementarea transnistreană cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republica Moldova, adică reintegrarea regiunii de est a țării. Problema transnistreană a apărut în 1990, când liderii de la Tiraspol au proclamat unilateral o entitate separată, opunându-se independenței Republicii Moldova. Conflictul a degenerat în război în 1992, când regimul separatist a fost sprijiniți de Armata a 14-a Rusia. De atunci, conflictul a rămas înghețat, întrucât Rusia continuă să susțină regimul de la Tiraspol și să mențină ilegal trupe în regiune, blocând o soluție politică durabilă.

• Care a fost rolul regiunii transnistrene în declanșarea războiului armat de la Nistru din 1992?
• Cum s-a ajuns la semnarea Convenției cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova, declanșat de forțele separatiste de peste Nistru la începutul lunii martie același an.
• De ce este considerat conflictul de pe Nistru unul „înghețat”?
• Ce consecințe pe termen lung a avut/are războiul asupra securității Republicii Moldova?
• Uniunea Europeană intenționează să ceară Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace în Ucraina. Cum ar putea influența retragerea trupelor ruse procesul de reintegrare a R. Moldova?
• Care sunt provocările sociale, economice și psihologice cu care se confruntă astăzi veteranii războiului de pe Nistru?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt: generalul maior de poliție, Victor Catan, fost ministru al Afacerilor Interne și colonelul în rezervă Anatol Caraman, președintele Asociației Veteranilor Războiului din 1992, Tiras-Tighina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 34 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru, subiect discutat în emisiunea „Realitatea te privește” apare prima dată în Realitatea.md.