Mai multe valuri de rachete balistice rusești au lovit Kievul în noaptea de 6 spre 7 noiembrie, la doar câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un alt atac de amploare asupra infrastructurii, scrie Kyiv Independent. Cel puțin cinci persoane din orașul Kiev au fost rănite, alături de o altă victimă din regiunea înconjurătoare, potrivit autorităților. Printre cei cinci răniți din orașul Kiev se află o fată de 14 ani, iar alte două persoane au fost spitalizate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko.

Podul de Nord din Kiev, de o importanță crucială, a fost, de asemenea, avariat în urma atacului rus și este în prezent închis traficului în ambele sensuri, a adăugat acesta. În timp ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că rachete balistice se îndreptau spre capitală, o serie de explozii au zguduit orașul, potrivit jurnaliștilor de la Kyiv Independent aflați la fața locului.

Prima salvelă de rachete a lovit Kievul în succesiune rapidă, Forțele Aeriene raportând că cel puțin șase rachete au fost lansate asupra orașului în decurs de câteva minute, puțin înainte de ora 23:00, ora locală, pe 6 noiembrie.

Locuitorii au primit semnalul de încetare a alertei după aproximativ 30 de minute. Însă răgazul a fost de scurtă durată, o altă alertă aeriană fiind declanșată cu puțin înainte de miezul nopții. Un nou val de rachete a vizat orașul la scurt timp după ora 01:00, jurnaliștii de la Kyiv Independent anunțând o altă serie de cel puțin șase explozii puternice, scrie Digi24.

Kliciko a anunțat explozii în suburbii și a avertizat că Rusia atacă obiectivele de infrastructură cu rachete balistice. Ulterior, primarul a semnalat avarii la o clădire rezidențială cu cinci etaje din cartierul Solomianskii al orașului și geamuri sparte la o altă clădire cu cinci etaje, într-un loc nespecificat. Serviciile de urgență au fost trimise la ambele, a spus el.

De asemenea, a izbucnit un incendiu la o clădire nerezidențială din cartierul Solomianskii, a declarat Administrația Militară a orașului Kiev. O grădiniță din același cartier a fost, de asemenea, avariată în urma atacului. Explozii au zguduit din nou orașul la ora 3:04 dimineața, ora locală, a relatat un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului.

Valul de explozii a continuat cu rachete balistice care au vizat orașul la ora 3:30 dimineața, ora locală, a spus un reporter. Amploarea completă a consecințelor nu este încă clară. Atacurile continuă în momentul publicării acestui articol. În afara orașului, guvernatorul regiunii Kiev, Timur Tkachenko, a anunțat că un atac cu o dronă rusească cu motor cu reacție în districtul Brovari a provocat un incendiu într-o locuință, rănind o persoană.

Bărbatul a fost scos de sub dărâmăturile clădirii avariate și a fost internat în spital din cauza arsurilor și a numeroaselor răni provocate de șrapnel. În cursul serii, președintele Volodimir Zelenski le-a spus ucrainienilor că rapoartele serviciilor de informații indică un alt atac rus de amploare asupra infrastructurii.

Atacul va viza probabil poduri, instalații energetice și infrastructura civilă, a avertizat el. Kievul, un oraș de dimensiunea Berlinului, cu o populație de 3 milioane de locuitori, a fost supus unor atacuri neîncetate în ultimele săptămâni, pe măsură ce Rusia își începe campania anuală împotriva rețelei electrice a Ucrainei.

Orașul a suferit cel mai mare atac asupra rețelei energetice din acest an pe 3 noiembrie, ceea ce a dus la întreruperi generalizate de curent și la întreruperea alimentării cu apă. În timp ce locuitorii suferă, autoritățile locale și guvernul central și-au aruncat reciproc vina pentru starea tot mai gravă a infrastructurii energetice a Kievului în pragul iernii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Rusia a lansat mai multe valuri de rachete balistice asupra Kievului: Mai multe persoane au fost rănite apare prima dată în Realitatea.md.

Reprezentanții Kremlinului au transmis vineri că nu cunosc încă propunerile privind „un plan de pace în Ucraina, care va afecta întreaga Europă”. Declarațiile au fost făcute după anunțul lui Donald Trump, care afirma că este foarte aproape de a găsit un numitor comun cu Moscova.

Kremlinul a abordat pe același ton și consultările de la Bruxelles, desfășurat între SUA și unele țări europene.

„În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem. Este nevoie de discuții cu europenii (…) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Donald Trump s-a întâlnit joi la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev, notează Antena3. Președintele american a declarat apoi că va fi încheiat „un mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina”.

La rândul său, ginerele și emisarul lui Trump, Jared Kushner, a explicat că SUA și mai multe țări europene au avut consultări la Bruxelles și au discutat despre „necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să poată pune bazele unei păci durabile”, menționând că trebuie redus riscul unui război în viitor.

În acest scop, Washingtonul explorează opțiuni precum transparența militară, măsuri reciproce pentru diminuarea riscurilor de escaladare și instituirea unui sistem de comunicare fiabil în situații de criză. În opinia lui Kushner, aceste măsuri trebuie să respecte deplin suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a fiecărei țări, dar dreptul de a-și alege alianțele.

„Va fi un acord mare și frumos” – Trump dezvăluie că s-a văzut cu omul lui Putin

Articolul Kremlinul transmite că nu știe despre „acordul mare și frumos”, anunțat de Trump apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un acord negociat, nu printr-o victorie categorică a uneia dintre părți. Oficialul a avertizat însă că Moscova va dispune în continuare de o armată numeroasă după încetarea luptelor, iar trupele ruse vor putea reprezenta o amenințare pentru alte state europene. Rutte a subliniat, totodată, că Statele Unite rămân indispensabile pentru apărarea Europei, anunță Kyiv Post.

„Acest gen de războaie se încheie întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a spus Rutte, citat de Bloomberg.

Șeful NATO a avertizat însă că încheierea luptelor din Ucraina nu va elimina amenințarea reprezentată de Rusia pentru restul Europei. În prezent, o mare parte a trupelor ruse este angajată pe frontul ucrainean, dar, după încetarea războiului, Moscova va dispune în continuare de o armată numeroasă.

Rutte a afirmat că discută în fiecare săptămână cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și și-a exprimat admirația față de acesta. Totodată, a subliniat importanța unei relații de colaborare între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, transmite Digi24.

Rusia va rămâne o amenințare pentru Europa

Trupele ruse care luptă în Ucraina reprezintă, în prezent, o amenințare mai puțin imediată pentru alte state europene, tocmai pentru că sunt concentrate pe frontul ucrainean. Situația s-ar putea schimba însă după încheierea conflictului, a avertizat secretarul general al NATO.

Rutte a insistat și asupra rolului Statelor Unite în apărarea Europei, afirmând că Washingtonul rămâne indispensabil pentru securitatea continentului.

Întrebat despre acordul dintre Trump și Putin privind importurile de motorină rusească, șeful NATO a refuzat să comenteze înțelegerea. El a declarat însă că i-a transmis lui Zelenski că Statele Unite sunt singura țară care poate furniza, în prezent, o parte dintre capacitățile militare de care Ucraina are nevoie pentru a rezista în război.

Acordul privind motorina s-a confruntat între timp cu dificultăți practice. Două petroliere care se îndreptau inițial spre Statele Unite și-au schimbat cursul, a relatat Financial Times pe 5 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor potențialilor cumpărători legate de sancțiuni și de riscurile juridice.

Trump anunțase acordul pe 9 octombrie. Zelenski a criticat înțelegerea, avertizând că veniturile suplimentare obținute de Rusia din sectorul energetic ar putea contribui la finanțarea războiului declanșat de Moscova.

Mesajul lui Rutte pentru Trump după alegerile din SUA

Mark Rutte a mai declarat că i-a trimis lui Donald Trump un mesaj scurt după alegerile intermediare din 3 noiembrie, în urma cărora democrații au obținut controlul asupra ambelor camere ale Congresului american.

„Nu-ți pierde curajul”, i-ar fi transmis secretarul general al NATO președintelui american.

La rândul său, Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că rezultatul scrutinului va contribui la consolidarea sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina. Președintele ucrainean a afirmat că o asistență militară mai consistentă și o cooperare mai strânsă între Washington și capitalele europene ar putea influența calculele lui Vladimir Putin privind continuarea războiului.

SUA vor media discuțiile dintre Ucraina și Rusia de la Abu Dhabi

Declarațiile lui Rutte vin într-un moment în care Washingtonul încearcă să relanseze negocierile pentru încheierea războiului. Trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, a anunțat că Statele Unite vor media discuții la nivel de lucru între Ucraina și Rusia, programate pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi.

Volodimir Zelenski a avut pe 4 noiembrie o convorbire de aproximativ 90 de minute cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul căreia au fost pregătite negocierile. Ucraina și-a prezentat propunerile și a semnalat nevoile urgente în materie de apărare aeriană.

Președintele ucrainean a solicitat garanții de securitate pentru perioada de după încheierea războiului și a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mark Rutte: Războiul din Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un compromis apare prima dată în Realitatea.md.

Maia Sandu avertizează că în în următoarele luni vor exista mai multe încercări ale Rusiei de a destabiliza Moldova. Declarația a fost făcută după ce șefa statului a fost întrebată de ce autoritățile au decis să îi aplice lui Vadim Krasnoselski interdicția de a părăsi Republica Moldova.

În opinia președintei, Moscova ar vrea să creeze obstacole pentru aderarea Moldovei la UE. Oficiala a punctat că administrația constituțională trebuie să fie pregătită să răspunsă acestor acțiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Guvernul a explicat această decizie. Eu pot doar să spun că în următoarele luni și nu doar, o să vedem mai multe încercări din partea Federației Ruse de a destabiliza situația, de a crea percepția unei destabilizări în Republica Moldova, ca să creeze obstacole. Să creeze întrebări în statele membre ale Unii Europene și să ne îngreuneze nouă drumul de aderare la UE. Asta este un lucru pe care o să-l vedem, din păcate. Trebuie să fim pregătiți și să reacționăm, în primul rând pentru a păstra stabilitatea și pacea aici acasă și, în al doilea rând, pentru a nu discredita parcursul nostru european”, a spus Maia Sandu.

Pe 5 noiembrie, autoritățile constituționale au anunțat despre faptul că lui Vadim Krasnoselski i se va aplica interdicție de a părăsi Moldova, după ce oficialul a mers la Moscova, unde a primit o distincție de la Vladimir Putin și a declarat că regiunea transnistreană este parte a lumii ruse.

Tofan desecretizează planul Guvernului, după ce lui Krasnoselski i s-a interzis să iasă din țară: Nu deține cetățenia

Articolul „O să vedem multe încercări din partea Federației Ruse de a destabiliza”. Sandu, despre interdicția lui Krasnoselski apare prima dată în Realitatea.md.

Străinii și rezidenții din Rusia, care nu dețin cetățenia țării, a unui stat prietenos cu ea sau nu au reședință acolo, vor fi considerați originari din „țări neprietenoase”. Un decret corespunzător a fost semnat de Vladimir Putin.

Documentul a fost semnat pe 5 noiembrie. Prin intermediul decretului se schimbă mai multe reglementări, inclusiv referitoare la creditare, relații corporative, achitarea împrumuturilor contractate peste hotare și plata dobânzilor la investiții în hârtii de valoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Banca Centrală a Rusiei urmează să clarifice modul în care se vor aplica noile reglementări. Anterior, acestea vizau exclusiv persoanele care aveau cetățenia „statelor neprietenoase” și persoanele care își desfășoară acolo activitatea de bază.

În lista „statelor neprietenoase” Rusiei sunt incluse aproape 50 de țări, inclusiv toți membrii UE, SUA, Canada, Ucraina, Australia, Islanda, Coreea, Noua Zeelandă, Singapore, Thailanda, Elveția ș. a.

Articolul Dacă nu ai pașaport rusesc sau al unui „stat prietenos”, Putin te consideră „neprietenos”. Decretul liderului rus apare prima dată în Realitatea.md.

Melania Trump, va primi, joi, 5 noiembrie, la Casa Albă, oficiali din Moscova și Kiev, înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi care vizează încheierea războiului din Ucraina, scrie Antena3.ro.

„Prima Doamnă Melania Trump îi va aduce personal împreună la Casa Albă pe reprezentanții Rusiei și Ucrainei, două națiuni aflate în plin război”, a transmis anterior biroul acesteia într-un comunicat preluat de Euronews.

Consilierul Moscovei pentru cooperare economică internațională, Kirill Dmitriev, și avocatul poporului pentru drepturile omului, Iana Lantratova, plănuiesc să se întâlnească joi cu Melania Trump, „cu condiția ca toate aspectele logistice să fie puse la punct”, a relatat miercuri, 4 noiembrie, agenția de presă rusă de stat TASS, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a anunțat că se va întâlni, de asemenea, cu Melania Trump la Washington.

„Mă îndrept spre Washington. Urmează întâlniri importante. Dar, cât timp sunt pe drum, vreau să vă întreb ceva: dacă ați putea transmite un singur mesaj Primei Doamne a SUA, Melania Trump, ce i-ați spune?” a transmis acesta.

Totodată, anterior, biroul lui Melania Trump a adăugat că „Prima Doamnă îi va aduce personal împreună la Casa Albă pe reprezentanții Rusiei și ai Ucrainei, două națiuni aflate în plin război”.

Întâlnirea are loc după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a purtat discuții „foarte detaliate, cu o durată de o oră și jumătate”, cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, înaintea reuniunii de săptămâna viitoare de la Abu Dhabi, primele discuții la care participă toate cele trei părți, după cele din luna februarie.

O rară încetare a ostilităților

Mai devreme, miercuri, liderul de la Kiev i-a conferit Melaniei Trump o distincție națională pentru rolul său în medierea unei încetări parțiale a focului, care a permis evacuarea civililor dintr-un oraș aflat sub ocupație rusă.

„Se conferă Ordinul Prințesei Olga, clasa I, Melaniei Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii”, se arată într-un decret publicat pe site-ul președinției ucrainene.

În text este menționată „contribuția sa personală semnificativă la sprijinul umanitar pentru Ucraina, precum și activitatea sa intensă în domeniul drepturilor omului și al acțiunilor caritabile”.

„Doamna Trump a inițiat, pe cont propriu, demersuri” pentru a obține „o încetare a focului în Oleșki și în regiunea Herson din împrejurimi”, a precizat biroul acesteia într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Melania Trump intervine în eforturile de pace? Va reuni emisari din Rusia și Ucraina la Casa Albă apare prima dată în Realitatea.md.

Vasile Tofan afirmă că autoritățile constituționale știu despre planurile lui Vadim Krasnoselski de a se muta cu familia la Moscova. Premierul a precizat că prin interdicția aplicată de a nu părăsi țara, Chișinăul vrea să îi dea peste cap intenția.

În același timp, șeful Guvernului a infirmat declarațiile fostului președinte Igor Dodon, conform cărora Vadim Krasnoselski ar deține cetățenia Republicii Moldova.

„Rusia vrea să ne provoace. Ne întinde o capcană. Tovarășul Krasnoselski și-au făcut planuri deja să rămână în Rusia, cu familia. Nu-i trebuie confortul de la Tiraspol. Îi trebuie confortul de la Moscova. Și ei ne încurajează ca să-i punem interdicția ca să vină, să aibă acoperire – eu nu mă duc în Moldova, că nu-mi dau voie.

Noi am luat o decizie diferită. O decizie asimetrică, unde spunem – domnule Krasnoselski, reveniți vă rog la Tiraspol dacă țineți atât de mult la ceea ce ați realizat sau nu ați realizat acolo. Trăiți vă rog în așa zisa republică și din partea noastră vă impunem o interdicție și avem instrumentele pentru asta. (…) Tovarășul Krasnoselski poate să revină la Tiraspol, doar când trebuie să fie pregătit că 5 ani o să stea acolo și o să se bucure de roadele administrației pe care a avut-o în ultima perioadă. (…) Nu are cetățenia Republicii Moldova”, a spus Vasile Tofan.

Vadim Krasnoselski va primi interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioadă de cinci ani, după vizita sa în Rusia, unde a fost decorat de Vladimir Putin.

Administrația constituțională de la Chișinău afirmă că liderul de la Tiraspol și-a justificat cea mai recentă deplasare la Moscova prin faptul că ar urma să negocieze pe platforma OSCE livrarea gazului în stânga Nistrului, în perioada rege a anului.

Articolul Tofan desecretizează planul Guvernului, după ce lui Krasnoselski i s-a interzis să iasă din țară: Nu deține cetățenia apare prima dată în Realitatea.md.

„Transnistria este parte a Republicii Moldova”, precizează Alexandr Stoianoglo, întrebat despre declarațiile de la Moscova a lui Vadim Krasnoselski, care afirma că regiunea face parte din „lumea rusă”. Fostul procuror general, însă, ezită să spună dacă liderul de la Tiraspol poate fi reținut, în baza legii separatismului.

„Procurorii trebuie să aprecieze. Pentru apreciere trebuie să cunoască toate detaliile, care pot fi puse la baza deciziei respectiv”, a declarat Stoianoglo.

Chișinăul îi va impune lui Vadim Krasnoselski, la revenirea în Moldova, măsuri restrictive. Liderul regiunii transnistrene va primi interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioadă de cinci ani, după vizita sa în Rusia, unde a fost decorat de Vladimir Putin.

„Este o provocare a Rusiei pentru a împiedica integrarea europeană a Republicii Moldova. Condamnăm acțiunile Rusiei și vom analiza măsurile de răspuns posibile fără a escalada situația, ținând cont că intenția Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova este una continuă”, a comentat deplasarea lui Krasnoselski Biroul pentru Reintegrare.

Administrația constituțională de la Chișinău afirmă că liderul de la Tiraspol și-a justificat deplasarea la Moscova prin faptul că ar urma să negocieze pe platforma OSCE livrarea gazului în stânga Nistrului, în perioada rege a anului.

Liderul de la Tiraspol a primit Ordinul de Onoare al Federației Ruse din partea lui Putin

Articolul Krasnoselski poate fi reținut în baza legii separatismului, după vizita la Moscova? Răspunsul fostului procuror general apare prima dată în Realitatea.md.

Beijingul anunţă miercuri că se află în contact cu Washingtonul şi Moscova în vederea organizării unui summit între Xi Jinping, Donald Trump şi Vladimir Putin, relatează AFP.

”China este în contact cu părţile respective pe tema unei întâlniri între şefii de stat chinez, rus şi american”, a anunţat într-o conferinţă de presă obişnuită o purtătoare de cuvînt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, scrie News.ro.

Ea răspundea astfel atunci când a fost întrebată despre acest summit în marja unei reuniuni regioanle în China, peste două săptămâni.

China găzduieşte la 18 şi 19 noiembrie un summit al liderilor ţărilor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

China, Statele Unite şi Rusia fac parte din acest grup de 21 de ţări.

O întlnire tripartită Xi-Trump-Putin la acest summit este evocată de mai multe săptămâni.

Kremlinul anunţa la 21 octombrie pregătiti de acest summit chinezo-ruso-american.

Această întâlnire alarmează Ucraina, în care Rusia poartă un război sângeros, şi se teme că poate să fie sacrificată prinr-un aranjament între marile puteri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul China discută cu SUA și Rusia organizarea unui summit între Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 1.800 de victime ale încălcărilor drepturilor omului din regiunea transnistreană așteaptă despăgubirile acordate de CtEDO, pe care Federația Rusă refuză să le achite. Suma datorată, inclusiv dobânzile, ajunge la circa 7,23 milioane de euro.

În acest context, Asociația Promo-LEX a transmis luni, 2 noiembrie, președintei Maia Sandu, premierului Vasile Tofan, viceprim-ministrului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, precum și Biroului politici de reintegrare, o opinie juridică privind plata și recuperarea sumelor datorate de Rusia victimelor din regiunea transnistreană. Ministerele, Parlamentul și celelalte autorități vizate au primit documentul în copie. Propunerea are două componente: statul achită victimelor sumele stabilite de Curte, apoi recuperează banii de la Federația Rusă.

Victimele și sumele datorate

Între 2004 și luna mai 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în 65 de cauze cu reclamanți din regiunea transnistreană. În 46 dintre acestea, Curtea a constatat încălcări numai în sarcina Federației Ruse, care exercită controlul efectiv asupra regiunii. Cauzele privesc detenții dispuse de așa-numitele instanțe de la Tiraspol (23 de cauze), tratamente inumane și lipsa asistenței medicale în detenție (20 de cauze), decese (4 cauze), percheziții și evacuări, confiscarea autovehiculelor cu numere moldovenești, pierderea terenurilor și a altor bunuri (12 cauze), precum și încălcări ale libertății de religie, de exprimare, de întrunire și de circulație.

Cele mai numeroase grupuri de reclamanți sunt fermierii și comunitățile școlare.

Potrivit Promo-LEX, peste 1.600 de proprietari de terenuri din satele raionului Dubăsari, printre care Cocieri, Doroțcaia, Pîrîta și Molovata Nouă, nu mai au acces din 2004 la terenurile situate dincolo de traseul spre Rîbnița. CEDO le-a acordat în 2018 câte 1.500 de euro, iar alți 42 de fermieri au obținut o hotărâre similară.

„Peste 180 de elevi, părinți și profesori ai școlilor cu predare în grafie latină au obținut hotărâri în 2012, 2018 și 2019, cei din cauza Catan cu câte 6.000 de euro de persoană. Printre ceilalți reclamanți se află un jurnalist condamnat pentru „spionaj” și un tânăr bolnav de astm deținut fără tratament. În total, peste 1.800 de persoane așteaptă plata. Cu dobânzile de întârziere, datoria Federației Ruse față de aceste victime se ridică la circa 7,23 milioane de euro, adică aproximativ 145,2 milioane de lei”, transmite Asociația.

Refuzul Federației Ruse

Federația Rusă a plătit în doar trei cauze privind regiunea. Toate celelalte sume, începând cu hotărârea Marii Camere în cauza Catan și alții, din 19 octombrie 2012, au rămas neplătite. În 2022, Procuratura Generală a Federației Ruse a răspuns Promo-LEX că aceste hotărâri „nu pot fi executate, întrucât contravin fundamentelor constituționale ale Federației Ruse”, iar o lege federală din iunie 2022 a exclus executarea hotărârilor devenite definitive după 15 martie 2022. Refuzul este sistematic. Conform Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la sfârșitul anului 2025 Federația Rusă nu plătise în 1.748 de cauze, iar suma restantă depășea 3 miliarde de euro. Astfel, creanțele victimelor din regiunea transnistreană reprezintă sub 0,25% din această sumă.

Promo-LEX propune ca statul să plătească victimelor, în avans, sumele acordate de Curte, inclusiv dobânzile, și să se subroge în drepturile lor.

„Din ziua plății, Republica Moldova devine creditorul Federației Ruse pentru sumele achitate. Datoria Rusiei nu se stinge: ea trece în patrimoniul statului, care o poate urmări cu mijloacele proprii unui stat. Plata nu presupune recunoașterea vreunei răspunderi a Republicii Moldova pentru încălcările constatate. Opinia include proiectul unei legi speciale, pe care Promo-LEX solicită Guvernului să îl aprobe și să îl prezinte Parlamentului până la 31 decembrie 2026”, se arată în comunicat.

Costul pentru bugetul de stat

Întreaga datorie, cu dobânzi, este de circa 145,2 milioane de lei. Plata poate fi eșalonată pe doi ani bugetari, cu prioritate pentru cauzele cele mai vechi și pentru beneficiarii în vârstă. Pentru comparație, statul va cheltui în 2026 peste 500 de milioane de lei pentru locuitorii regiunii, iar în Fondul de convergență s-au acumulat peste 218 milioane de lei în primul semestru. Mecanismul are precedent: din 2015, SUA plătesc victimelor cu hotărâri neexecutate împotriva statelor care sponsorizează terorismul și le preiau creanțele, iar fondul creat în acest scop a plătit peste 7 miliarde de dolari.

Recuperarea sumelor de la Federația Rusă

Republica Moldova datorează Guvernului Federației Ruse circa 17,5 milioane de dolari dintr-un împrumut mai vechi, raportat de Ministerul Finanțelor ca restant din cauza unor factori externi. După preluarea creanțelor, statul poate propune Moscovei stingerea lor prin compensare cu această datorie, printr-un protocol între cele două guverne.

Astfel, până la încheierea protocolului, Moldova poate suspenda plata datoriei, cu titlu de contramăsură permisă de dreptul internațional, în limita creanțelor preluate de la propriii cetățeni. Statul ar plăti propriilor cetățeni sumele pe care le datorează Moscovei, iar datoria Republicii Moldova față de Federația Rusă s-ar reduce cu aproape jumătate.

Consecințele pentru Federația Rusă

În locul a peste 1.800 de reclamanți individuali, Federația Rusă ar avea în față un stat creditor, cu instrumente pe care persoanele fizice nu le au: compensarea, contramăsurile, protecția diplomatică și demersurile în Consiliul Europei și în Uniunea Europeană.

„Promo-LEX recomandă ca persoanele responsabile de încălcările constatate de Curte să fie propuse pentru includerea în regimul global de sancțiuni al Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului și ca orice instrument european care folosește activele rusești imobilizate să acopere și hotărârile neexecutate în cauzele moldovenești. Creanțele acumulează dobândă zilnic și însoțesc Federația Rusă în orice negociere cu Republica Moldova. Promo-LEX solicită Guvernului să declare oficial că nu va accepta nicio reglementare a datoriei istorice a SA „Moldovagaz” față de PAO „Gazprom” care nu stinge și creanțele victimelor”, precizează Asociația.

Avantajele pentru Republica Moldova

Curtea a stabilit încă din anul 2004, în cauza Ilașcu, că Republica Moldova rămâne obligată să folosească toate mijloacele diplomatice, economice sau de altă natură de care dispune pentru a asigura drepturile locuitorilor regiunii, chiar dacă nu controlează teritoriul, și a angajat atunci răspunderea statului pentru perioada în care situația reclamanților nu a mai fost ridicată în negocieri.

Dacă statul dispune de o soluție legală și nu o folosește, același raționament i se poate opune. Plata victimelor arată locuitorilor regiunii că autoritățile constituționale le sunt alături și susține astfel reintegrarea. Republica Moldova, stat candidat la Uniunea Europeană care a deținut în acest an președinția Comitetului de Miniștri, ar deveni primul stat care transformă hotărârile Curții în reparații efective fără a aștepta Federația Rusă. Ucraina și Georgia, care au creanțe similare, pot prelua modelul.

„Unii dintre acești oameni au câștigat la CtEDO în 2012 și așteaptă de atunci. Federația Rusă nu va plăti de bunăvoie, iar mulți dintre reclamanți sunt deja în vârstă. Dacă statul face acest pas, cei care au avut curajul să se adreseze Curții vor simți că autoritățile sunt de partea lor. Mesajul ajunge și la celelalte state: angajamentele asumate la Strasbourg se respectă, oricât de mare ar fi statul care refuză. Soluția este legală, iar bugetul o permite”, a declarat avocatul și expertul asociat, Asociația Promo-LEX, Vadim Vieru.

Articolul 7,23 milioane de euro, neachitate victimelor din regiunea transnistreană. Promo-LEX cere intervenția statului apare prima dată în Realitatea.md.

Norvegia și Danemarca și-au anunțat poziția clară de nu a juca împotriva Rusiei la Campionatul Mondial de hochei de anul viitor. Cele două state urmează exemplul Finlandei, țară care de asemenea a anunțat că nu va juca cu Rusia.

Săptămâna trecută, TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) a dispus reintegrarea Rusiei la Campionatul Mondial de hochei pe gheață. Vorbim despre o decizie care nu a picat bine federației internaționale de profil.

Este cunoscut faptul că țările nordice sunt susținătoare ferme ale Ucrainei în războiul contra Rusiei început în martie 2022.

„Poziția noastră — aceea că Rusia ar trebui exclusă din toate campionatele internaționale pe durata războiului din Ucraina – rămâne neschimbată”, a transmis Federația de Hochei din Norvegia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Campionatul Mondial de hochei de anul viitor va avea loc în Germania, în luna mai. Finlanda, campioana mondială en-titre, a anunțat că va încerca din răsputeri să împiedice reintegrarea Rusiei la turneul final mondial.

De asemenea, orașul finlandez Turku a declarant că se retrage din postura de gazdă a CM de juniori din 2027-2028 dacă Rusia va participa la competiție.

Articolul Norvegia și Danemarca refuză să joace împotriva Rusiei la Campionatul Mondial de hochei apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, a transmis că forțele armate ale țării e implementează un sistem de supraveghere aeriană în orașul Kirkenes, lângă granița cu Rusia, pentru a detecta dronele care se abat de la cursul lor, într-un stadiu incipient, transmite mediafax.ro.

„Am văzut în alte țări că dronele se pot rătăci. Norvegia ia acest lucru în serios. Trebuie să fim pregătiți, chiar dacă în prezent nu vedem o amenințare aeriană crescută la adresa Norvegiei sau a populației din Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik.

Potrivit unui comunicat al Guvernului Norvegiei, Forțele Aeriene ale țării desfășoară senzori NASAMS în Kirkenes, iar ca parte a măsurii, Garnizoana din Sør-Varanger va fi, de asemenea, consolidată cu peste 30 de soldați.

Desfășurarea este preventivă și nu se datorează vreunei noi amenințări specifice. Aceasta se bazează pe experiențele acumulate în ultimii ani în activitatea cu drone și în rătăcirea dronelor în alte țări europene.

Senzorii sunt concepuți pentru a detecta dronele, a avertiza asupra prezenței lor și a oferi o imagine completă a întregii activități din spațiul aerian de deasupra zonelor de frontieră.

Unitatea implicată în inițiativă va fi formată din peste 30 de militari și va fi staționată în cadrul Batalionului Ranger GSV din Sør-Varanger până la sfârșitul anului.

„Experiența Ucrainei arată cât de important este să avem o imagine de ansamblu bună și să primim alerte timpurii. Acești senzori ne vor consolida capacitatea de a detecta dronele în Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării.

Forțele armate norvegiene colaborează, de asemenea, îndeaproape cu poliția, care este responsabilă de urmărirea și prevenirea zborurilor ilegale cu drone.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Norvegia își consolidează sistemul de supraveghere a frontierelor. Cum va detecta dronele lângă granița cu Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Dmitri Peskov a confirmat marți că o delegație a Kremlinului va participa la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie. Acolo urmează să aibă negocieri trilaterale, cu participarea SUA, privind pacea în Ucraina.

Oficialul a precizat că echipa de negociatori ruși va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al liderului de la Kremlin.

Steve Witkoff, emisar al președintelui SUA, a anunțat luni despre desfășurarea negocierilor în Emiratele Arabe Unite. Înainte de reuniune, partea americană intenționează să discute cu liderii din Germania, Franța, Marea Britanie, NATO și UE.

Concomitent, Vladimir Zelenski a plecat la Berlin la scurt timp după anunțul lui Steve Witkoff. Cancelarul german Friedrich Merz a precizat că îl așteaptă la amiază, iar discuțiile urmează să se axeze pe sprijinul necesar Kievului.

În același timp, la mijlocul lunii noiembrie, în China se preconizează o trilaterală a liderilor de la Beijing, Washington și Moscova.

Articolul Peskov confirmă: Rusia va participa la negocierile de la Abu Dhabi apare prima dată în Realitatea.md.

Un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 32 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Orășenesc din Moscova, fiind găsit vinovat de uciderea cu cruzime a unei femei și a unei fetițe de nouă ani. Dubla crimă a fost comisă în februarie 2015, într-un penthouse de lux din capitala Rusiei.

Potrivit presei ruse, este vorba despre Alexei Melniciuk, programator de profesie, care venise la Moscova pentru a munci. Conform versiunii acuzării, în noaptea de 14 februarie 2015, acesta ar fi pătruns în locuință prin acoperiș, intenționând să fure bunuri de valoare.

Ajuns în apartament, bărbatul ar fi ucis-o pe proprietară, Victoria, iar ulterior pe fetița de nouă ani, Nină, pentru a elimina martorii. După ce a sustras bani și bijuterii, acesta ar fi făcut duș, ar fi încercat să șteargă urmele de sânge și ar fi plecat în Republica Moldova. Ulterior, s-ar fi întors în Rusia, unde a locuit în apropiere de Kostroma, până la reținerea sa, în toamna anului 2025.

Un nevinovat a stat 18 luni în arest

Ancheta inițială a fost marcată de erori, iar în ziua crimei a fost reținut, în calitate de suspect, partenerul victimei, un om de afaceri de 51 de ani din Armenia, pe nume Khoren Kazarian. Acesta a petrecut 18 luni în arest preventiv și arest la domiciliu, deși, potrivit publicației ruse, împotriva sa nu existau probe concludente. Ulterior, urmărirea penală a fost încetată din lipsă de dovezi.

Criminalul, identificat după amprente

Alexei Melniciuk a fost identificat abia după mai bine de zece ani, în urma unei potriviri a amprentelor digitale. O urmă lăsată pe o comodă din penthouse a coincis cu datele sale dactiloscopice, înregistrate după ce fusese reținut pentru o încălcare a legislației migraționale în regiunea Kostroma.

În timpul anchetei și al procesului, bărbatul și-ar fi schimbat de mai multe ori declarațiile, încercând inclusiv să invoce existența unui complice sau legitima apărare. În ultimul său cuvânt în fața instanței, Melniciuk și-a cerut scuze de la Khoren Kazarian, a declarat că regretă faptele și a solicitat să nu fie condamnat la detenție pe viață.

Instanța a respins solicitarea și l-a condamnat la închisoare pe viață, într-un penitenciar de regim special.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovean, condamnat la închisoare pe viață în Rusia: A ucis o fetiță de 9 ani și pe mama acesteia apare prima dată în Realitatea.md.

O moldoveancă în vârstă de 65 de ani, care deține și cetățenia Rusiei, a fost condamnată la 14 ani de închisoare de un tribunal din regiunea Krasnodar, fiind acuzată de înaltă trădare. Femeia ar fi fotografiat un obiectiv militar rus și ar fi transmis imaginile unui reprezentant al Serviciilor de Informații și Securitate din Republica Moldova, potrivit anchetatorilor ruși.

Potrivit presei, fotografiile au fost realizate în februarie 2026, în timp ce femeia se afla la tratament într-un sanatoriu din orașul Anapa, în sudul Rusiei. Aceasta ar fi fotografiat o instalație a Ministerului rus al Apărării și ar fi trimis imaginile printr-o aplicație de mesagerie unui reprezentant al contrainformațiilor moldovenești.

Procuratura din regiunea Krasnodar susține că informațiile transmise serviciilor moldovenești ar fi putut ajunge la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și ar fi putut fi folosite împotriva Forțelor Armate ale Rusiei. De asemenea, anchetatorii ruși afirmă că serviciile de informații ale Republicii Moldova ar acționa în interesul Ucrainei.

Femeia, identificată de publicația Mediazona drept Natalia Slanovskaia, este originară din Moscova și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Tribunalul Regional Krasnodar a găsit-o vinovată de înaltă trădare și a condamnat-o la 14 ani de detenție într-o colonie penală.

Potrivit Mediazona, înainte de deschiderea dosarului penal, femeia a fost reținută administrativ de două ori, în baza unor acuzații de huliganism minor. La 18 mai 2026, un tribunal din Moscova i-a aplicat o pedeapsă cu arest administrativ, iar la 1 iunie a primit încă 15 zile de arest în baza aceleiași acuzații. Ulterior, împotriva acesteia ar fi fost inițiat dosarul penal pentru înaltă trădare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău anunță că se află în contact cu Ambasada Republicii Moldova la Moscova pentru clarificarea circumstanțelor cazului. Misiunea diplomatică a solicitat autorităților ruse informații oficiale despre situația femeii, însă nu a primit, deocamdată, un răspuns.

Potrivit MAE, infracțiunea de trădare de patrie, prevăzută la articolul 275 din Codul penal al Federației Ruse, poate fi imputată exclusiv cetățenilor ruși. În acest context, există posibilitatea ca autoritățile ruse să nu ofere informații Ambasadei Republicii Moldova, întrucât femeia ar fi fost reținută și cercetată în calitate de cetățean rus.

Instituția precizează că monitorizează în continuare situația și depune eforturi pentru a obține informații suplimentare și a clarifica posibilitățile de acordare a asistenței consulare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO O moldoveancă de 65 de ani, condamnată în Rusia la 14 ani de închisoare pentru trădare. Reacția Chișinăului apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.

Articolul Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Zelenski a declarat că țara sa va opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia, așa cum cere omologul său american Donald Trump. Condiția este ca Washingtonul să furnizeze Kievului rachete Patriot.

Confruntat cu o inflație alimentată în mare parte de creșterea prețului energiei provocată de conflictele din Iran și Ucraina, Trump le-a cerut Kievului și Moscovei să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice, informează Agerpres. Liderul de la Kiev a spus la FoxNews că el și echipa sa au discutat chestiunea de mai multe ori cu reprezentanții Casei Albe, inclusiv cu președintele american.

„Am spus că nu putem răspunde atât timp cât Rusia ne atacă sectorul energetic și ne ucide populația. Am transmis că, dacă vreți să nu atacăm rafinăriile ruse, atunci nu trebuie ca rușii să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot”, a declarat Zelenski.

Conform președintelui Ucrainei, dacă Washingtonul va furniza timp de 30 de zile aceste sisteme de apărare aeriană folosite pentru a intercepta drone și rachete ruse, Kievul își va opri atacurile contra rafinăriilor ruse pentru aceeași perioadă.

Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina. Liderul de la Kiev a spus că livrările ar putea dura ani și sugerat europenilor și americanilor să scoată muniții din propriile stocuri, pentru a le oferi Ucrainei.

Articolul „O altă opțiune”, anunțată de Zelenski. Condiția Kievului, pentru a nu mai ataca rafinăriile rusești apare prima dată în Realitatea.md.

Sistemele de avertizare din Rusia și din Ucraina au fost sparte. Cetățenilor li s-au expediat mesaje din numele autorității, despre eventualitatea unui atac nuclear.

Serviciul rus pentru situații excepționale a informat că a fost vorba despre un atac cibernetic, scrie Meduza. Un mesaj similar a fost primit și de ucraineni, cărora li se sugera să nu creeze panică, pentru că de fapt spre țară ar zbura rachete Oreșnik.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul sistemului ucrainean, utilizatorilor li s-au afișat notificări despre atacuri chimice, radiații și despre posibile lupte în stradă.

Autoritățile din ambele state au anunțat că funcționalitatea aplicațiilor nu a fost afectată. Totuși, partea ucraineană a dezactivat temporar notificările.

Articolul „Alertă nucleară”. Mesajele care i-au speriat și pe ruși, și pe ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.

Articolul O dronă rusească s-a prăbuşit la Cernăuţi şi a provocat un incendiu. Un bărbat a fost rănit apare prima dată în Realitatea.md.

Invitarea Poloniei la reuniunile G20 încalcă normele diplomatice, a susținut ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, scrie hotnews.ro.

Ministrul rus a reacționat după ce ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, le-a declarat reporterilor din Atlanta că SUA au înaintat o moţiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20, iar Varşovia face lobby în acest sens, potrivit Reuters.

În declarațiile sale, Sikorski a solicitat și un armistiţiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în condiţii de siguranţă al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât şi din Rusia.

„Desigur, acest lucru încalcă principiile diplomaţiei, şi în special ale diplomaţiei multilaterale, în care membrii unor asociaţii precum G20 acţionează pe baza consensului”, a spus Lavrov în marja unei reuniuni a miniştrilor de externe ai grupului care reunește cele mai mari economii ale lumii.

„Este vorba despre ordinea de zi şi despre trimiterea de invitaţii către noi participanţi”, a spus oficialul rus, adăugând că Polonia „nu aduce nimic” la reuniune. El a mai spus că Varşovia nu îndeplineşte condiţiile necesare de participare, deoarece economia sa nu este suficient de mare.

De asemenea, Lavrov a afirmat că descrierea Poloniei ca reprezentantă a „Europei de Est” este eronată, considerând că regiunea are deja o reprezentare suficientă prin NATO şi Uniunea Europeană.

Ministrul rus a pus și că țara sa nu a fost supusă niciunei presiuni în ceea ce priveşte prezența Poloniei la reuniune.

„Americanii pur şi simplu l-au invitat pe ministrul polonez, acesta a venit şi s-a aşezat pe scaunul care i-a fost pus la dispoziţie”, a mai afirmat Lavrov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul SUA vor Polonia în G20, Lavrov atacă dur: „Nu aduce nimic” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru un eventual război cu Europa, deși susține că Moscova nu își dorește un asemenea conflict. „Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători”, a avertizat liderul de la Kremlin, după discuțiile telefonice cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, transmite adevărul.ro.

În același timp, Putin a avertizat împotriva unor eventuale restricții asupra navigației în Marea Baltică, într-un context de tensiuni tot mai mari legate de războiul din Ucraina.

„În primul rând, suntem pregătiți, dar nu ne dorim un război cu Europa. Iar dacă cineva își dorește acest lucru, atunci să se pregătească. Deocamdată, însă, nu și-au atins obiectivul de a provoca Rusiei o înfrângere strategică”, a declarat Vladimir Putin, citat de publicația britanică The Independent.

Putin a avertizat că o eventuală escaladare a confruntării ar avea consecințe grave pentru toate părțile implicate.

„Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători. Nimeni să nu uite acest lucru”, a adăugat președintele rus.

Discuții directe cu liderii Finlandei și Norvegiei

Avertismentul lui Putin a venit după o convorbire telefonică purtată marți, 27 octombrie, cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Discuția, care a durat aproximativ 90 de minute, a fost inițiată de cei doi lideri nordici și a vizat războiul din Ucraina, reluarea negocierilor și perspectivele unui acord de pace.

„Discuția a fost sinceră și consistentă. Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și a securității europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a declarat Alexander Stubb.

La rândul său, premierul norvegian a subliniat necesitatea reducerii tensiunilor.

„Războiul implică pierderi umane și materiale enorme. Suferința și distrugerile vor afecta generații întregi. În cadrul convorbirii, am subliniat importanța dezescaladării”, a afirmat Jonas Gahr Støre.

Cei doi lideri au transmis că Finlanda și Norvegia își vor menține sprijinul pentru Ucraina și au insistat asupra necesității reluării negocierilor de pace.

Stubb a precizat că discuția cu Putin a fost purtată în numele celor două state, nu în numele Europei în ansamblu.

Inițiativa nordică a provocat nemulțumiri în Europa

Decizia liderilor Finlandei și Norvegiei de a discuta direct cu Putin a provocat reacții critice în alte capitale europene, în condițiile în care numeroși lideri occidentali au evitat contactele directe cu președintele rus după declanșarea invaziei din Ucraina.

Premierul danez Mette Frederiksen a criticat inițiativa și a pledat pentru o poziție europeană comună.

„Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc ca fiecare să acționeze pe cont propriu”, a declarat aceasta.

Frederiksen a afirmat, de asemenea, că nu vede semne că Rusia și-ar dori cu adevărat pacea.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că alți lideri europeni nu fuseseră informați despre convorbire. Acesta și-a exprimat scepticismul în privința rezultatelor unor asemenea discuții.

Și premierul polonez Donald Tusk le-ar fi transmis liderilor nordici că astfel de contacte necesită „prudență și vigilență absolute”.

În schimb, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat inițiativa, confirmând că discuția fusese coordonată cu Kievul.

„Salutăm un asemenea sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice și pentru procesul de pace”, a transmis oficialul ucrainean.

Putin avertizează asupra situației din Marea Baltică

În cadrul declarațiilor sale, președintele rus a abordat și problema securității navigației în Marea Baltică, afirmând că Moscova nu dorește ca regiunea să ajungă într-o situație similară celei din Strâmtoarea Ormuz.

Putin a avertizat că eventualele restricții asupra navigației și comunicațiilor ar putea provoca o escaladare a tensiunilor.

„Vrea cineva să se ajungă în Marea Baltică la aceeași situație ca în Golf sau în Strâmtoarea Ormuz?”, a întrebat liderul rus.

„Nu știu. Noi nu ne dorim acest lucru, dar vom răspunde oricărei provocări”, a adăugat acesta.

Marea Britanie avertizează asupra riscului unui atac până în 2030

În paralel cu avertismentele venite de la Moscova, în Marea Britanie au fost intensificate discuțiile privind pregătirea țării pentru eventualitatea unui conflict militar.

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a avertizat la începutul acestei săptămâni că Regatul Unit trebuie să fie pregătit pentru un posibil război în următorii 1.000 de zile.

Într-un articol publicat pe 24 octombrie în The Telegraph, oficialul britanic a susținut că adversarii țării ar putea fi pregătiți să o atace în 2030. Guvernul britanic le-a recomandat cetățenilor să își facă provizii de alimente conservate și apă îmbuteliată.

Tot joi, Rachel Reeves, fost ministru britanic de Finanțe, a cerut Uniunii Europene să preia controlul asupra activelor rusești înghețate, evaluate la 175 de miliarde de lire sterline, pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.

În prima sa intervenție importantă după plecarea din guvern, parlamentara laburistă a transmis Bruxellesului că „acum este momentul să acționeze”.

Reeves a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit major de finanțare, în timp ce președintele american Donald Trump încearcă să determine Kievul să ajungă la un acord cu Moscova.

În aceeași zi în care Putin a făcut declarațiile privind un posibil război cu Europa, un atac rusesc a lovit două trenuri oprite într-o gară din orașul ucrainean Dnipro.

Potrivit autorităților ucrainene, o dronă rusească propulsată de un motor cu reacție a lovit garniturile, provocând moartea a cel puțin 13 persoane și rănirea altor zece.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul drept unul „îngrozitor”, precizând că au fost vizate trenuri de călători.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Putin spune că Rusia este pregătită de război cu Europa. Amenințarea liderului de la Kremlin: „Nimeni să nu uite acest lucru” apare prima dată în Realitatea.md.

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit Reuters.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Administrația Trump vrea un ton mai moderat față de Moscova. Ce le-a cerut Pentagonul aliaților NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Publicația „Novaya Gazeta” din Rusia, cunoscută pentru investigațiile sale privind corupția și încălcările drepturilor omului, își va înceta activitatea pe 9 noiembrie. Într-o declarație publicată pe 30 octombrie cu titlul „Ne-au ucis”, echipa redacțională a acuzat autoritățile ruse și serviciile de securitate că au forțat închiderea organizației.

Jurnaliștii scriu că au primit notificări de evacuare din biroul lor din Moscova. Sistemul de donații din partea cititorilor a fost deconectat și a privat echipa de finanțare, iar echipa crede că a fost vorba despre acțiuni coordonate.

„Autoritățile ruse și serviciile de securitate ruse au forțat comitetul editorial să înceteze activitatea”, se arată în declarație.

Pe 9 noiembrie, personalul va părăsi sediul în care și-a desfășurat activitatea timp de 30 de ani și va închide serverele, scrie RUPOR.MD. Ultimul număr al ziarului încă urmează să fie publicat.

Închiderea a fost precedată de blocarea online a publicației, radierea din lista instituțiilor media, percheziții și de hărțuirea jurnaliștilor. În septembrie 2026, Ministerul Justiției din Rusia a adăugat întreagă echipă editorială în registrul „agenților străini”, iar recent au avut loc percheziții la redactorul șef al publicației.

„Novaya Gazeta” a fost fondată în 1993. Jurnaliștii realizau investigații privind corupția, brutalitatea poliției, frauda electorală și acțiunile armatei ruse. O parte semnificativă a activității sale a inclus relatări despre războaiele din Cecenia și încălcările drepturilor omului în Caucazul de Nord.

În 2021, cofondatorul și redactor-șef de lungă durată al ziarului, Dmitri Muratov, a primit Premiul Nobel pentru Pace împreună cu jurnalista filipineză Maria Ressa, pentru eforturile lor de apărare a libertății de exprimare.

După invazia Rusiei în Ucraina, o parte din echipa redacției a părăsit țara și a creat o publicație separată – Novaya Gazeta Europa.

Articolul „Ne-au ucis”. Novaya Gazeta anunță că își încetează activitatea în Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Un sondaj online neautorizat colecta preferințele electorale ale populației Găgăuziei, anunță Stratcom. Specialiștii au identificat acțiunile pe platforma opinesta.com.

Identitatea organizatorului și a finanțatorului nu a fost declarată, CEC nu a emis autorizație pentru cercetarea sociologică. Domeniul a fost înregistrat pe 27 iulie 2026, iar platforma conține elemente în limba rusă, referințe la VK și Odnoklassniki și un identificator asociat districtului federal Volga din Rusia.

„Chestionarul era disponibil în două versiuni, rusă și română, și includea aceleași întrebări privind notorietatea și atitudinea față de cei opt candidați la funcția de Bașcan. Suplimentar, erau evaluate satisfacția față de situația din țară, percepția asupra direcției de dezvoltare a statului, aprobarea activității și încrederea în autoritățile centrale. Structura chestionarului permitea corelarea percepțiilor asupra candidaților regionali cu atitudinile față de autoritățile centrale”, notează responsabilii de la Stratcom.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chestionarul conținea întrebări despre data scrutinului, intenția de participare, candidatul preferat, alternativa în cazul absenței acestuia în buletinul de vot și concurenții electorali pentru care respondentul nu ar vota în niciun caz. De asemenea, au fost incluse opțiuni privind neparticiparea, anularea buletinului și indecizia.

„Preferințele electorale erau corelate cu vârsta, sexul, etnia, religia, localitatea, ocupația și situația materială. Chestionarul solicită suplimentar indicarea surselor obișnuite de știri și a canalului prin care respondentul a aflat despre sondaj (Facebook Telegram, TikTok, etc). Aceasta indică posibilitatea asocierii profilului electoral al respondenților cu caracteristicile socio-demografice și consumul de informații. Datele din configurația platformei arată că activitatea viza colectarea a aproximativ 1500 de răspunsuri în română și rusă, prin Facebook și Instagram”, transmite experții de la Stratcom.

Datele disponibile nu au permis stabilirea numărului efectiv de chestionare completate sau a impactului asupra comportamentului electoral.

Articolul Stratcom: Un sondaj online neautorizat colecta preferințele electorale ale populației Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Aeroporturile din Rusia au fost afectate de perturbări majore în urma atacurilor cu drone ucrainene. Aproape 500 de curse aeriene au fost întârziate sau anulate, iar peste 100 de aeronave au fost redirecționate către aeroporturi de rezervă. În paralel, un incendiu puternic a izbucnit la o rafinărie petrolieră din regiunea Samara, în urma unui atac cu drone.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 800 de drone ar fi fost doborâte la periferia capitalei ruse. Din cauza situației, traficul aerian a fost grav perturbat, iar o parte dintre curse au fost redirecționate către aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg.

Ucraina reluat și atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia 

În același timp, în noaptea trecută, un incendiu de amploare a izbucnit la rafinăria petrolieră Novokuibyshevsk, din regiunea Samara, în urma unui atac cu drone ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit canalului ucrainean de monitorizare Exilenova+, localnicii au raportat prezența mai multor drone deasupra zonei industriale, după care au izbucnit incendii. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu flăcări și coloane dense de fum în apropierea rafinăriei.

Publicația precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea imaginilor și nici amploarea pagubelor. Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații oficiale despre consecințele atacului. Lovitura ar putea marca reluarea campaniei ucrainene de atacuri asupra rafinăriilor rusești, suspendată neoficial la mijlocul lunii octombrie.

Pe 29 octombrie, The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali familiarizați cu operațiunile militare, că unitățile ucrainene responsabile de atacurile la distanță au oprit temporar loviturile asupra rafinăriilor din Rusia, în urma presiunilor exercitate de administrația președintelui american Donald Trump.

Potrivit publicației americane, pauza urma să fie menținută cel puțin până după alegerile pentru Congresul SUA, programate pentru 3 noiembrie, și ar fi putut continua pe parcursul lunii noiembrie.

Rafinăria Novokuibyshevsk aparține companiei ruse Rosneft și are o capacitate de procesare de aproximativ 8,8 milioane de tone de țiței anual. Instalația produce combustibil pentru aviație, benzină, motorină, lubrifianți și alte produse petroliere.

Articolul Haos pe aeroporturile din Rusia după atacurile cu drone. Ucraina reia loviturile asupra infrastructurii energetice apare prima dată în Realitatea.md.