„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Un nou incident cu dronă la Leipzig. Un aparat de zbor cu explozibil, descoperit lângă un avion ucrainean cu muniție

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Germania închide ultimul consulat rus și „Casa Rusă” de la Berlin. Rusia îi promite un răspuns „pe măsură” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimr Zelenski, avertizează companiile aeriene care folosesc spațiul aerian al Rusiei că acesta devine tot mai periculos din cauza intensificării atacurilor cu drone. Liderul de la Kiev susține că spațiul aerian rus va fi, de facto, închis pentru aviația civilă, potrivit UNN.

„Astăzi vrem să avertizăm fiecare companie aeriană care utilizează spațiul aerian al Rusiei, fiecare asigurător și pe toți cei care încă folosesc principalele aeroporturi rusești: spațiul aerian al Rusiei devine complet nesigur”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.

Potrivit președintelui ucrainean, Kievul nu amenință aviația civilă și nu urmărește să pună în pericol aeronavele civile. În același timp, el a avertizat că numărul dronelor care vor survola teritoriul Rusiei va crește, iar acest risc trebuie luat în calcul de companiile care operează zboruri în această țară.

„Vor fi atât de multe drone în spațiul aerian al Rusiei, încât acest lucru trebuie luat în calcul. Deși autoritățile ruse nu informează corespunzător despre acest lucru, spațiul aerian al Rusiei va fi, de facto, închis. Războiul declanșat de Rusia îi închide propriul spațiu aerian”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu își dorește pierderea unor vieți nevinovate și a îndemnat ambasadorii străini să transmită guvernelor lor informațiile privind riscurile din spațiul aerian rus.

Zelenski s-a adresat în special companiilor aeriene care operează zboruri către Moscova, Sankt Petersburg și alte destinații importante din Rusia.

„În spațiul aerian al Rusiei nu mai există momente sigure”, a avertizat președintele ucrainean.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și instituțiile competente urmează să transmită organizațiilor internaționale informații despre pericolele pentru aviația civilă în spațiul aerian al Rusiei.

„Aviația civilă nu își are locul printre drone”, a conchis Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski avertizează asupra închiderii spațiului aerian al Rusiei: „Nu mai există momente sigure” apare prima dată în Realitatea.md.

Un parlamentar rus de rang înalt a cerut ca Moscova să folosească o armă nucleară împotriva Ucrainei, pentru a forța Kievul să capituleze, notează antena3.ro. Alexei Juravliov, deputat în Duma de Stat și lider al partidului naționalist Rodina, a declarat că Rusia ar trebui să utilizeze arme nucleare tactice dacă este necesar și a respins orice dezbatere privind oportunitatea ca Moscova să depășească pragul nuclear.

„Rusia trebuie să lovească astfel încât inamicul să înțeleagă că trebuie să capituleze”, a afirmat Juravliov într-un mesaj video postat duminică pe Telegram.

„Nici nu ar trebui să existe o astfel de discuție. Dacă este necesar, suntem obligați să folosim arme nucleare tactice… Dacă trebuie să lovim, vom lovi. Și acest lucru nu este negociabil”, a spus Juravliov.

Afirmaţiile lui Juravliov au venit în contextul îngrijorărilor din SUA și Europa legate de posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să escaladeze și mai mult conflictul.

Bloomberg a relatat că Putin se pregătea pentru o escaladare suplimentară în Ucraina și că ar putea lua în considerare utilizarea armelor nucleare tactice ca ultimă soluție pentru a evita înfrângerea. Cu toate acestea, nu există dovezi că Putin ar fi decis să utilizeze arme nucleare.

Vizita șefului CIA la Moscova

Retorica nucleară survine după vizita neașteptată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Potrivit unor surse Axios, Ratcliffe a încercat să afle dacă Putin ar putea fi convins să renunțe la o escaladare ulterioară și să revină la negocieri menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

The New York Times a relatat că Ratcliffe a prezentat o „evaluare sumbră” a armatei și economiei ruse și a îndemnat Moscova să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se deterioreze și mai mult.

La scurt timp după vizită, Rusia a efectuat un test cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă teritoriul Statelor Unite. Ministerul Apărării nu a dezvăluit ce tip de rachetă a fost testat.

Bloomberg a relatat că, la momentul respectiv, nu existau indicii că Putin s-ar pregăti să utilizeze efectiv arme nucleare.

Orice lovitură nucleară rusă ar risca, de asemenea, să declanșeze o confruntare majoră chiar cu partenerii Moscovei. China s-a opus cu fermitate utilizării armelor nucleare în acest război și, potrivit informațiilor, a avertizat Kremlinul să nu facă un astfel de pas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Dacă trebuie să lovim, vom lovi”. Un parlamentar rus cere Moscovei să atace Ucraina cu arme nucleare apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană a declarat marţi că prezenţa ministrului de finanţe rus la reuniunea G20 organizată de SUA este nepotrivită, subliniind că nu este ”deloc momentul pentru normalizarea” relaţiilor cu Moscova, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Pentru Uniunea Europeană, ”nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezenţa Rusiei la acest tip de reuniuni”, a declarat comisarul european pentru economie şi productivitate, Valdis Dombrovskis, aflat la reuniunea miniştrilor de finanţe din G20 ce are loc la Asheville, în statul american Carolina de Nord.

„Personal, întotdeauna mi-a fost greu să discut despre subiecte sensibile cu reprezentanţi ai regimurilor care poartă un război şi ucid în fiecare zi civili”, a adăugat Dombrovskis, referindu-se la războiul lansat de Rusia contra Ucrainei.

Comisarul european a ţinut o conferinţă de presă chiar înaintea reluării discuţiilor din ultima zi a reuniunii G20 din SUA.

Ziua de luni a fost marcată de apariţia surpinzătoare a ministrului rus Anton Siluanov, care s-a instalat la masa ovală în jurul căreia se aflau zeci de delegaţi. El a putut astfel să se întreţină personal cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii şi personalitate de prim plan în al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump.

Acesta din urmă a încercat o apropiere de Moscova de la revenirea sa la Casa Albă, provocând exasperarea Uniunii Europene, care sprijină Kievul.

Blocul european a obţinut luni ca Siluanov să fie exclus de la tradiţionala fotografie de familie.

În timpul conferinţei sale de presă, Valdis Dombrovskis a anunţat că a făcut ”presiuni” asupra miniştrilor de finanţe pentru a-şi spori ajutorul financiar pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul UE respinge normalizarea relațiilor cu Rusia: „Nu este momentul” apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia a fost ținta unor noi acte de sabotaj. Potrivit lui, este vorba inclusiv despre incendii provocate.

În cadrul unui discurs ținut la Gdańsk, premierul de la Varșovia a menționat că inclusiv România se numără printre țările care au fost ținta unor acte de sabotaj rusesc. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de comemorare a 87 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Polonia este victima a numeroase provocări. Cel mai probabil, am avut din nou de-a face cu acte de sabotaj, cu doar câteva zeci de ore în urmă, care au implicat incendii provocate. Acte de sabotaj, subversiune și provocări au vizat Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia în numeroase ocazii, România, Danemarca și, cel mai recent, Germania.

Da, în scurt timp vom afla că serviciile ruse au organizat provocarea cu drona de la Leipzig. Poate că atunci Germania, Franța, Italia și Spania, toate fără excepție, toate națiunile și toți liderii lumii libere, vor înțelege că, în fața răului, nimeni nu poate fi lăsat singur. Trebuie să o spunem cu voce tare și clar: lunile următoare, toamna și iarna care ne așteaptă, ar putea fi decisive nu doar pentru independența Ucrainei, ci și pentru securitatea Poloniei și a întregii lumi libere”, a spus Tusk.

Prim-ministrul polonez a avertizat că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina şi provoca NATO, scrie Antena3. În opinia oficialului, nici o ipoteză și nici un eventual scenariu nu trebuie exclus.

Articolul „Următoarele șase luni vor fi decisive”. Tusk anunță că se pregătește de provocările Rusiei împotriva NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia și-a reiterat marți apelul către diplomații și cetățenii străini de a părăsi Kievul. Mesajul este reiterat pe fundalul escaladării războiului din Ucraina și al atacurilor din ce în ce mai intense ale forțelor armate ruse împotriva capitalei țării vecine.

„Vreau să reiterez că recomandarea făcută întregului corp diplomatic și cetățenilor străini din Kiev de a evacua din cauza atacurilor sistematice și constante ale forțelor armate împotriva infrastructurii militare a Ucrainei nu își pierde din valabilitate, ci dimpotrivă”, a transmis Maria Zaharova.

Primul astfel de avertisment a fost emis în ajunul zilei de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a avertizat asupra unui „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca cea de-a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, potrivit hotnews.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev. Informații despre aceste planuri au fost transmise atunci de ministrul de externe rus Serghei Lavrov omologului său american, Marco Rubio.

Ministrul rus a atras atunci atenția asupra recomandării emise de către Moscova de a evacua diplomații și cetățenii străini din Kiev.

Rusia și-a intensificat atacurile împotriva capitalei ucrainene în ultimele săptămâni. Ofensiva a fost soldată cu moartea a zeci de civili, în timp ce duminică Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze noi atacuri asupra instalațiilor energetice din Ucraina.

Articolul Planifică ceva? Rusia somează diplomații străini să părăsească Kievul apare prima dată în Realitatea.md.

A șasea navă fantomă rusească, care ar fi circulat sub drapel fals, a fost reținută de către UE. Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Este vorba despre un petrolier care ar fi încălcat dreptul maritim internațional. Nava a fost verificată pe 30 august, în Marea Mediterană.

„Vânzările ilegale de petrol de la navele flotei umbră reprezintă o linie critică pentru războiul Rusiei în Ucraina, iar noi vom continua să le întrerupem”, a transmis Kallas.

Miniștrii Apărării din Uniunea Europeană urmează să se reunească marți în Irlanda, pentru a discuta măsurile împotriva flotei fantomă a Rusiei.

Articolul Kallas: A șasea navă fantomă rusească a fost reținută de către UE apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Summit Trump-Putin-Zelenski? Kremlinul spune că întâlnirea nu are rost fără un acord de pace apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că prezența Alianței Nord-Atlantice în Arctica reprezintă amenințare directă la adresa securității țării sale. Oficialul susține că întărirea prezenței NATO în regiune va crește tensiunile cu Moscova.

În februarie, Alianța Nord-Atlantică a lansat misiunea Arctic Sentry (Santinela Arctică), pentru consolidarea prezenței în Nordul îndepărtat, scrie Agerpres. Rusia dispune în Arctica de o flotă militară, inclusiv de submarine cu arme nucleare, și consideră că regiunea este în sfera sa de interes, unde dezvoltă și o rută comercială maritimă către Asia.

Moscova a protestat deja împotriva misiunii Arctic Sentry, iar Lavrov consideră că exercițiile militare ale Alianței în regiune sunt agresive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O astfel de activitate militară în Nordul Îndepărtat amenință direct securitatea Rusiei. Riscul de incidente care ar putea declanșa o confruntare armată cu consecințe potențial dezastruoase este în creștere”, afirmă ministrul rus.

Kremlinul are cea mai mare prezență militară și cea mai extinsă infrastructură militară în Arctica, regiune bogată în resurse minerale, unde și China a început în ultimii ani să își intensifice activitățile, în mare parte în parteneriat cu rușii.

Articolul Lavrov: NATO în Arctica va amenința direct securitatea Rusiei. „Riscul unei confruntări armate este în creștere” apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă pregătește atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat duminică, 30 august, Ministerul rus al Apărării, la două zile după un atac devastator asupra unui depozit din apropierea Kievului, scrie mediafax.ro.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Articolul Rusia pregătește „atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei” apare prima dată în Realitatea.md.

Mai multe incendii au izbucnit în Kiev în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. În sectorul Obolonski, o clădire de locuințe cu 12 etaje a fost lovită, iar focul s-a extins între etajele doi și cinci. Trei persoane au fost rănite și preluate de echipajele medicale. În urma atacului a fost raportat și decesul unei fetițe de doi ani, scrie Unian.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, incendiul din bloc a fost lichidat. Alte incendii au fost raportate în sectoarele Podilski și Holosiivski, unde au fost afectate clădiri nerezidențiale și administrative. Pompierii au intervenit pentru localizarea și stingerea focarelor.

Atacul face parte dintr-o ofensivă aeriană de amploare asupra Ucrainei. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în cursul zilei de 29 august 224 de drone de atac, dintre care 199 au fost distruse de apărarea antiaeriană.

Oficialii ucraineni susțin că dronele rusești propulsate cu reacție, inclusiv variantele de „Shahed”, reprezintă o provocare suplimentară pentru apărarea antiaeriană. În prezent, acestea sunt interceptate în principal cu rachete, iar rata de distrugere este estimată la aproximativ 80%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac rusesc asupra Kievului: Trei persoane au fost rănite, iar un bloc a luat foc apare prima dată în Realitatea.md.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de  The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moscova amenință Chișinăul? Ozerov: Occidentul înarmează Moldova și o pregătește pentru un război cu Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că Statele Unite au furnizat Kievului informații despre o serie de întâlniri de la Moscova din ultimele zile, relatează Reuters, citat de Agerpres.ro. 

”Am primit informații de la partea americană despre întâlnirile de la Moscova care au avut loc în aceste zile. Au fost o serie de întâlniri acolo”, a transmis Zelenski pe Telegram, fără a intra în detalii despre cine a participat la întâlniri.

”Le mulțumesc pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, a adăugat Zelenski.

Wall Street Journal a relatat miercuri că directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia cu privire la orice atac asupra unui membru al NATO. Kremlinul a respins informația, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu va ataca o țară NATO, minimalizând relatările din presă despre deplasarea lui Ratcliffe.

Două surse au declarat pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru al NATO, deși nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile au acoperit și sprijinul Rusiei pentru Iran, a declarat o sursă pentru Reuters.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Șeful CIA, la Moscova: Zelenski spune că SUA l-au informat despre discuțiile cu serviciile secrete ruse apare prima dată în Realitatea.md.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că pentru alegerile Dumei de Stat din Rusia, vor fi deschise 17 secții de votare în regiunea transnistreană. Conform lui, autoritățile autoproclamate ar urma să pregătească spațiile respective.

Pe de altă parte, ambasada rusă la Chișinău nu a făcut publică vreo listă a secțiilor de votare care vor fi deschise în regiunea transnistreană. Misiunea diplomatică a anunțat doar despre un singur birou electoral, care va funcționa în cadrul instituției, la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Site-ul Comisiei Electorale Centrale din Rusia nu poate fi accesat de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a verifica lista secțiilor de votare care se vor deschide în afara țării, pentru votarea membrilor Dumei de Stat.

Redacția Realitatea a solicitat precizări despre numărul secțiilor de votare care se vor deschide în Republica Moldova la acest scrutin de la Ministerul Afacerilor Externe și a cerut informații cu referire la declarația lui Krasnoselski de la Biroul Politici pentru Reintegrare și Comisia Electorală Centrală.

Revenim cu alte informații la subiect, imediat ce le obținem.

(UPDATE, 28 august, ora 18:00)

Biroul de Reintegrare, despre deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului:

„În lipsa consimțământului autorităților constituționale ale Republicii Moldova, deschiderea unor asemenea secții de votare pe teritoriul său contravine dreptului internațional și principiului suveranității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”.

Articolul Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Vadim Krasnoselski afirmă că 40 de transnistreni au obținut până acum cetățenia rusă prin procedură simplificată. Precizăm că obținerea statutului a fost facilitat începând cu luna mai.

Articolul Krasnoselski: 40 de transnistreni au obținut până acum cetățenia rusă prin procedură simplificată apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia ar fi racolat cel puțin 857 de moldoveni, ca să lupte în Ucraina. Datele au fost prezentate de serviciul de informații militare din Ucraina, cu referire la proiectul „Хочу жить” (tr. red.: Vreau să trăiesc), susținut de Ministerul Apărării de la Kiev.

„Хочу жить” are un centru care recepționează cererile militarilor ruși, care vor să se predea autorităților ucrainene. Pe paginile de pe rețelele de socializare se relatează istoriile persoanelor care au ajuns pe front și au decis să accepte prizonieratul, în loc să lupte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform statisticilor pe care le dețin reprezentanții proiectului, 81 de cetățeni moldoveni au murit în războiul din Ucraina, iar 8 au devenit prizonieri.

Solicitați de Realitatea, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe nu au confirmat sau infirmat datele prezentate de către serviciul ucrainean de inteligență militară.

Articolul Serviciul de informații militare din Ucraina: Câți moldoveni au fost racolați de ruși pentru război și câți au murit apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova nu confirmă, dar nici nu infirmă informațiile potrivit cărora tânăra suspectată că ar fi plasat un dispozitiv exploziv sub mașina unui ofițer rus la Sankt Petersburg ar fi ajuns la Chișinău.

Redacția Realitatea.md a solicitat o reacție instituției, în contextul informațiilor apărute în presa rusă, potrivit cărora suspecta ar fi tranzitat Chișinăul după ce a părăsit Turcia.

„Cu referire la informațiile solicitate, comunicăm că, potrivit prevederilor Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal și ale Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, Poliția de Frontieră nu este în drept să divulge informații ce vizează persoane fizice identificate sau identificabile, inclusiv aspecte referitoare la traversarea frontierei de stat”, a transmis instituția, într-un răspuns oferit Realitatea.md.

Amintim că, potrivit publicației ruse „Fontanka”, tânăra de 24 de ani, suspectată că a instalat dispozitivul exploziv sub mașina unui locotenent-colonel din Forțele Aeriene și Apărarea Antiaeriană a Rusiei, ar fi zburat din Turcia spre Chișinău, de unde s-ar putea deplasa mai departe spre granița cu Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mașina unui locotenent-colonel rus, aruncată în aer la Petersburg. În vehicul se afla militarul și soția sa

Articolul Tânăra suspectată de atentat în Rusia ar fi ajuns la Chișinău? Ce spune Poliția de Frontieră apare prima dată în Realitatea.md.

O tânără de 24 de ani, suspectată că ar fi instalat un dispozitiv exploziv improvizat sub mașina unui locotenent-colonel din Forțele Aeriene și Apărarea Antiaeriană a Rusiei, ar fi ajuns la Chișinău, potrivit publicației „Fontanka”.

Executanta ar fi plecat din Rusia în Turcia, ulterior serviciile speciale turce au comunicat autorităților de la Moscova că tânăra nu se mai află pe teritoriul lor și că ar fi plecat la Chișinău, mai scrie presa rusă.

Potrivit sursei citate, suspecta s-ar putea deplasa din Chișinău spre granița cu Ucraina.

Cum a fost racolată 

Fontanka scrie că, acum câteva luni, tinerei i-au scris pe o aplicație de mesagerie niște persoane, la care ulterior s-ar fi alăturat reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei. Au discutat cu ea despre sistemul politic din Rusia și despre operațiunea militară specială. Tinerei i s-ar fi propus să plaseze o bombă sub o anumită mașină, cu promisiunea că va putea, ulterior, să părăsească Rusia și să trăiască în Ucraina.

Executanta nu este din Sankt Petersburg. În seara zilei de 26 august, ea ar fi fixat dispozitivul chiar sub scaunul șoferului, după care a plecat spre aeroportul Pulkovo, de unde a zburat spre Turcia la ora cinci dimineața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Redacția Realitatea.md a solicitat o reacție de la Ministerul Afacerilor Externe, care a redirecționat solicitarea către Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. De asemenea, am contactat reprezentanții Aeroportului Internațional Chișinău, precum și pe ofițerul de presă al IGP, Diana Fetco. Până la această oră, nu am primit un răspuns din partea niciuneia dintre instituțiile menționate.

Amintim că în ziua de 27 august, în orașul rusesc Slavianka, lângă un magazin de pe șoseaua Kolpino nr. 18, a avut loc o explozie. La volanul mașinii se afla locotenentul-colonel, iar lângă el, soția sa. Militarul a murit la fața locului, iar soția, rănită, a fost spitalizată și salvată. Comitetul de Anchetă al Rusiei a deschis un dosar penal, fără să precizeze deocamdată încadrarea juridică.

Mașina unui locotenent-colonel rus, aruncată în aer la Petersburg. În vehicul se afla militarul și soția sa

Articolul ULTIMA ORĂ! Tânăra suspectată că a plasat bomba sub mașina unui ofițer rus ar fi ajuns la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Nicușor Dan a publicat în Fox News o opinie în care vorbește despre amenințarea tot mai mare reprezentată de Rusia, rolul României pe flancul sud-estic al NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite. Dan a subliniat că România este pregătită să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și în tehnică de luptă americană. , transmite Digi24.

„Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pe care America și Europa nu își pot permite să o ignore. Spațiul aerian al României a fost încălcat de zeci de ori de drone în ultimele luni. Conform relatărilor din presă, serviciile de informații americane consideră că Rusia ar putea testa hotărârea NATO printr-o acțiune limitată împotriva unei țări aliate.

Pentru România, nimic din toate acestea nu este abstract. Ne aflăm pe flancul sud-estic al NATO, la Marea Neagră, și avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toți aliații. Am urmărit această situație de la margine timp de ani de zile, cu drone care ne-au încălcat spațiul aerian și resturi care au căzut pe teritoriul nostru. Am învățat din experiență directă că descurajarea este testată mai întâi la perimetrul alianței”.

Parteneriatul cu SUA și angajamentul României

„Parteneriatul dintre România și Statele Unite a fost construit pentru momente ca acesta. Puterea sa se bazează pe două lucruri: geografia și fiabilitatea. Geografia nu am ales-o noi. Fiabilitatea am câștigat-o. Când Operațiunea „Epic Fury” a necesitat acces și sprijin, România a fost printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Asta face un partener de încredere.

De aceea, i-am trimis recent pe consilierul nostru pentru securitate națională și pe șeful apărării noastre pentru a transmite angajamentul României față de securitatea Mării Negre, față de împărțirea și redistribuirea sarcinilor în cadrul NATO, precum și față de un parteneriat strategic mai profund cu Statele Unite. Le-am cerut să mențină acest dialog, atât la Washington, cât și la sediul NATO, pentru a răspunde la orice întrebări ar putea avea aliații noștri americani. Și să clarifice faptul că România este pregătită să-și sporească atât nivelul angajamentelor, cât și ritmul în care le îndeplinește.

În spatele acestei oferte se află o premisă simplă. România nu cere mai mult de la America. România se oferă să facă mai mult. Suntem recunoscători pentru leadershipul american și înțelegem că recunoștința trebuie să fie însoțită de responsabilitate. Statele Unite au dreptate să se aștepte ca Europa să-și asume o parte mai mare din propria apărare, iar România susține această așteptare cu fonduri și acțiuni concrete, inclusiv prin obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035”.

Investiții de miliarde în infrastructura militară

„La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, de pe litoralul Mării Negre, România a demarat unul dintre cele mai ample programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO: lucrări de extindere și modernizare în curs de desfășurare sau planificate, în valoare de aproximativ 2,5–3 miliarde de euro.

Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea sunt conectate printr-o rețea logistică militară, care leagă aerodromuri, drumuri, porturi, poligoane de instrucție și infrastructura de aprovizionare, astfel încât România și Statele Unite să poată deplasa rapid trupe și echipamente atunci când este cel mai mare nevoie.

Modernizarea forțelor noastre armate se bazează pe sisteme americane: sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, artileria de rachete HIMARS, avioanele F-16, tancurile Abrams și cele 32 de avioane F-35A prevăzute.

Aceasta nu este o listă de cumpărături. Este o decizie de a asigura interoperabilitatea cu platformele americane și ale NATO. Și pentru ca forțele române să fie pregătite încă din prima zi a unei crize, nu abia în a 30-a”.

Descurajarea Rusiei începe înaintea unei crize

„Pentru că descurajarea nu se referă doar la ceea ce poate face NATO odată ce o criză a început. Este vorba despre a convinge un adversar, înainte ca acel moment să sosească, că agresiunea va eșua și că alianța va răspunde ca un tot unitar.

Acest lucru necesită capacități vizibile, o infrastructură rezilientă și voința politică de a le folosi pe amândouă. De asemenea, este necesar ca aliații să știe că pot conta unul pe celălalt, nu doar la Washington sau la Bruxelles, ci și pe teren, unde geografia și gradul de pregătire decid cât de repede o decizie se transformă în acțiune.

Răspunsul Europei față de Rusia include piste de decolare, porturi, poligoane de antrenament, conducte și baterii de apărare aeriană din România, precum și sprijinul pe care România îl oferă aliaților săi aflați sub presiune.

O Românie mai puternică înseamnă un flanc sud-estic mai puternic. Un flanc mai puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei.

Suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm și să fim alături de aliații noștri, mai presus de toate de Statele Unite. Mesajul nostru este, așadar, clar: România nu va aștepta să fie pusă la încercare înainte de a fi pregătită”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Nicușor Dan, mesaj ferm despre Rusia, în Fox News: România nu va aștepta să fie pusă la încercare apare prima dată în Realitatea.md.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), John Ratcliffe, a efectuat o vizită neanunțată la Moscova, unde a petrecut aproximativ patru ore, iar Kremlinul a confirmat ulterior deplasarea, transmite presa internațională, scrie alerta.md.

Potrivit autorităților ruse, vizita a fost legată de contacte între serviciile de informații ale celor două țări. O întâlnire între John Ratcliffe și Vladimir Putin nu ar fi fost planificată, iar Moscova nu a precizat cu cine s-a întâlnit șeful CIA și despre ce au discutat.

Una dintre persoanele cu care Ratcliffe ar fi putut purta discuții este directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, cu care șeful CIA menține contacte.

Vizita are loc pe fondul unor informații privind posibile planuri militare ale Moscovei. Wall Street Journal a relatat anterior că serviciile de informații americane au identificat semne privind pregătirea Rusiei pentru o nouă mobilizare în contextul războiului împotriva Ucrainei, precum și posibile intenții de a testa hotărârea NATO printr-o operațiune militară limitată.

Fosta adjunctă a directorului Informațiilor Naționale ale SUA, Beth Sanner, a sugerat că Ratcliffe ar fi putut transmite Moscovei un avertisment direct: „Știm la ce vă gândiți și ar fi mai bine să nu o faceți”.

Un alt subiect posibil al discuțiilor ar fi fost Iranul. Rusia sprijină Teheranul, în timp ce Statele Unite își intensifică presiunile și sancțiunile împotriva autorităților iraniene. Potrivit lui Sanner, Ratcliffe ar fi putut discuta cu partea rusă atât despre sprijinul acordat Iranului, cât și despre o eventuală implicare a Moscovei în negocierile privind încetarea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova în această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac care ar viza NATO, au anunţat, miercuri, mai multe publicaţii americane, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, notează AFP.

De ce a mers șeful CIA la Moscova? Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace NATO

O vizită neanunțată are loc marți, 25 august, la Moscova. Directorul CIA, John Ratcliffe, se află astăzi în capitala Rusiei pentru discuții cu oficiali ruși, au declarat pentru Axios doi oficiali americani.

Articolul Vizita secretă la Moscova: Ratcliffe ar fi discutat cu Narîșkin despre planurile militare ale Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.

Călătoria neobişnuită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova în această săptămână a avut ca scop avertizarea Rusiei împotriva oricărui atac care ar viza NATO, au anunţat, miercuri, mai multe publicaţii americane, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încercat să minimizeze importanţa acestei vizite, notează AFP.

Wall Street Journal şi CBS au raportat că şeful CIA a încercat să descurajeze Rusia de la orice atac împotriva unui membru NATO, în condiţiile în care evaluările serviciilor americane de informaţii indică faptul că Moscova ar putea încerca să pună alianţa la încercare.

Wall Street Journal detaliază, în special, că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea sfida NATO cu un „atac limitat” în următorii ani, potrivit Agerpres. Donald Trump a calificat, totuşi, această deplasare a directorului CIA drept o vizită de „semi-rutină” într-un interviu acordat miercuri comentatorului conservator Glenn Beck, lăsând să se înţeleagă că întrevederea a avut ca scop discutarea războiului din Ucraina.

„Ne-am dori ca războiul din Ucraina să se oprească”, a adăugat preşedintele american, transmite Digi24.

În timpul călătoriei sale la Moscova, Ratcliffe a abordat şi problema războiului din Iran, ameninţând cu sancţiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, potrivit presei americane.

Miliardarul a asigurat în timpul interviului de miercuri că această vizită nu a avut legătură nici cu Iranul, nici cu ameninţările ruseşti la adresa NATO. „Nu a fost acolo pentru niciunul dintre lucrurile pe care le menţionaţi”, a susţinut el, fiind întrebat despre cele două subiecte. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că John Ratcliffe s-a deplasat la Moscova pentru discuţii „între servicii secrete”, fără a se întâlni cu preşedintele Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt rus a considerat că „este încă prea devreme pentru a spune în ce măsură acest lucru va avea o influenţă asupra procesului de scoatere a relaţiilor (ruso-americane) din criză”.

Niciun alt contact viitor nu este prevăzut pentru moment, le-a afirmat el jurnaliştilor, printre care şi cei de la AFP, calificând aceste contacte drept „pozitive”, dar refuzând să menţioneze dosarele asupra cărora au purtat discuţiile.

De câteva luni, Rusia şi Ucraina îşi intensifică atacurile cu rază lungă, vizând situri civile precum depozite logistice şi facilităţi petroliere şi portuare. Aceste atacuri fac un număr tot mai mare de victime civile în fiecare săptămână.

Eforturile diplomatice sub mediere americană pentru a pune capăt conflictului sunt în impas, iar Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi pregătit să îşi revizuiască pretenţiile maximaliste, în special cele teritoriale.

Până în prezent, încercările lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, inclusiv organizarea, în urmă cu puţin peste un an, a unui summit în Alaska cu omologul său Vladimir Putin, au rămas fără rezultat.

Un avion militar american a decolat marţi dimineaţă din capitala letonă Riga spre capitala rusă, înainte de a efectua traseul invers în cursul serii, conform datelor de pe site-ul de monitorizare a zborurilor Flightradar24. Ultima călătorie cunoscută a unui director CIA în Rusia data din noiembrie 2021, înainte de începerea războiului din Ucraina în februarie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul De ce a mers șeful CIA la Moscova? Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Un angajat al ambasadei României a fost declarat persona non-grata de Kremlin. Măsura reprezintă răspuns la o decizie similară a Bucureștiului, în privința unui diplomat rus.

Pe 27 august, ministerul de Externe al Rusiei a convocat-o pe Liliana Burda, însărcinat cu afaceri la ambasada română. Funcționara a primit nota diplomatică referitoare la decizia de a declara indezirabil reprezentantul misiunii diplomatice românești de la Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Război diplomatic? Un angajat al ambasadei României a fost declarat persona non-grata în Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile britanice pregătesc o campanie prin care populația va primi recomandări pentru situații de urgență, de la fenomene meteorologice extreme până la atacuri cibernetice. Printre sfaturile avute în vedere se numără păstrarea în locuințe a unor rezerve de apă îmbuteliată și alimente neperisabile. Potrivit Financial Times, Moscova se aștepta la o poziție mai conciliantă din partea noului prim-ministru, Andy Burnham, care a reafirmat însă sprijinul său față de Kiev.

Pentru agenții secreți, o incursiune rusă, fizică sau cibernetică, este o chestiune de când, nu de dacă: iar guvernul pregătește o campanie pentru a spori reziliența națională, scrie Corriere della Sera, transmite Digi24.

Prim-ministrul Andy Burnham elaborează o campanie de informare pentru țară, care va fi difuzată pe rețelele sociale, cu scopul de a consolida reziliența națională, nu numai în fața urgențelor climatice, ci și în fața unui eventual atac fizic sau cibernetic din partea Moscovei.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a subliniat acum câteva zile că apreciază oferta Londrei către Kiev de a facilita dezvoltarea independentă a rachetelor de croazieră Scalp-Storm Shadow drept o „participare la război, cu toate consecințele sale”.

Când, nu dacă

Întrebarea care se pune acum, potrivit serviciilor secrete, este „când, și nu dacă” vor avea loc represalii din partea Rusiei, mai ales după intervenția lui Burnham cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a independenței Ucrainei.

Se pare că Vladimir Putin credea că noul prim-ministru va fi mai îngăduitor față de Rusia decât predecesorul său, Keir Starmer: dimpotrivă, Burnham și-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina și a acuzat Rusia că a „aprins fitilul” declanșând conflictul.

Serviciile secrete au aflat că „Rusia încearcă deja zilnic să pătrundă în infrastructurile britanice”.

Prin urmare, guvernul își actualizează „manualul de război”, destinat protejării țării în caz de atac.

Presa britanică relatează că recomandările vor avea un caracter preventiv, fără ca autoritățile să urmărească alarmarea populației. O sursă citată de Financial Times a explicat că măsurile vor include lucruri simple, precum existența unor cantități de apă îmbuteliată și conserve în gospodării.

„War book”, manual cu planurile de apărare

În paralel, Executivul accelerează lucrările la așa-numitul „war book”, manualul care cuprinde planurile de apărare și reacție ale țării în cazul unor amenințări externe.

Săptămâna trecută, s-a aflat că niște hackeri au reușit să se infiltreze în sistemul de gestionare al unei centrale electrice britanice, o operațiune care a scos la iveală vulnerabilitatea sistemului energetic al țării. Dieter Helm, profesor de economie la Universitatea din Oxford, a declarat pentru Financial Times că există mai multe ținte ușoare și, prin urmare, cu risc ridicat în Marea Britanie, de la parcurile eoliene din largul Aberdeenului, în Scoția, până la gazoductul submarin care leagă Norvegia de Anglia.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a subliniat că securitatea națională este o prioritate pentru orice guvern și că Londra dorește să informeze cetățenii cu privire la măsurile concrete pe care le pot lua pentru a se pregăti și a se proteja împotriva diverselor amenințări.

Alertă telefonică, în analiză

Aprobarea de către prim-ministru a unei alerte telefonice de urgență privind incendiile forestiere din Anglia și Țara Galilor din această lună a fost criticată de unii, dar a reprezentat un semn că acesta dorește să fie asociat cu eforturile de asigurare a siguranței țării.

Utilizarea respectivei alerte este în prezent analizată de Biroul Cabinetului — un demers despre care oficialii au afirmat că reprezintă o practică standard — iar Downing Street a insistat că utilizarea acesteia a fost „pe deplin adecvată” și că a fost solicitată de șefii serviciilor de pompieri.

Darren Jones, fost ministru al Biroului Cabinetului, a anunțat în ultimele zile ale administrației Starmer, luna trecută, că se accelerează lucrările la „actualizarea «manualului de război» al guvernului”.

Guvernul a confirmat că aceste lucrări erau în curs de desfășurare, punându-se accentul pe coordonarea eforturilor militare și civile în cazul în care ostilitățile internaționale ar afecta Regatul Unit. Manualul a fost actualizat ultima dată în 2004.

Campanie pe rețelele sociale

În paralel, se pregătește o campanie pe rețelele sociale pentru a informa gospodăriile despre modul în care să se pregătească pentru perturbări grave, fie că acestea sunt cauzate de acțiuni ostile ale unor state, de condiții meteorologice extreme sau de atacuri cibernetice.

„Vor exista sfaturi practice privind măsurile pe care le puteți lua pentru a îmbunătăți reziliența gospodăriei, cum ar fi să aveți la îndemână apă îmbuteliată și conserve. Vor fi sfaturi de bun simț, nu alarmism”, a adăugat persoana respectivă.

Atacul cibernetic legat de Iran, care a scos din funcțiune o mică instalație energetică din Marea Britanie, a determinat ca șefii sectorului energetic britanic să primească o informare din partea experților în securitate.

Însă Dieter Helm, profesor de politică economică la Universitatea Oxford, a afirmat că sistemul energetic al Regatului Unit este „foarte vulnerabil” la atacurile cibernetice și că „este timpul ca miniștrii să se trezească la realitate”.

Vulnerabilități scoase la iveală

Printre potențialele probleme se numără interconectările electrice cu Europa, gazoductul din Norvegia și parcurile eoliene offshore britanice, pe care le-a descris drept „ținte ușoare, deoarece fiecare dintre ele are o valoare redusă și nu este rentabil să fie protejată”.

Downing Street a insistat luni că Marea Britanie are „unul dintre cele mai rezistente sisteme energetice din lume”, în timp ce guvernul a prezentat propuneri pentru a împiedica companiile să cumpere produse de la furnizori cu risc ridicat.

Joe Doetzl, șeful departamentului de securitate cibernetică la Hitachi Energy, care furnizează tehnologie pentru rețea, inclusiv sisteme de înaltă tensiune și transformatoare, a afirmat că operatorii majori de infrastructură, precum National Grid, dispun de programe de securitate cibernetică „foarte solide”.

Însă actorii mai mici care conectează la rețea active individuale de mici dimensiuni — cum ar fi micile parcuri solare — ar putea să nu dispună de resurse comparabile, a spus el.

„Este posibil ca acestea să nu aibă același nivel de rigoare, din perspectivă operațională, iar, în ansamblu, aceste resurse distribuite ar putea provoca o situație care ar afecta stabilitatea rețelei mai mari”, a adăugat Doetzl.

Un director din industria energetică a declarat: „Acest domeniu este tratat ca o chestiune secundară în politică. Reziliența a rămas cu adevărat în urmă. Dacă te duci în Europa de Est sau de Nord-Est, vei observa că acolo există o atitudine cu totul diferită.”

Biroul Cabinetului a declarat: „Protejarea securității naționale este prima prioritate a oricărui guvern.

Ne angajăm să sensibilizăm populația cu privire la măsurile simple pe care gospodăriile le pot lua pentru a deveni mai reziliente, precum și să promovăm Programul de Apărare Internă pentru a consolida pregătirea țării noastre în fața diverselor amenințări.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Marea Britanie se pregătește pentru eventuale atacuri și crize: Guvernul recomandă populației să aibă apă și conserve apare prima dată în Realitatea.md.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează cetățenii Republicii Moldova care se află sau intenționează să meargă în Federația Rusă asupra riscurilor asociate utilizării aplicației „Amina”, dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei pentru monitorizarea digitală a cetățenilor străini, transmite IPN.

Aplicația „Amina” este obligatorie în Rusia pentru anumiți cetățeni străini și migranți, inclusiv pentru cei din Republica Moldova. Potrivit MAE, utilizarea aplicației poate genera riscuri privind statutul migrațional al cetățenilor moldoveni.

Unul dintre riscuri este deportarea și interdicția de intrare în Rusia. Potrivit autorităților moldovene, orice eroare tehnică a aplicației poate fi tratată drept o încălcare a regimului de ședere și poate duce la anularea evidenței migraționale, expulzare și interdicție de intrare în Rusia pentru o perioadă de la trei până la cinci ani.

Totodată, autoritățile avertizează și asupra sancțiunilor financiare și a posibilității pierderii statutului legal. Întârzierile în transmiterea datelor provocate de aplicație pot atrage amenzi administrative, iar două amenzi într-un an pot duce la blocarea intrării în Rusia și la anularea documentelor care permit munca, inclusiv a patentelor sau a permisului de ședere.

Un alt risc menționat de Ministerul de Externe, potrivit sursei citate, ține de monitorizarea digitală și protecția datelor personale. Aplicația solicită acces permanent în fundal la GPS, cameră și microfon. Potrivit MAE, sistemul poate înregistra drept abatere neconcordanțele dintre locația telefonului și adresa oficială de înregistrare, inclusiv în cazul unor deplasări de scurtă durată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

MAE avertizează și asupra instabilității tehnice a aplicației, care se poate bloca, deconecta sau afișa erori la recunoașterea datelor biometrice, defecțiuni care sunt dificil de demonstrat în cazul aplicării unor sancțiuni.

Articolul În atenția cetățenilor care merg în Rusia: MAE avertizează asupra riscurilor aplicației „Amina” apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul Magyar a declarat Rusia amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea globală. Afirmația pare să fie o schimbare de paradigmă în politica externă a administrației de la Budapesta, după ce ex-premierul Orban a cochetat cu Moscova.

Clasificarea se regăsește într-un document care stabilește liniile directoare pentru delegația ungară la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie. Acesta a fost semnat prim-ministrul Peter Magyar și publicat marți seară în Monitorul Oficial al țării.

„Ungaria condamnă agresiunea militară rusă și susține pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, se arată în document.

Ungaria recunoaște dreptul la autoapărare al vecinului său estic, informează Agerpres. În document se mai indică că invazia Rusiei în Ucraina pune în pericol minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia.

De asemenea, Budapesta anunță că susține toate eforturile care ar duce la negocieri privind pacea pe termen lung.

Articolul Schimbare de paradigmă la Budapesta? Guvernul Ungariei declară Rusia amenințare pentru ordinea globală apare prima dată în Realitatea.md.