Locuitorii unui mic sat din Anglia au votat masiv pentru „independența” față de Regatul Unit, într-un referendum simbolic organizat în semn de protest față de planurile autorităților de a găzdui peste 1.000 de solicitanți de azil la o fostă bază militară din apropiere.

Scrutinul nu are efect juridic și nu poate determina desprinderea localității de Regatul Unit, dar rezultatul arată amploarea opoziției manifestate de participanții la vot față de proiect, relatează BBC potrivit Mediafax.

285 de voturi pentru „ieșirea” din Regatul Unit

Referendumul a avut loc marți în Piddington, o localitate din comitatul Oxfordshire, în apropiere de Bicester, și a fost organizat de consiliul parohial local.

Cei aproximativ 350 de locuitori ai satului au fost invitați să voteze folosind o urnă amplasată în exteriorul sălii comunitare din Piddington.

Participarea a fost ridicată raportat la populația localității: au fost exprimate 312 voturi.

Dintre acestea, 285 au fost în favoarea „ieșirii” satului din Regatul Unit, în timp ce 26 de persoane au votat împotrivă. Un buletin de vot a fost anulat.

Rezultatul are însă exclusiv valoare simbolică și reprezintă o formă de protest a comunității locale.

Plan pentru până la 1.256 de solicitanți de azil

Nemulțumirea localnicilor este legată de o propunere a Ministerului britanic de Interne privind folosirea unei foste facilități militare din apropiere.

Autoritățile intenționează să găzduiască până la 1.256 de solicitanți de azil de sex masculin la MoD Bicester, amplasament situat în apropierea localității Piddington.

Referendumul pentru „independență” a fost astfel conceput de administrația locală ca o modalitate de a atrage atenția asupra opoziției față de proiect, nu ca o procedură juridică prin care satul ar putea efectiv să părăsească Regatul Unit.

Piddington are numai aproximativ 350 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul maxim de persoane pe care autoritățile intenționează să le găzduiască la baza din apropiere ar fi de peste trei ori mai mare decât populația satului.

Planurile privind cazarea solicitanților de azil în foste facilități militare fac parte din dezbaterea mai amplă din Marea Britanie privind gestionarea sistemului de azil și spațiile folosite pentru găzduirea persoanelor care așteaptă soluționarea cererilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un sat englezesc a votat pentru propriul „Brexit”: Ce i-a determinat pe localnici să ceară „ieșirea” din Regatul Unit apare prima dată în Realitatea.md.

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Reuters și AFP, transmite Agerpres.

La întrebarea ”Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns ”Nu”, iar 47,2% au votat ”Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

”Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul ”Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment ”acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un ”Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii ”Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei ”Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

”Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Islanda spune „Nu” Uniunii Europene: Ce au decis alegătorii prin referendum apare prima dată în Realitatea.md.

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Islandezii resping prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum ce poate schimba harta UE. Islanda decide dacă va reluarea negocierile de aderare apare prima dată în Realitatea.md.

Ideea referendumului privind amalgamarea este respinsă de Guvern. Cabinetul de miniștri a elaborat un aviz negativ pentru proiect.

Membrii Executivului notează că reforma administrației publice locale nu este la etapa consultărilor, ci reprezintă un proces deja în derulare. Totodată, conform lor, discutarea chestiunii cu populația este o obligație legală a administrațiilor satelor și orașelor implicate în proces.

„Inițiativa legislativă nu identifică o lacună concretă a mecanismelor existente, nu demonstrează că procedurile de consultare publică și de adoptare a deciziilor la nivel local sunt ineficiente și nu explică de ce acestea ar trebui înlocuite sau dublate, în toate cazurile, prin referendum. De asemenea, nu sunt analizate alternative mai puțin costisitoare și mai flexibile, precum consultările publice extinse, audierile publice, sondajele reprezentative ori adunările satului. În lipsa unei analize a necesității și proporționalității, instituirea, printr-un referendum republican, a unei condiții generale și rigide pentru toate procesele viitoare de reorganizare administrativ-teritorială nu este justificată”, se mai arată în documentul elaborat de Guvern.

În opinia reprezentanților Guvernului, inițiativa opoziției include „o disonanță conceptuală semnificativă, întrucât nu este clar de ce locuitorii unor unități administrativ-teritoriale care nu sunt implicate în procese de amalgamare voluntară sau normativă ar trebui să se expună asupra unor procese ori chestiuni care vizează exclusiv alte unități administrativ-teritoriale (de exemplu, locuitorii municipiului Chișinău, în cazul în care acesta nu este vizat de procesul de amalgamare voluntară)”.

Membrii Executivului mai afirmă că proiectul nu stabilește de unde se vor găsi bani pentru organizarea scrutinului, iar cele două întrebări propuse nu ar forma „un obiect unic și omogen”.

La sfârșitul lunii iunie, fracțiunile de opoziție au semnat un proiect de hotărâre a Parlamentului privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, pe 27 septembrie 2026.

Potrivit inițiativei, oamenii urmau să răspundă la două întrebări: dacă reorganizarea sau comasarea primăriilor trebuie să fie posibilă doar după consultarea și aprobarea cetățenilor din localitățile vizate și dacă reforma administrației publice locale ar trebui acceptată de cetățeni prin referendum, înainte de adoptarea legii.

Articolul Ideea referendumului privind amalgamarea, respinsă de Guvern. Argumentele miniștrilor apare prima dată în Realitatea.md.

Un referendum local va avea loc la 1 noiembrie 2026 în satul Delacău, raionul Anenii Noi. Locuitorii vor fi consultați dacă sunt de acord cu exploatarea resurselor minerale utile din zona intravilană a localității.

Decizia privind organizarea referendumului a fost aprobată joi, 6 august, de Comisia Electorală Centrală, la inițiativa Consiliului sătesc Delacău.

Astfel, consultarea  va permite cetățenilor să își exprime opinia asupra utilizării resurselor minerale din apropierea localității.

În aceeași ședință, Comisia a respins cererea privind stabilirea datei unui referendum local în comuna Bahmut, raionul Călărași.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum local la Delacău, în noiembrie: Locuitorii vor decide asupra exploatării resurselor minerale apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat că ar vota „de o manieră foarte constructivă” într-un eventual referendum privind unirea cu România, subliniind în același timp că subiectul rămâne unul divizor pentru societate.

Întrebat, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova, cum ar vota la un asemenea referendum, Tofan a răspuns:

„Eu cred că aș vota de o manieră foarte constructivă la acest referendum. În același timp, știu că este un subiect care, în continuare, divizează societatea noastră. Și înțeleg că divizează și inclusiv societatea din România”.

Jurnalistul a insistat pentru un răspuns concret, DA sau NU, însă premierul a evitat să tranșeze subiectul.

„Apreciez calitatea dumneavoastră de jurnalist care știe să insiste și vă felicit pentru asta. Deci, voi aveați un răspuns constructiv la acest referendum ipotetic. E important să ajungem într-o situație în care ambele maluri ale Prutului ar avea, știți, o posibilitate a se expune”, a spus Tofan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, anterior, președinta Maia Sandu declarase că ar vota „pentru” la un eventual referendum de unire cu România, poziție exprimată și de fostul premier Alexandru Munteanu.

Alexandru Munteanu: Aș vota pentru unire. Este o decizie personală, iar ca premier voi respecta voința majorității

Articolul Vasile Tofan, întrebat dacă ar vota pentru unirea cu România. Răspunsul premierului apare prima dată în Realitatea.md.

Administrația Capitalei le-a vorbit reprezentanților instituțiilor de învățământ despre reforma „Restart”. Ion Ceban insistă pe desfășurarea unui referendum, pentru implementarea ei.

Oficialul a comunicat celor circa 400 de directori și profesori din instituțiile educaționale din Chișinău, veniți la o conferință tematică, despre inițiativă.

„Reforma RESTART, propusă în mare grabă de Ministerul Educației, nu răspunde la nicio întrebare vitală pentru sistemul de educație: Vor primi pedagogii salarii mai mari? Va fi debirocratizat procesul de muncă? Ce se va întâmpla cu infrastructura școlară, atât a clădirilor, cât și a spațiilor exterioare, și ce concret se propune?

Care este conținutul și ce se îmbunătățește, în ultimă instanță, în urma acestei reforme: curriculumul sau alte aspecte? Nu există niciun concept final și nici o discuție largă cu toți actorii implicați. Profesorii și părinții nu au niciun răspuns. Iată de ce este nevoie de un referendum, pentru ca oamenii să decidă”, afirmă primarul.

La referendumul propus de edil, locuitorii Capitalei ar urma să se expună despre preluarea școlilor municipale în gestiunea Guvernului, dar și despre extinderea hotarelor municipiului prin includerea în componența sa a altor localități, în afară de suburbiile deja existente.

Articolul Ceban propune referendum pentru reforma „Restart” în Chișinău. Le-a vorbit despre asta directorilor de școli apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat inițiativa fracțiunii Alternativa din Parlament de a organiza un referendum privind amalgamarea. Autoritatea a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate, pentru a a respecta cerințele legale de claritate, neutralitate și precizie.

Membrii CEC atrag atenția că prima întrebare folosește termeni care nu corespund legislației în vigoare, informează IPN. Potrivit Comisiei, noțiunile de „lichidare” și „primării” pot crea confuzii, deoarece reforma vizează unitățile administrativ-teritoriale, nu instituția primăriei, iar termenul „lichidare” nu descrie suficient de clar efectele juridice ale unei eventuale reorganizări.

În cazul celei de-a doua întrebări, Comisia consideră că aceasta nu supune consultării o problemă de fond, ci propune organizarea unui alt referendum. Din acest motiv, formularea nu permite identificarea clară a obiectului consultării și nici a efectelor pe care le-ar produce rezultatul votului, precizează funcționarii de la CEC.

În aviz sunt invocate și hotărâri ale Curții Constituționale, potrivit cărora întrebările din cadrul unui referendum trebuie formulate clar, neutru și fără ambiguități.

Totodată, CEC reamintește că referendumul consultativ nu produce efecte juridice obligatorii, ci are rolul de a reflecta opinia cetățenilor. Dacă scrutinul ar urma să aibă loc pe 27 septembrie, așa cum s-a propus, decizia Parlamentului trebuie aprobată cel târziu săptămâna viitoare.

Estimările CEC indică că desfășurarea referendumului ar costa aproximativ 200 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile pentru activitatea organelor electorale și a altor instituții implicate. Acestea urmează să fie incluse în bugetul aprobat de Parlament, cu avizul Guvernului.

„Alternativa” a propus proiect privind desfășurarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale, planificat pentru 27 septembrie 2026.

Articolul CEC cere reformularea întrebărilor, dacă se va desfășura referendumul privind amalgamarea. Avizul aprobat de Comisie apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Referendum consultativ privind reforma APL, propus de MAN. Ceban: Toate fracțiunile au semnat, cu excepția PAS apare prima dată în Realitatea.md.

Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, inițiată de grupul parlamentar S.O.S. România, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, de la București, după expirarea termenului de 45 de zile pentru dezbatere și vot final. Proiectul urmează să fie trimis la Senat, care va decide definitiv asupra acestuia.

Cetățenii Republicii Moldova au păreri împărțite despre unire. Unii sunt pentru și spun că Moldova nu poate rămâne singură într-o lume cu atâtea conflicte. Alții se opun, spunând că Moldova ar pierde independența .

Articolul VOX POPULI | Ce cred moldovenii despre unirea cu România apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a prezentat rezultatele preliminare ale referendumului local desfășurat în Coșnița, privind interzicerea schimbării destinației unor terenuri din extravilanul localității.

Potrivit datelor anunțate, 1.466 de alegători, ceea ce reprezintă 95,69%, au votat „DA”, susținând inițiativa, în timp ce 66 de persoane (4,31%) au votat „NU”.

Conform legislației, decizia se consideră adoptată dacă este susținută de majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.

CEC precizează că aceste date sunt preliminare și pot suferi modificări până la recepționarea documentelor în original de la organele electorale inferioare.

Precizăm că, anul trecut, Consiliul Local Coșnița a respins modificarea destinației terenului vizat pentru exploatare în carieră. Ulterior, compania a contestat hotărârea în instanță și a obținut o decizie favorabilă, fapt ce a dus la convocarea unei ședințe extraordinare pentru reanalizarea subiectului și organizarea unui referendum local.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Referendum la Coșnița: Majoritatea alegătorilor susțin interzicerea schimbării destinației terenurilor apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii comunei Coșnița din raionul Dubăsari sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și exprima opinia în cadrul referendumului consultativ privind exploatarea resurselor minerale în apropierea localității. Cetățenii vor răspunde dacă susțin sau nu interzicerea schimbării destinației unor terenuri din extravilan în scopul exploatării resurselor minerale, transmite IPN.

Referendumul este organizat în comuna Coșnița, care include și satul Pohrebea, și a fost inițiat de Consiliul comunal. Alegătorii sunt chemați să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Susțineți interzicerea schimbării destinației terenurilor din limitele administrative ale comunei Coșnița în scopul exploatării resurselor minerale pe o distanță mai mică de 1 km de la hotarul intravilanului satelor Coșnița și Pohrebea?”.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la referendum pot participa și tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani după 21 martie curent și au obținut pentru prima dată actul de identitate. Aceștia vor fi incluși pe listele electorale suplimentare dacă nu figurează în listele de bază.

CEC precizează că alegătorii care nu se regăsesc în lista electorală de bază pot vota pe lista suplimentară, dacă domiciliul sau reședința lor în localitate este confirmată în registrele de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Locuitorii din Coșnița ies la vot pentru a-și exprima opinia privind exploatarea resurselor minerale apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul MAN propune referendum consultativ pe reforma administrației locale: O reformă autentică se face împreună cu oamenii apare prima dată în Realitatea.md.

Primele rezultatele ale referendumului privind limitarea populației la 10 milioane arată că elvețienii resping aceasă inițiativă susținută principalul de partidul de dreapta, informează mediafax.ro.

Elvețienii resping inițiativa ce vrea limitarea populației la 10 milioane, potrivit AP.

Primele rezultate ale referendumului arată că alegătorii elvețieni se împotrivesc acestei inițiative.

Partidul Popular Elvețian, partid populist, a stârnit și a alimentat sentimentul anti-migrație de-a lungul anilor, în special în ceea ce privește afluxul de lucrători din Uniunea Europeană vecină.

„O rană autoprovocată”

Criticii numesc oferta o rană autoprovocată. Aceștia spun că boom-ul migrației din ultima generație a adus forță de muncă și competențe străine în sectoare precum sănătatea, finanțele, industria farmaceutică și tehnologia. Unii se tem, de asemenea, că propunerea, dacă va fi aprobată, va slăbi legăturile esențiale cu Bruxelles-ul. UE este principalul partener comercial al Elveției, potrivit sursei.

Aproape 54% din alegători resping inițiativa

Rezultatele preliminare comunicate de guvernul federal au arătat că aproape 54% dintre alegători au respins propunerea. Prezența la vot a depășit 57% la nivel național. Rezultatele erau încă în așteptare pentru multe dintre cele 26 de cantoane ale Elveției.

Partidul Popular Elvețian a propus măsura „inițiativei de sustenabilitate”. Acesta a afirmat că infrastructura, locuințele, programele sociale, resursele naturale și modul de viață elvețiene au fost afectate de creșterea demografică.

Referendumurile în Elveția

Democrația elvețiană oferă alegătorilor un cuvânt de spus direct în procesul de elaborare a politicilor prin intermediul referendumurilor. Acestea au loc de obicei de patru ori pe an. Majoritatea buletinelor de vot sunt exprimate prin poștă, iar votul în persoană se încheie duminică la prânz, ora locală, mai arată sursa.

Un vot majoritar „da” ar obliga guvernul elvețian să ia măsuri pentru a limita populația până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Elveția: Primele rezultate arată că elvețienii resping inițiativa de a limita populația apare prima dată în Realitatea.md.

Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă populația țării ar trebui limitată la 10 milioane de locuitori până în 2050, printr-o inițiativă care ar putea duce la restricționarea imigrației și, în cele din urmă, la renegocierea acordurilor cu Uniunea Europeană, transmite mediafax.ro.

Referendumul vizează una dintre cele mai sensibile teme din politica elvețiană: imigrația. În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar inițiativa prevede că autoritățile ar trebui să intervină dacă populația ajunge la 9,5 milioane.

Potrivit SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radiodifuzorului public elvețian, inițiativa intitulată „Sub 10 milioane” obligă guvernul și parlamentul să adopte măsuri pentru reducerea imigrației nete, respectiv diferența dintre numărul persoanelor care intră în țară și cele care o părăsesc.

Libera circulație cu UE, miza principală a referendumului

Inițiativa a fost lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP), o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale ferme privind imigrația.

Susținătorii măsurii afirmă că imigrația pune presiune asupra infrastructurii, locuințelor și serviciilor publice. Ei avertizează asupra efectelor supraaglomerării și susțin că Elveția are nevoie de o creștere demografică sustenabilă.

Dacă măsurile interne nu vor fi suficiente pentru limitarea creșterii populației, autoritățile ar putea renegocia acorduri internaționale care favorizează imigrația.

În centrul dezbaterii se află acordul de liberă circulație a persoanelor dintre Elveția și Uniunea Europeană. Acesta permite cetățenilor elvețieni și celor din statele UE să trăiască și să lucreze reciproc pe teritoriul celuilalt, în condiții simplificate.

Deoarece majoritatea imigranților din Elveția provin din state membre ale Uniunii Europene și ale AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb, organizație din care fac parte Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein), inițiativa ar putea obliga, în ultimă instanță, autoritățile să renegocieze sau chiar să denunțe acordul privind libera circulație cu UE.

Guvernul se opune inițiativei

Guvernul și parlamentul elvețian resping inițiativa, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiunea care a propus referendumul.

Autoritățile avertizează că limitarea imigrației ar putea afecta economia țării, care depinde de forța de muncă din străinătate în domenii precum sănătatea, construcțiile și tehnologia.

Oponenții măsurii avertizează că restricționarea imigrației ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și economia Elveției, care depinde de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de personal calificat și pentru a susține sistemul de asigurări sociale.

Sondajele realizate înaintea votului arătau un avantaj pentru tabăra care se opune inițiativei. La sfârșitul lunii mai, 52% dintre respondenți declarau că vor vota împotrivă, 45% erau în favoarea măsurii, iar 3% erau încă nehotărâți.

Vot și pentru reforma serviciului civil

Elvețienii votează duminică și asupra unei reforme care ar face mai dificilă trecerea de la serviciul militar obligatoriu la serviciul civil, o alternativă care presupune activități în folosul comunității, precum munca în spitale, instituții sociale sau proiecte publice. În Elveția, bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar, însă pot opta, în anumite condiții, pentru această formă alternativă.

Guvernul susține că reforma este necesară pentru a menține efective suficiente în armată, în contextul tensiunilor geopolitice din ultimii ani.

Împotriva măsurii a fost organizat un referendum susținut de partide de stânga și organizații civice, care spun că armata nu se confruntă cu un deficit de personal și că restricțiile suplimentare nu vor rezolva această problemă.

Tot duminică, în mai multe cantoane elvețiene au loc referendumuri locale. În cantonul Vaud, alegătorii decid dacă introduc un salariu minim regional de 23 de franci elvețieni pe oră, în condițiile în care Elveția nu are un salariu minim la nivel național.

În Geneva, cetățenii votează asupra interzicerii simbolurilor religioase vizibile în parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Pragul de 10 milioane de locuitori, supus votului în Elveția. Ce se poate schimba apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii satului Hăsnășenii Mari își vor alege noul primar la data de 1 noiembrie 2026. Decizia privind organizarea alegerilor locale noi a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală în ședința de marți, 26 mai. Hotărârea vine după referendumul local desfășurat la 17 mai privind revocarea din funcție a actualului primar, Angela Moroșan. Potrivit datelor prezentate de CEC, la scrutin au participat 494 de alegători, ceea ce reprezintă 40,36% din numărul persoanelor înscrise în lista electorală de bază, depășind astfel pragul necesar de participare de o pătrime din totalul alegătorilor.

În același timp, CEC a declarat nevalabil referendumul local din 17 mai  privind revocarea primarului comunei Sadîc. Potrivit autorității electorale, la referendum au participat 414 alegători, ceea ce constituie 23,66% din numărul total de 1750 de persoane incluse în listele electorale de bază și suplimentare.

Astfel, prezența la vot nu a atins pragul minim legal de o pătrime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, iar referendumul a fost declarat nevalabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alegeri locale noi într-un sat din raionul Drochia: Când va avea loc scrutinul apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a anunțat primele rezultate preliminare ale alegerilor locale noi și referendumurilor desfășurate duminică, 17 mai, în mai multe localități din Republica Moldova.

Potrivit datelor preliminare, în satele Mașcăuți, raionul Criuleni și Topala, raionul Cimișlia, candidatele PAS, Aurelia Morărescu și Tamara Ciubotaru, au obținut câte 100% din voturile valabil exprimate.

Iar candidatul PAS Grigore Țurcan a obținut 54,40 % la alegerile din satul Costești, raionul Ialoveni.

În Satul Plop, raionul Dondușeni Gheorghe Panfil de la PAS a obținut 68,88 % din voturi, iar în Comuna Sărătenii Vechi, raionul Telenești candidatul PAS Igor Anestiade a fost susținut de 50, 88% dintre votanți.

La Ruseștii Noi, raionul Ialoveni va fi turul doi dintre Diana Nastas de la „Democrația Acasă” care a obținut 30,87 % și Valentina Merla de la „Partidul Acțiune și Solidaritate” care a fost votat din 23,04 %.

În orașul Taraclia urmează turul doi de scrutin, după ce niciun candidat nu a întrunit majoritatea necesară. Cele mai multe voturi au fost obținute de candidatul independent Alexandr Borimecicov, cu 31,01%, și candidata din Partidul Socialiștilor Ecaterina Iacobceac, cu 28,45%.

În comuna Frumușica, Igor Groza a acumulat 60% din sufragii, rezultat care îi permite să câștige mandatul de primar încă din primul tur.

Totodată, la referendumurile locale din Hăsnășenii Mari și Sadîc, majoritatea alegătorilor s-au pronunțat pentru revocarea primarilor.

Reprezentanții CEC precizează că aceste rezultate sunt preliminare și urmează să fie confirmate oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acelați timp, conform prevederilor legale, candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot. În cazul în care niciun candidat nu întrunește această condiție, în termen de 2 săptămâni se va organiza al doilea tur de scrutin cu primii 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin.

În cazul referendumurilor locale, decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. Decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii primarului, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

Articolul Alegeri și referendumuri locale. Primele rezultate preliminare după votul din 17 mai apare prima dată în Realitatea.md.

Campania electorală pentru alegerile locale noi și referendumurile locale programate pentru data de 17 mai 2026 începe astăzi, 17 aprilie. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală, care precizează că toți candidații înregistrați și participanții la referendum pot demara oficial acțiunile de promovare electorală.

Potrivit instituției, concurenților electorali le este interzisă utilizarea resurselor administrative în scopuri politice, inclusiv implicarea în lansarea proiectelor de infrastructură finanțate din bugetul public sau folosirea bunurilor și echipamentelor de stat.

De asemenea, autoritățile publice nu pot oferi sprijin sau avantaje competitorilor electorali și participanților la referendum, decât în condiții de egalitate și pe bază contractuală.

Regulile impun și restricții privind organizarea evenimentelor cu caracter artistic sau de divertisment în scop electoral. Astfel, sunt interzise concertele, concursurile sau alte manifestații care implică artiști din țară sau din străinătate, dacă acestea sunt utilizate pentru promovare politică ori includ simboluri și mesaje electorale.

În același timp, candidații au dreptul să organizeze întâlniri cu alegătorii, iar autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure condiții egale pentru desfășurarea acestora.

Pe data de 17 mai 2026, în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale noi și referendumuri locale în 12 localități. Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus deschiderea a 40 de secții de votare pentru acest scrutin.

Localitățile unde se vor desfășura alegeri: Municipiul Orhei, orașul Taraclia, satul Costești, raionul Ialoveni, satul Copceac, UTA Găgăuzia, comuna Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, satul Mașcăuți, raionul Criuleni, satul Topala, raionul Cimișlia, satul Plop, raionul Dondușeni.

Pe lângă alegerile pentru funcțiile elective, în unele localități se vor desfășura referendumuri, este vorba despre comuna Sadîc (raionul Cantemir) și satul Hăsnășenii Mari (raionul Drochia).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Începe campania electorală pentru alegerile locale noi și referendumul din 17 mai. Ce trebuie să cunoască alegătorii apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul „Aceasta a fost promisiunea noastră”: Slovenia anunță un referendum privind ieșirea din NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 14 aprilie începe perioada electorală pentru referendumul din satul Coșnița, raionul Dubăsari. În aceeași zi va începe și depunerea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale.

Documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale la referendum vor fi depuse până pe 12 mai, la sediul Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Chișinău. Conform IPN, în zilele lucrătoare actele se vor elibera între orele 09:00 și 16:00.

Perioada electorală include totalitatea acțiunilor legate de organizarea și desfășurarea scrutinului. Aceasta cuprinde constituirea organelor electorale, înregistrarea concurenților, desfășurarea campaniei și pregătirea logistică a votării.

Cetățenii din comuna Coșnița, care include și satul Pohrebea, vor decide pe 21 iunie dacă terenurile din extravilanul localității vor putea sau nu să fie folosite pentru exploatarea resurselor minerale. Opțiunile de vot vor fi „DA” sau „NU”.

Articolul Marți începe perioada electorală pentru referendumul de la Coșnița apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a pierdut la limită referendumul privind reforma sistemului judiciar promovată de guvernul său, potrivit datelor furnizate de mai multe sondaje realizate imediat după închiderea urnelor. Rezultatele preliminare, publicate după-amiază, indică un vot extrem de strâns, în care opoziția față de reformă pare să fi avut un ușor avantaj, citează Politico.

Conform sondajelor de tip exit-poll realizate de Swg și Opinio pentru posturile La7 și Rai, între 49% și 53% dintre alegători ar fi votat împotriva modificărilor propuse, în timp ce între 47% și 51% le-ar fi susținut. Un alt sondaj, realizat de YouTrend pentru SkyTg24, indică un rezultat similar, arătând că „51,5% s-au opus reformelor, în timp ce 48,5% le-au susținut”.

În acest context, o eventuală înfrângere oficială în referendum ar putea afecta poziția politică a premierului italian, mai ales în perspectiva alegerilor generale programate pentru sfârșitul anului viitor.

Referendumul s-a desfășurat în perioada 22-23 martie și a avut ca scop validarea reformei judiciare deja aprobate de executiv. Printre principalele modificări propuse se numără separarea carierelor judecătorilor și procurorilor de stat, precum și împărțirea organului de autoguvernare judiciară în două structuri distincte.

Consultarea populară a fost precedată de o campanie intensă și polarizată. Tabăra pro-guvernamentală a susținut necesitatea reformei, îndemnând electoratul să voteze în favoarea acesteia, în timp ce opoziția de centru-stânga a mobilizat alegătorii împotriva proiectului.

Criticile au venit în principal din partea Partidului Democrat și a Mișcării Cinci Stele, care consideră că modificările „vor amenința independența sistemului judiciar și vor crea spațiu pentru influență politică”.

De cealaltă parte, guvernul a respins aceste acuzații, argumentând că reforma este necesară pentru a reduce politizarea procesului de selecție în cadrul Consiliului Superior de Justiție, în urma unor scandaluri legate de înțelegeri din culise privind numirile procurorilor.

Sondajele realizate cu aproximativ două săptămâni înainte de vot indicau deja o societate divizată, cu opinii aproape egal împărțite în ceea ce privește reforma.

Totodată, la sfârșitul lunii februarie, Giorgia Meloni s-a confruntat cu acuzații potrivit cărora ar intenționa să influențeze rezultatul viitoarelor alegeri, după ce coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind o nouă lege electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Italia spune „nu” reformei: rezultat la limită pentru guvernul Meloni apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 15 martie 2026, în Kazahstan va avea loc un referendum republican privind adoptarea unei noi Constituții. Scrutinul ar putea influența nu doar sistemul politic intern al țării, ci și arhitectura sa economică. Reformele inițiate de președintele Kasîm-Jomart Tokaev sunt orientate spre consolidarea stabilității instituționale și crearea unui climat investițional mai previzibil.

Pe fundalul transformării rutelor comerciale globale și al căutării unor noi legături economice între regiuni, aceste schimbări pot oferi un impuls suplimentar dezvoltării cooperării dintre Asia Centrală și Europa de Est. În acest context, Republica Moldova începe să joace un rol tot mai vizibil, deoarece, datorită poziției sale geografice și acordurilor economice cu Uniunea Europeană, poate deveni o verigă importantă a coridorului comercial în formare dintre cele două regiuni.

Stabilitatea politică drept factor al dezvoltării economice

Modificările constituționale propuse sunt considerate de experți drept un factor care poate consolida încrederea investitorilor internaționali și poate crește atractivitatea investițională a Kazahstanului, conform rupor.md. Consolidarea stabilității instituționale și perfecționarea sistemului politic creează baza pentru o stabilitate economică pe termen lung, extinderea activității antreprenoriale și implementarea unor proiecte majore de infrastructură.

Pentru statele care construiesc relații comerciale și investiționale pe termen lung cu Kazahstanul, acest lucru înseamnă apariția unor condiții mai previzibile pentru cooperare și dezvoltarea inițiativelor comune.

Noua dinamică a relațiilor dintre Kazahstan și Moldova

Pentru Moldova, procesele care au loc deschid oportunități suplimentare pentru extinderea cooperării economice bilaterale. Relațiile dintre Moldova și Kazahstan au demonstrat în ultimii ani o dinamică bună și stabilă.

Un moment important în dezvoltarea relațiilor bilaterale a fost deschiderea, în 2025, a ambasadei Republicii Moldova la Astana. Această decizie a reprezentat un pas semnificativ pentru consolidarea dialogului politic, extinderea contactelor economice și dezvoltarea unor noi proiecte comune.

Astăzi, Kazahstanul și Moldova caută activ noi formate de cooperare orientate spre dezvoltarea legăturilor comerciale, investiționale și logistice dintre Asia Centrală și Europa de Est.

Consolidarea Coridorului Internațional de Transport Transcaspic

În condițiile transformării comerțului mondial, dezvoltarea rutelor alternative de transport și economice capătă o importanță tot mai mare. Una dintre direcțiile promițătoare este formarea unui coridor logistic care să conecteze Asia Centrală cu piețele europene.

Lanțul potențial ar putea fi construit pe ruta Kazahstan — Marea Caspică — Caucaz — Moldova — Uniunea Europeană. Un asemenea traseu poate deveni parte a noii arhitecturi logistice eurasiatice, oferind un acces mai rapid și mai diversificat al mărfurilor din Asia Centrală către piețele europene.

În acest sistem, Moldova poate juca rolul unui important hub logistic și de producție, oferind o platformă infrastructurală și instituțională pentru investiții internaționale și proiecte comune.

Un rol deosebit în dezvoltarea acestor inițiative îl pot avea zonele economice libere din Moldova — Zona Economică Liberă Bălți, Zona Economică Liberă Ungheni și Zona Economică Liberă Chișinău.

Datorită regimurilor fiscale preferențiale, infrastructurii moderne și accesului la piețele Uniunii Europene, acestea pot deveni o platformă eficientă pentru realizarea unor proiecte comune de producție și logistică.

Printre direcțiile promițătoare de cooperare se numără dezvoltarea parteneriatului cu operatorul poștal național al Kazahstanului — Kazpost — în domeniul logisticii moderne și al comerțului electronic. Acest lucru ar putea contribui la accelerarea exportului produselor moldovenești, inclusiv vinuri, produse agricole și servicii IT, către piețele din Asia Centrală. Pe termen lung, reformele instituționale din Kazahstan ar putea consolida poziția țării ca unul dintre cei mai stabili și previzibili parteneri economici din Asia Centrală.

Articolul În Kazahstan va avea loc un referendum privind aprobarea noii Constituții apare prima dată în Realitatea.md.

Islanda ar putea organiza un referendum pe 29 august pentru a decide dacă va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, a anunțat vineri, 6 martie curent, guvernul de la Reykjavik, relatează libertatea.ro.

Procesul de aderare al Islandei a început în 2009, după criza financiară care a lovit grav țara. Negocierile au avut loc între 2010 și 2013, dar au fost suspendate, iar în 2015 au fost oprite oficial.

Ministrul de Externe, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a declarat într-o conferință de presă că o rezoluție privind organizarea referendumului va fi prezentată în parlament la începutul săptămânii viitoare.

„Vom adresa poporului următoarea întrebare: trebuie să continue negocierile privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană? Și poporul va putea răspunde alegând între două opțiuni: da, negocierile trebuie să continue, sau nu, ele nu trebuie să continue”, a explicat Gunnarsdottir.

Guvernul de coaliție de centru-stânga, care a preluat puterea la sfârșitul anului 2024, a convenit să organizeze un referendum cu privire la acest subiect până la sfârșitul lui 2027.

Premierul Kristrun Frostadottir a declarat că „Islanda este suficient de puternică pe plan economic, dar și ca națiune sigură pe sine însăși, pentru a putea lua această decizie”.

Dacă negocierile cu UE vor fi reluate și se va ajunge la un acord, un al doilea referendum va fi organizat pentru ca cetățenii să se pronunțe asupra termenilor finali ai aderării. Până la întreruperea discuțiilor în 2015, Islanda deschisese 27 din cele 33 de capitole de negociere, dintre care 11 au fost închise provizoriu. Capitolul privind pescuitul, o temă sensibilă pentru Islanda, nu fusese însă abordat.

Un sondaj realizat în februarie arată că 45% dintre islandezi sprijină aderarea țării la Uniunea Europeană, subliniind diviziunile din cadrul populației cu privire la această decizie istorică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Islanda vrea să organizeze un referendum, în 29 august, privind reluarea negocierilor de aderare la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Încă un primar ar putea fi revocat pe 17 mai. Este vorba despre oficialul din comuna Sadîc, raionul Catemir, iar decizia a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală.

Pe 22 decembrie 2025 a fost constituit grupul de inițiativă, format din 22 de persoane, pentru colectarea semnăturilor în vederea inițierii referendumului local de revocare a primarului. Urmare a examinării semnăturilor și documentelor prezentate de către grupul de inițiativă, membrii CEC au constatat întrunirea numărului necesar de semnături pentru desfășurarea scrutinului.

Motivul revocării este un incident produs în luna septembrie 2025. Atunci, primarul a fost filmat în timp ce agresează fizic o localnică. Funcționarul s-a justificat și a spus că ar fi fost provocat de cetățeană, în timpul unui conflict.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 17 mai 2026 va avea loc un referendum similar și în localitatea Hăsnășenii Mari, raionul Drochia.

În aceeași zi, alegeri locale noi se vo desfășura în satul Costești și comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni, satul Mașcăuți din raionul Criuleni, comuna Sărătenii Vechi din raionul Telenești, orașul Taraclia, municipiul Orhei, satul Topala din raionul Cimișlia, satul Copceac din Găgăuzia, satul Plop din raionul Dondușeni și comuna Frumușica din raionul Florești.

Articolul Încă un primar ar putea fi revocat pe 17 mai. CEC a aprobat referendumul local apare prima dată în Realitatea.md.