Creștinii ortodocși de stil vechi marchează astăzi, 11 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul bisericesc. Ziua este dedicată pomenirii martiriului Sfântului Ioan Botezătorul, care a fost decapitat la porunca regelui Irod, la insistențele Irodiadei.

Sărbătoarea este marcată prin post și rugăciune. Potrivit tradiției, credincioșii țin post aspru și se abțin de la anumite alimente, ca semn de respect față de suferința și sacrificiul Sfântului Ioan.

În bisericile din țară sunt oficiate slujbe speciale, iar credincioșii se roagă pentru iertare, sănătate și protecție divină.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este considerată și o zi de reculegere. În unele comunități, credincioșii evită munca și treburile casnice și dedică ziua rugăciunii și meditației.

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat un model de credință, curaj și sacrificiu, iar pomenirea martiriului său reprezintă, pentru credincioși, un moment de introspecție și întărire spirituală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi marchează Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Maia Sandu îi invită pe cetățeni să sărbătorească împreună cei 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Evenimentul va avea loc joi, 27 august, la ora 16:30, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

„De 35 de ani, independența ne unește”, a transmis șefa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În după amiaza de 27 august, prin Piața Marii Adunări Naționale urmează să defileze militarii Armatei Naționale, soldați din statele partenere ale Moldovei, angajați ai mai multor instituții din cadrul Afacerilor Interne, dar și să fie scoase unitățile de tehnică din dotare.

Articolul VIDEO Maia Sandu îi invită pe moldoveni să sărbătorească împreună Ziua Independenței, în PMAN apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Schimbarea la Față a DomnuluiEste una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, celebrat anual la data de 19 august de către bisericile pe stil vechi. Sărbătoarea comemorează momentul în care Iisus Hristos a urcat pe Muntele Tabor alături de ucenicii Săi: Petru, Iacov și Ioan  și Și-a dezvăluit pentru prima dată natura divină, fața Lui strălucind ca soarele, iar veșmintele devenind albe ca lumina.

Pentru credincioși, este o zi de rugăciune, dar și de respectare a unor tradiții vechi de secole, transmise din generație în generație.

Fiind o sărbătoare de o asemenea magnitudine, deși ne aflăm în plin Post al Adormirii Maicii Domnului, Biserica acordă astăzi dezlegare la pește, vin și untdelemn, aducând bucurie în casele celor care postesc.

Tradiții și obiceiuri: Sfințirea strugurilor și „Probojenia”

În tradiția populară, sărbătoarea se numește Probojenie sau Probajnele (din slavonă, însemnând transformare). Cele mai respectate obiceiuri de astăzi sunt:

Oamenii duc la biserică primele roade ale toamnei, în special struguri și faguri de miere, pentru a fi sfințite de preoți, iar apoi le împart de pomană pentru sufletele celor adormiți.

Până astăzi, bătrânii spuneau că nu este bine să se mănânce struguri nesfințiți, nerespectarea acestei reguli fiind asociată simbolic cu probleme de sănătate.

Totodată, de astăzi, se spune că natura își schimbă fața. Nopțile devin vizibil mai răcoroase, iar frunzele copacilor încep să îngălbenească. Insectele și șerpii încep să își caute adăpost sub pământ pentru iernat.

 Ce este strict interzis să faci astăzi:

• Fără certuri: Cine se ceartă astăzi va fi supărat tot anul și va avea parte de gâlceavă în familie.
• Fără munci grele: Nu se spală rufe, nu se coase și nu se lucrează la câmp, pentru a nu atrage boli sau pagube.
• Călătoriile lungi: Se spune că cine pornește la drum lung astăzi riscă să se rătăcească sau să nu se mai întoarcă acasă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Schimbarea la Față a Domnului: Sărbătoarea care deschide porțile toamnei. Ce tradiții stricte respectă credincioșii apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc astăzi, 9 august, pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, tămăduitorul bolnavilor, numit și Pintilie Călătorul. În popor se mai spune că din această zi, vara începe, treptat, să cedeze locul toamnei. Astăzi, în bisericile din țară sunt oficiate slujbe de pomenire.

Sfântul Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți ai Bisericii lui Hristos. Pomenit în data de 9 august, acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginți”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute.

Primul său nume a fost „Pantoleon”, adică „cel în toate puternic ca un leu”. A terminat cu succes Școala de Medicină la Nicomidia.

Sfântul Pantelimon vindecă trupul și sufletul Minunile lui din timpul vieții au făcut înconjurul lumii, reuşind să-şi aducă până și tatăl păgân pe calea credinței. Când tatăl lui s-a stins, și-a împărțit averea săracilor şi a muncit în numele credinței, de unde şi numele primit de „doctor fără de arginți”. Şi-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor.

În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.

Una dintre superstițiile majore legate de această sărbătoare a Sfântului Pantelimon este că nu se recomandă munca fizică sau activitățile obositoare în această zi. Conform credinței populare, cei care încalcă această regulă fac un mare păcat și pot atrage pagube în casă, afectând și pe cei dragi.

Este important să eviți conflictele și certurile cu ceilalți în această zi, căutând să fii împăcat și liniștit în relațiile cu cei din jur. De asemenea, nu este bine să ceri bani sau să pretinzi anumite lucruri de la alții în ziua Sfântului Pantelimon.

Se spune, din bătrâni că Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.

Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.

În Republica Molodova, 310 persoane poartă numele de Pantelimon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ortodocșii de stil vechi îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon, ocrotitorul bolnavilor și doctorilor apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Proroc Ilie, considerat ocrotitorul recoltelor și aducătorul de ploi. De asemenea, este considerat a fi unul dintre cei mai mari oameni ai lui Dumnezeu trimiși vreodată de El pe pământ.

În această zi, enoriașii merg la biserică, iar conform tradiției se sfințesc fructele și legumele, care ulterior se mănâncă cu miere și castraveți. Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sfântul Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”.

Sfântul Ilie este o divinitate populară ce a preluat numele și data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Acesta  este cinstit de creștini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani și jumătate de secetă, dar și ca divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Potrivit tradiţiei, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, în special busuioc, se pun la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Și tot de Sfântul Ilie, sunt adunate plantele întrebuințate la vrăji şi farmece.

În Republica Moldova, 9421 de persoane poartă numele Ilie, iar 4197 – Ilinca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zi de mare sărbătoare: Creștinii ortodocși de stil vechi îl cinstesc pe Sfântul Mare Proroc Ilie apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova marchează astăzi Ziua Națională a Taților, sărbătorită în ultima duminică a lunii iunie. Instituită de Parlament în anul 2025, această zi este celebrată pentru al doilea an consecutiv și este dedicată recunoașterii rolului pe care tații îl au în creșterea, educația și dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Cu această ocazie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța implicării egale a ambilor părinți în viața copiilor și a prezentat măsurile implementate în ultimii ani pentru a sprijini paternitatea activă.

„Atunci când ambii părinți împart responsabilitățile de îngrijire și educație, copiii cresc într-un mediu mai sigur, mai echilibrat și mai iubitor. Prin politicile pe care le promovăm, ne dorim ca fiecare tată să aibă posibilitatea de a fi prezent în viața copilului său încă din primele zile și pe tot parcursul copilăriei”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Printre măsurile promovate de autorități se numără flexibilizarea concediului pentru îngrijirea copilului, astfel încât părinții să poată decide modul în care își împart această responsabilitate. Totodată, perioada în care poate fi solicitat concediul paternal a fost extinsă de la 56 de zile la un an de la nașterea copilului, iar durata acestuia a fost majorată de la 14 la 15 zile calendaristice. De asemenea, noile reglementări privind programele flexibile de muncă oferă părinților posibilitatea de a îmbina mai ușor viața profesională cu responsabilitățile familiale.

Promovarea paternității active este una dintre direcțiile prevăzute în Programul național de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați pentru anii 2023–2027. În acest context, Ministerul își propune să încurajeze implicarea a aproximativ 10.000 de tați și bunici în educația și îngrijirea copiilor, inclusiv prin dezvoltarea rețelei „Clubul Taților”, campanii de informare și parteneriate cu angajatorii.

În prezent, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație, funcționează nouă Cluburi ale Taților în raioanele Căușeni, Fălești, Ștefan Vodă, Ialoveni și în municipiul Chișinău. Peste 140 de tați și viitori părinți au participat la sesiuni dedicate parentingului pozitiv, comunicării non-violente și implicării active în viața de familie.

Cu ocazia Zilei Naționale a Taților, Ministerul Muncii și Protecției Sociale organizează duminică, între orele 10:00 și 13:00, un eveniment dedicat promovării paternității active în Parcul „Teatrul de Vară” din Ialoveni. Programul include activități interactive pentru întreaga familie, provocări pentru tați, povești inspiraționale și discuții despre importanța implicării ambilor părinți în creșterea și educarea copiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ziua Națională a Taților: Autoritățile încurajează implicarea taților în creșterea copiilor apare prima dată în Realitatea.md.

Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este marcată în Republica Moldova în fiecare an pe 3 iunie. Este o zi importantă în calendarul creștin-ortodox, dedicată primilor împărați creștini, și un prilej de a sărbători onomastica pentru toți cei care poartă aceste nume.

Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați ocrotitori ai Bisericii și promotori ai creștinismului în Imperiul Roman.

 Potrivit tradiției, împăratul Constantin cel Mare a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor prin Edictul de la Milano din anul 313, iar mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea lemnului Sfintei Cruci.

 În popor, ziua mai este numită și „Constantinul Puilor” sau „Trăsnetul”. Tradiția spune că păsările nu au voie să își strice cuiburile și nu trebuie să lucrezi în gospodărie pentru a te feri de foc și pagube. Cu acest prilej,  sunt felicitate persoanele care poartă numele Constantin, Elena, Ileana, Nuța, Costel, Constanța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena apare prima dată în Realitatea.md.

Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetației pământului, naturii dătătoare de viață de care moldovenii se simt legați cu toată ființa. Pentru biserica creștină Duminica Mare sau Troița înseamnă Pogorârea Sfântului Duh, eveniment care a avut loc la 50 de zile după Paști.

Ciclul de sărbători începe cu Sâmbăta Morților (Moșii de vară), în popor această zi mai este numită Sâmbăta Moșilor, Moșii Duminicii Mari, Moșii de Rusalii ș.a. Caracterul acestei sărbători este determinat de tradițiile constituente de bază: cultul morților la hotar de anotimpuri, credința în forțele magice ale plantelor verzi și lupta contra forțelor „necurate”, scrie Moldovenii.md.

Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi de salcie, nuc, tei, frasin, scumpie a stâlpilor de la porți, ușilor și ferestrelor casei și nu în ultimul rând a icoanelor.

De asemenea se mai păstrează tradiția ca în această zi copii să fie trimiși să adune flori de corovatic, cimbrișor, care sunt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sunt duse la biserică și sfințite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, de unde sunt luate și aruncate în curte mai ales când plouă cu piatră.

Prin urmare, împodobirea gospodăriilor cu verdeață (frunzari) simbolizează atât fertilitatea plantelor, cât și protejează vatra satului și a fiecărei gospodării în parte contra Rusaliilor. Remarcăm că obiceiul împodobirii locuințelor cu frunzari se practică atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Una din caracteristicile de bază a acestei duminici este pomenirea morților la biserică. În multe localități din Moldova în această zi se duce la cimitir cu pomeni pentru pomenirea morților, la fel ca în ziua de Blajini. Drept pomană „de sufletul răposatului” se oferă vase tradiționale de lut și de lemn: cofe, oale, ulcele, străchini în care se toarnă lapte cu tăiței, căni și ulcioare cu apă sau vin. De toarta vaselor dăruite se prind frunze de nuc, crenguțe de trandafir și busuioc. Pomenile se împart rudelor, vecinilor, în special copiilor.

Din amintirile bătrînilor, se știe că pe vremuri buruienile de la Duminica Mare se duceau la râu și se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite pentru a le feri de boli. Până în prezent a ajuns obiceiul ca la o săptămână după Duminica Mare, seara după ce asfințește soarele, gospodarii scot și adună la un loc toți frunzarii, ramurile de nuc și iarbă din case pe care le duc la râu. Udarea frunzarilor este însoțită de urări de tipul „Să ploaie, Să se facă pâinea, Să fim sănătoși, Și la anul de ziua aceasta!” Se crede că se dau frunzarii pe apă pentru „că ies Rusaliile”, „să se ducă fetele”, adică Rusaliile.

În mitologia populară Rusaliile sunt niște ființe supranaturale, ce iau mințile oamenilor. Ele umblă pe pămînt, prin pădure cântând, dar nu le vede nimeni. În această zi sunt contraindicate lucrările în gospodărie. Până la Rusalii se culeg și ierburile de leac. De Rusalii se prinde la brâu pelin și, întâlnindu-se, feciorii și fetele se bat cu pelin contra farmecelor Rusaliilor. În această zi femeile și fetele se udă cu apă să fie sănătoase și drăgăstoase. De asemenea, se zice, că în această zi nu este bine să dormi „să nu te ia rusaliile”.

În Moldova a existat credința, că Rusaliile ar fi fost șapte surori neprihănite. Cînd Diavolul s-a ridicat împotriva lui Dumnezeu fata cea mare, care-l iubea mult pe Diavol, a trecut de partea acestuia, atrăgîndu-le după dânsa și pe celelalte surori. Pentru aceasta Dumnezeu le-a izgonit pe fete din cer, împreună cu Diavolul, având soarta de a rătăci printre oameni tereștri. Se mai spune că Rusaliile sunt trimise de Dumnezeu să pedepsească oamenii răi.

De Rusalii, în unele sate moldovenești, așa cum făceau strămoșii noștri se obișnuiește curățatul fântânilor și izvoarelor. Acest obicei se consemna, după Sfînta Treime, la înflorirea trandafirilor (Rosa) și se numea Rosalia. De aici și provine tradiția curățirii fântânilor și a izvoarelor: ca o chemare la reînnoire, la puritate odată cu Coborârea Duhului Sfînt. Cu acest prilej gospodinele pregătesc bucate speciale: sarmale în frunze de podbal și hrean, plăcinte cu verdeață, învârtite cu brânză și cartofi, etc.

Astăzi prin unele sate ale Moldovei de Duminica Mare flăcăii și fetele mari sărbătoresc prin organizarea jocului sau horei în spiritul tradiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Misterul Rusaliilor: de ce Duminica Mare este una dintre cele mai semnificative sărbători populare apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși din Republica Moldova îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Nicolae de Vară, zi care marchează mutarea moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae la Bari. Cu această ocazie, peste 100 de localități din țară își celebrează hramul.

Sărbătoarea Sfântului Nicolae este marcată de două ori pe an – pe 19 decembrie și pe 22 mai. Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în secolul al III-lea, fiind cunoscut în tradiția creștină drept un simbol al milosteniei și generozității, după ce și-a dăruit averea celor săraci.

Printre cele mai importante localități care își sărbătoresc hramul se numără Bălți, Fălești, Dondușeni și Basarabeasca. De asemenea, hramul este marcat în numeroase sate și orașe din majoritatea raioanelor țării.

Sărbătoarea este marcată prin slujbe religioase, dar și prin evenimente locale dedicate comunităților care își serbează hramul, fiind una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox pentru numeroase localități din țară. 

Potrivit datelor oficiale din Registrul de Stat al Populației, prenumele Nicolae și derivatele sale sunt larg răspândite în Republica Moldova. Peste 43 de mii de cetățeni poartă numele Nicolae, iar alte zeci de mii sunt înregistrați cu variante precum Nicolai, Nicoleta sau Nicole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae de Vară. Peste 100 de localități din țară își celebrează hramul apare prima dată în Realitatea.md.

Alexandru Munteanu a sărbătorit vyshyvanka – cămașa tradițională ucraineană. Premierul a participat la evenimentul festiv organizat la Chișinău, cu ocazia Zilei Internaționale a Cămășii Ucrainene.

În mesajul său, oficialul a subliniat că vyshyvanka este mai mult decât un element al portului tradițional. În opinia sa, haina reprezintă un simbol al identității, al demnității, al rădăcinilor și al curajului poporului ucrainean, dar și al rezistenței

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Astăzi, purtând vyshyvanka, purtăm cu noi o parte din istoria, demnitatea și spiritul unui popor care, chiar și în cele mai grele momente, a ales să rămână liber. Prin acest gest, transmitem un mesaj simplu și sincer poporului ucrainean: nu sunteți singuri. Republica Moldova este alături de voi, vă respectă, vă susține și crede în victoria libertății”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

Ziua Cămășii Ucrainene Vyshyvanka este marcată, anual, în a treia joi a lunii mai. Evenimentul promovează păstrarea tradițiilor, culturii și identității ucrainene, fiind inițiat în anul 2006, la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici„ din Cernăuți.

Articolul Premierul Munteanu a îmbrăcat vyshyvanka. Mesaj pentru ucraineni: Nu sunteți singuri. Republica Moldova este alături apare prima dată în Realitatea.md.

9 mai trebuie să fie zi de sărbătoare sau de comemorare – aceasta a fost întrebarea adresată de Realitatea mai multor deputați din Parlamentul Moldovei. Opiniile s-au divizat, iar membrii Legislativului au menționat că este important să nu fie uitate ororile războiului.

Igor Dodon a insistat că ziua de 9 mai este sărbătoare. Liderul socialist a menționat că el va sărbători Ziua Europei, doar dacă evenimentul va avea loc cu o zi mai devreme, pe 8 mai.

Spekerul Igor Grosu a menționat că trebuie să aducem omagiu celor care au luptat în al Doilea Război Mondial, cu sau fără voie. În același timp, președintele Parlamentului a punctat că pe 9 mai trebuie să vorbim despre Uniunea păcii, creată după încheierea ostilităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Socialistul Pavel Voicu a spus că din copilărie a fost obișnuit să sărbătorească Ziua Victoriei și va continua tradiția, pentru a comemora victimele războiului.

La rândul său, liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, le-a adus în ajuns de 9 mai colegilor din Parlament cartea „Din lumea a treia în prima”, menționând că speră ca majoritatea parlamentară să o citească și să scrie apoi amendamente mai bune la proiectele de lege.

Articolul VIDEO Deputații răspund: 9 mai trebuie să fie zi de sărbătoare sau de comemorare. Ce vor face sâmbătă aleșii poporului apare prima dată în Realitatea.md.

Estonia nu sărbătorește Ziua Victoriei pe 9 mai, deoarece după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial au urmat atrocități. Declarația a fost făcută de șefa diplomației europene, fosta prim-ministră de la Talin, Kaja Kallas.

În timpul unei conferințe susținute la Chișinău, împreună cu Maia Sandu, cele două oficiale au vorbite despre Ziua Victoriei și Ziua Europei. Președinta Republicii Moldova a punctat că țara noastră „comemorează sacrificiul a zece de milioane de oameni care și-au pierdut viețile” și celebrează „proiectul de pace care se numește Uniunea Europeană”.

Kaja Kallas a menționat că din cauza represiunilor care au urmat după revenirea puterii sovietice în Estonia, țara sa nu poate celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

„Dacă după 9 mai, atunci când s-a încheiat războiul, Stalin ne-ar fi spus: Sunteți libere, puteți continua să vă trăiți libertatea, independența,am fi celebrat și noi ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.Dar din motiv că anume din această zi au început atrocități pentru țara mea,noi nu putem celebra ziua de 9 mai ca și Ziua Victoriei.

Acestea fiind spuse, mă bucur că avem cu toții un trecut diferit. Trebuie să ne concentrăm pe viitorul nostru comun și anume asta înseamnă Ziua Europei”, a declarat Kallas.

Similar situației cu actuala Republică Moldova, Estonia a ajuns în componența URSS în 1940. Din 1941 și până aproape de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial țara a fost guvernată de Germania nazistă. Conform estimărilor istoricilor, represiunile politice ale regimului sovietic au vizat zeci de mii de persoane.

Articolul Kaja Kallas explică de ce nu sărbătorește Estonia Ziua Victoriei: Am fi celebrat dacă Stalin spunea „sunteți liberi” apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 12 aprilie Paștele. Evenimentul marchează Învierea Domnului, după răstignire pe cruce. Ziua sărbătorii este prima duminică de după prima luna plină, care urmează după echinocțiul de primăvară.

Înainte de Paște, creștinii obișnuiesc să țină post timp de 40 de zile, pentru a-și curăța trupul și sufletul și a se apropia de cele sfinte. Tradițional, la mormântul lui Hristos din Ierusalim se aprinde focul haric în sâmbăta Paștelui. Lumina este preluată de clerici din întreaga lume, care duc Lumina Sfântă credincioșilor din țările lor.

În noaptea Învierii, enoriașii merg la slujbe, pentru a împărți bucuria Învierii și a sfinți bucate tradiționale pentru această sărbătoare – ouă roșii și cozonac. Se mai obișnuiește să fie sfințite preparate din carne, în special miel, caș, legume și vin.

Tradiția spune că, în dimineața Paștelui, credincioșii gustă mai întâi din bucatele sfințite. Oamenii obișnuiesc să se spele pe un obraz cu un ou roșu și pe celălalt cu un ou alb, pentru a avea putere și curăție sufletească, dar și cu monede, în semn de belșug pe parcursul anului. Tradiția este preferată în special de cei mici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În popor se crede că ploaia din ziua de Paște vestește un an roditor, iar multe dintre tradițiile acestei sărbători sunt legate de începutul noului an agricol, mai ales în comunitățile rurale.

În Bucovina, tinerii trebuie să ducă flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt dragi. Dacă acestea le împărtășesc sentimentele, ei primesc un ou roșu.

În mai multe regiuni, se crede că de Paște oamenii trebuie să poarte haine noi. Pentru a avea familia unită tot anul, e bine ca primul ou ciocnit să fie consumat de către toți cei de la masă.

Populația din unele localități crede că te poți întâlni pe lumea cealaltă cu oamenii cu care ai ciocnit ouă de Paște. Alt obicei spune că bucățile de pască și de anafură de la Înviere se păstrează tot anul, fiind considerate de leac.

Articolul Hristos a Înviat! Creștinii ortodocși marchează Paștele – sărbătoarea Învierii Domnului apare prima dată în Realitatea.md.

Floriile reprezintă una dintre marile sărbători creștine și amintesc de momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de oameni cu ramuri verzi în mâini. Gestul lor era un semn de bucurie, dar și de respect față de cel pe care îl primeau cu speranță și credință. Sărbătoarea vestește apropierea Paștelui. În această zi, credincioșii merg la biserică cu ramuri de salcie, iar pentru că sărbătoarea are loc în timpul Postului Paștelui, Biserica oferă dezlegare la pește.

Sărbătoarea are loc în fiecare an în ultima duminică dinaintea Paștelui și marchează începutul Săptămânii Mari, perioada în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru Învierea Domnului. Tradiția spune că oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie, pe care preotul le sfințește și apoi sunt duse acasă, unde sunt păstrate pentru binecuvântarea și protecția locuinței și a familiei.

Floriile, începutul Săptămânii Mari

Duminica Floriilor deschide una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este ultima săptămână din Postul Paștelui și amintește de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, de la intrarea Sa în Ierusalim până la răstignire și punerea în mormânt.

Această perioadă este numită „Mare” fiindcă fiecare zi are o semnificație aparte și amintește de momente importante din drumul suferinței lui Hristos. În biserici au loc slujbe speciale, numite denii, iar credincioșii sunt îndemnați să se apropie mai mult de credință prin rugăciune, post, liniște și iertare. Fiecare zi a săptămânii are un înțeles propriu.

Lunea, Marțea și Miercurea Mare sunt dedicate rugăciunii și pregătirii sufletești. Joia Mare amintește de Cina cea de Taină și de începutul patimilor lui Iisus. Vinerea Mare marchează răstignirea și suferința Mântuitorului și este una dintre cele mai solemne zile din an. Sâmbăta Mare amintește de punerea în mormânt și pregătește momentul Învierii.

Tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le știi de Florii

Această zi este legată de multe tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație. Ele îmbină credința creștină cu vechi obiceiuri populare legate de venirea primăverii, de renașterea naturii și de dorința oamenilor de a avea protecție și noroc în casă. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este mersul la biserică cu ramuri de salcie. Credincioșii le duc pentru a fi sfințite în timpul slujbei.

Salcia amintește de ramurile de finic cu care oamenii l-au întâmpinat pe Iisus atunci când a intrat în Ierusalim. După slujbă, crenguțele sunt aduse acasă și așezate lângă icoane sau la ușă, ca semn de binecuvântare și protecție pentru gospodărie. În multe zone ale țării, ramurile de salcie sunt folosite și în gospodărie. Uneori sunt puse la ferestre, la porți sau în pomii fructiferi, deoarece se spune că aduc rod bogat și alungă răul.

Există și obiceiuri legate de sănătate și noroc. În unele sate, părinții ating ușor copiii cu ramuri de salcie, spunând că astfel vor crește sănătoși și puternici. Totodată, se crede că ramurile sfințite pot proteja casa de furtuni, boli sau alte necazuri.

Floriile sunt și o zi specială pentru cei care poartă nume de flori

În Republica Moldova, cele mai populare prenume inspirate din flori sunt Lilia, purtat de peste 21 de mii de femei, și Viorica – peste 15 mii.

În top se regăsesc și Viorel – peste 9 mii de persoane, Violeta – circa 4.500, Margareta – aproape 2.500 și Crina – peste o mie.

Mai rare sunt prenumele Iasmina, purtat de aproximativ 400 de persoane, și Florin, cu puțin peste 500 de bărbați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Floriile în Moldova – sărbătoarea bucuriei înainte de Paște: tradiții, credințe și nume sărbătorite apare prima dată în Realitatea.md.

Pe data de 22 martie, creștinii pe rit vechi sărbătoresc cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia, numiţi în tradiţia populară Mucenicii sau Măcinicii.

Cei 40 de Sfinți Mucenici au fost soldaţi creştini şi au trăit pe timpurile împăratului Licinius, unul dintre acei care prigonea creştinii. Sfinţii făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.

Se zice, că ei au refuzat să se închine idolilor declarând în faţa guvernatorului Agricolae că îl vor urma pe Isus Hristos. Revoltat de cele auzite, generalul îi întemniţează pe cei 40 pentru opt zile şi ordonă să fie bătuţi cu pietre, timp în care se spune că Mîntuitorul li s-a arătat întărindu-le astfel credinţa şi pregătindu-i pentru cele ce aveau să urmeze.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Pe la miezul nopţii însă, unul dintre cei 40 mucenici, a ieşit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei rămaşi să îndure gerul au început să se roage şi s-a petrecut o minune: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.

Unul dintre soldaţii de pază, uimit că în miezul nopţii o lumină din cer încălzeşte apa şi că o cunună din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se aşeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că şi el este creştin. Şi pentru că au fost scoşi vii din lac, trupurile lor au fost arse, iar oasele aruncate în lac.

După trei zile, cei 40 s-au arătat episcopului Petre, cerându-i să-i scoată din apă. Creştinii le-au scos şi le-au îngropat trupurile cu mare cinste.

Ce se face în această zi?

Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opt. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântați, iar apoi sunt consumaţi în familie.

În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse; obiceiul aprinderii focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită; protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici; efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viţă de vie şi altele.

Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului. Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an se află în centrul atenţiei sătenilor. De asemenea, există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sfinții 40 de Mucenici, sărbătoriți de creștinii de rit vechi: Ce se face în această zi apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Duminica Sfintei Cruci 2026, simbol al jertfei, al speranței și al biruinței asupra suferinței. Tradiții pe 15 martie apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși din Republica o cinstesc astăzi, 25 ianuarie, pe Sfânta Muceniță Tatiana, făcătoare de minuni și ocrotitoarea tinerilor. În țara noastră își sărbătoresc onomastica 96.834 de femei care poartă numele în cinstea sfintei Mucenițe. În lume, Sfânta Tatiana este ocrotitoarea tinerilor şi studenţilor, iar în Rusia, Ucraina şi Belarus sărbătoarea este cunoscută şi ca ziua studenților.

Sfânta Tatiana s-a născut la Roma, în secolul al III-lea, în vremea împăraţilor Alexandru Sever şi Maximian. Tatăl Muceniţei, deşi a fost ales de trei ori proconsul în administraţia imperială, era creştin şi fiica lui a primit o aleasă educație creștină. Tatiana a refuzat să se căsătoreasc şi a ales viaţa monahală. Pentru dăruirea cu care-şi împlinea misiunea, ea a fost numită diaconiţă într-o biserică din Roma.

Este un nume de origine slavă, derivat din numele de origine romană „Tatianus” de la clanul roman Tatius. Astăzi, numele este folosit cu precădere în rândul rușilor, cu semnificația de prințesă. Mai este folosită și forma prescurtată a numelui Tania.

Persoanele care poartă acest nume sunt sensibile și emotive, dar și idealiste în același timp. În fața ostilităților au tendința să se închidă în ele, dar sunt și determinate și curajoase.

În spațiul slav, curajul și perseverența Sfintei Tatiana au fost asociate cu efortul intelectual și spiritul de sacrificiu al studiului, de aceea, ziua de 25 ianuarie este cunoscută și ca Ziua Studenților. Asta după ce, în anul 1755, împărăteasa Elisaveta a semnat decretul de fondare a Universității din Moscova, astăzi Lomonosov, unde a fost ridicată o biserică închinată Sfântei Mucenițe Tatiana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Creștinii ortodocși o celebrează pe Sfânta Tatiana. Află câte femei din Moldova poartă acest nume apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Boboteaza sau botezul lui Iisus Hristos. În această zi, în biserici se oficiază slujbe şi se face agheasmă. De Bobotează, este respectată şi tradiţia scăldatului. Se crede că cei care se scufundă în apele reci vor avea noroc pe tot parcursul anului. 

Articolul Tradiții și superstiții de Bobotează: Ce nu trebuie să faci astăzi? apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe stil vechi pe Sfântul Vasile cel Mare, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului timpuriu. Sărbătoarea este marcată în Republica Moldova printr-o serie de tradiții și obiceiuri populare, care aduc speranță pentru noul an.

După ce, în ajunul Anului Nou pe stil vechi, cetele de urători au colindat casele cu „Plugușorul”, astăzi tradițiile continuă. Copiii merg cu „Sorcova”, un ram împodobit cu flori și panglici, cu care ating ușor gazdele, urându-le sănătate, belșug și bucurie.

De asemenea, gospodarii sunt „semănați” cu boabe de grâu sau porumb, un obicei simbolic care promite recolte bogate și prosperitate. Atmosfera este completată de jocurile tradiționale, precum cel al Caprei sau al Ursului, care aduc bună dispoziție și alungă spiritele rele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sărbătoarea este și un prilej de a-i felicita pe cei care poartă numele Sfântului Vasile. Potrivit Agenției Servicii Publice, aproape 50.000 de bărbați din Republica Moldova se numesc Vasile, iar peste 4.600 de femei poartă nume derivate, precum Vasilisa, Vasilița sau Vasilica.

Sfântul Vasile cel Mare este cunoscut pentru contribuțiile sale la teologia creștină și pentru întemeierea vieții monahale organizate. Născut în secolul IV, în Cezareea Capadociei, el a lăsat în urmă o moștenire spirituală și culturală semnificativă, fiind venerat ca un mare părinte al Bisericii Ortodoxe.

Superstiții și credințe populare

Tradițiile din această zi sunt însoțite de numeroase superstiții. Se spune că cerul senin în ziua de Sfântul Vasile este semn de prosperitate, iar prima persoană care intră în casă dimineața trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc. Totodată, gazdele obișnuiesc să împartă dulciuri, nuci și mere, simboluri ale belșugului.

Articolul Creştinii ortodocşi de stil vechi îl cinstesc astăzi pe Sfântul Vasile cel Mare. Tradiții și obiceiuri apare prima dată în Realitatea.md.

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi celebrează trecerea dintre ani – Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc ajunul Sfântului Vasile. Tradiții și obiceiuri respectate în această zi apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii de rit vechi îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Ierarh Spiridon, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinătății, cunoscut în tradiția populară și sub numele de Scridon. Sărbătoarea este marcată pe 12/25 decembrie, conform calendarului iulian.

Sfântul Spiridon este considerat făcător de minuni, ocrotitor al celor nevoiași și apărător împotriva bolilor grele. În credința populară, această zi simbolizează începutul schimbării ciclului natural, fiind cunoscută vorba că „noaptea se scurtează și ziua se mărește”, crescând simbolic „cât sare cocoșul peste gard”.

Cu acest prilej, în biserici sunt oficiate slujbe speciale, se citește Acatistul Sfântului Spiridon, iar credincioșii participă la sfințirea apei. Agheasma sfințită în această zi este considerată deosebit de folositoare pentru vindecarea bolilor primejdioase.
Tradiția populară impune respectarea strictă a sărbătorii, fiind interzisă munca. În popor circulă numeroase legende despre pedepsele care i-ar fi lovit pe cei ce au nesocotit această zi sfântă.

Sfântul Spiridon este văzut ca un apărător al rânduielilor și al credinței, iar sărbătoarea sa rămâne pentru credincioși un moment de rugăciune, respect față de tradiții și întărire a valorilor spirituale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni, sărbătorit de creștinii de rit vechi apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc astăzi, 19 decembrie, pe Sfântul Nicolae, supranumit „Făcătorul de minuni” și considerat un simbol al milosteniei, al generozității și al faptelor bune, ocrotitorul copiilor, văduvelor, orfanilor, soldaților și al marinarilor. Sărbătoarea este importantă pentru credincioși, fiind marcată cu cruce roșie în calendarul ecumenic.

Articolul Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae: Tradiții și obiceiuri apare prima dată în Realitatea.md.

Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil. În tradiția populară se spune că această zi reprezintă hotarul dintre toamnă şi iarnă. Sfinții Mihail și Gavriil sunt considerați conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor spre Rai. 

Arhanghelul Gavriil, al cărui nume se traducere din ebraică „Dumnezeu este puterea mea”, este considerat a fi mesagerul veștilor bune. Potrivit Noului Testament, el le-a vestit sfinților părinți Ioachim şi Ana nașterea Fecioarei Maria. De asemenea, vestea cea bună, nașterea Mântuitorului, a fost adusă Maicii Domnului tot de Arhanghelul Gavriil.

Mihail se traduce din ebraică prin „Cine-i ca Dumnezeu”. Mihail era cel care transmitea rugăciunile adresate de credincioși Tatălui Ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu.

Conform tradițiilor populare se spune că în această zi, fiecare om trebuie să aprindă o lumânare pentru a fi călăuzit spre Rai în viaţa de Apoi.

În sâmbăta de dinaintea acestei sărbători se face pomană pentru morţi. Nu se lucrează deloc în această zi, căci, se spune că cei care vor munci se vor chinui rău înainte să moară.

Unii ciobani aleg în această zi să amestece berbecii cu oile, în scopul împerecherii, astfel vor avea noroc la capete în următorul an.

Aceasta este ultima mare sărbătoare înainte de Postul Nașterii Domnului, care începe pe 28 noiembrie.

Articolul Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil: Ce nu trebuie să faci astăzi apare prima dată în Realitatea.md.

Sărbătoarea Sfîntului Dumitru, sau popular Simedru, cu tradițiile ei de bază, a luat naștere în mediul îngrijitorilor de vite cu mult înaintea creștinismului. La moldoveni, ca și la alte popoare din sudul Europei (bulgari, greci, etc.), în special, crescătorii de vite împart și astăzi anul în două părți aproximativ egale – iarna, care ține de la Sf. Dumitru ori Simedru (din 8 noiembrie) și vara – de la Sf. Gheorghe pînă la Sf. Dumitru (23 aprilie sau 6 mai).

Despre această împărțire a anului există anumite legende, care își au rădăcinile încă în mitologia antică. Potrivit uneia din legende, Dumnezeu, văzînd, că poporul creștin este la fel de încîntat de sfinții Gheorghe și Dumitru, ziua celui dintîi fiind ținută la începutul primăverii, iar a celui de al doilea la sfîrșitul toamnei, totodată, vrînd să dea cinstea cuvenită acestora, le-ar fi zis: „Iaca de acu vă încredințez vouă cheile vremii și la porunca mea aveți să închideți devreme ori mai tîrziu vremile omului, după cum, voi vedea purtarea oamenilor”. De atunci, amîndoi sfinții poartă cheile la brîu, ca nu cumva să le fure cineva din ușile vremii și să se joace cu vremea cum i-ar place.

Se zice că primăvara, pe cînd se aude primul orăcăit al broaștelor, Sf. Gheorghe întinde mîna spre Sf. Dumitru, ia cheile, cu una din ele închizînd iarna, iar cu alta deschizînd primăvara. După ce toate păsările pleacă în țările calde și nu se aud broaștele, vîntul tomnatic vîjîie prin cîmpii și păduri, iar Sf. Dumitru, tremurînd de frig, întinde acum mîna el spre Sf. Gheorghe, ia cheile și cu una din ele închide zilele frumoase cu soare, iar cu alta deschide iarna cu mînie asupra lumii.

La Simedru prin multe locuri se termina pășunatul, se alegeau oile, se achitau cu păstorii și-i angajau pentru anul viitor. În popor se spune: „La Simedru ciobanii își caută stăpînii”. De acum și pînă la Sf. Gheorghe cerul este încuiat, oamenii intră în anotimpul hainelor groase, iar vietățile pămîntului încearcă și ele să-și găsească adăposturi cît mai călduțe.

Există multe tradiții și obiceiuri pentru a afla, cum va fi iarna aspră sau caldă. Este vorba de unele semne populare privind iarna ce se apropie: aprinderea focurilor ritualice, pomenirea morților. Iată bunăoară, un fel de prezicere a iernii de către ciobani. Ei aruncă o haină în mijlocul turmei și așteaptă să vadă ce fel de oaie se va culca pe ea. Se zice: „Dacă se va culca pe ea o oaie neagră, iarna va fi bună, dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră”. Oamenii se uită și la lună, și la cer: „Dacă în noaptea de Sf. Dumitru luna e plină și cerul senin – iarna va fi bună, dacă, dimpotrivă, luna nu e plină și cerul acoperit cu nori, plouă sau ninge – iarna va fi aspră, iar gerul va fi strașnic”. Sărbătoarea aceasta era, se zice, ultimul termen la care se mai putea semăna usturoiul, despre cei care mai semănau după Sf. Dumitru, se credea că le vor muri pruncii.

În conștiința oamenilor de demult, iarna era sezonul mort și, în virtutea superstițiilor, ea se asocia cu timpul stăpînirii spiritelor rele în lume, care aduceau oamenilor numai neplăceri. Pentru a lupta împotriva acestora țăranii apelau la o serie de ritualuri și texte folclorice magice, inclusiv aprinderea focurilor – așa-numite „ale lui Simedru”. Focurile se făceau în anumite locuri ale satului, crezîndu-se că sînt izbăvitoare de rele și de boli. Cînd focul începea să scadă, copiii, flăcăii și fetele mari săreau peste el. Se credea că ritualul acesta contribuie la împlinirea dorințelor. Copiii săreau peste foc, ca să fie sănătoși tot anul, iar tinerii ziceau că cel ce poate sări, pe parcursul anului se va însura sau, de e fată, se va mărita. Apoi toți duceau acasă și aruncau prin gospodării și livezi cărbuni arzînd, luați din rug – ca să se facă poame în vara viitoare. Ritualul focurilor din ajunul Simedrului s-a păstrat și astăzi pe alocuri.

În sîmbăta dinaintea Sf. Dumitru se obișnuia să se dea de pomană pentru sufletele morților: colivă, brînză, colaci cu lumînări sau diverse fructe. Aceste pomeni se făceau cu ocazia Moșilor de Toamnă, numiți și Moșii de Simedru sau Moșii cei Mari.

Tot de perioada creștinismului ține și un șir de povestiri privind viața Sf. Dumitru. De cele mai multe ori în asemenea creații literare, Dumitru figurează ca un păstor foarte muncitor și cinstit, care în cele din urmă devine sfînt. Fiind păstor el a murit la stînă, iar oamenii au găsit trupul lui și l-au înmormîntat, iar pe locul stînii au ridicat o biserică. Sf. Dumitru a fost cinstit de creștini, începînd cu acele timpuri îndepărtate și-l cinstim și noi astăzi.

Aceasta este, în linii mari, sărbătoarea Simedrului, sărbătoare ținută altădată mai ales, de cei care aveau în grijă sănătatea și rodul oilor. Mulţi oameni poartă astăzi numele de Dumitru. Se ridică biserici care poartă numele Sf. Dumitru. Mulţi moldoveni îşi iau icoana Sf. Dumitru ca hram al casei, să-i aibă în pază.

Articolul Creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Dumitru: Legenda spune că Simedru vestește cum va fi iarna apare prima dată în Realitatea.md.

Astăzi, 27 octombrie, 75 de localități din Republica Moldova își serbează hramul, cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei în credința creștinilor ortodocși de stil vechi.

Pentru ca evenimentele să se desfășoare în siguranță, Inspectoratul General al Poliției anunță că va mobiliza efective în toate zonele în care se organizează activități publice. Oamenii legii vor fi prezenți pentru a menține ordinea publică și pentru a preveni eventualele incidente.

„Vă îndemnăm să respectați legea, să monitorizați copiii și bunurile personale, să fiți prudenți în trafic și responsabili în spațiile publice. În caz de urgență, apelați imediat 112 sau adresați-vă celui mai apropiat polițist”, este apelul Poliției către cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De ziua Sfintei Parascheva, sunt omagiați toți cei care poartă numele Parascheva, Paraschiv, Parascovia și derivatele acestora.

Cunoscută în popor și ca „Sfânta Vineri de Toamnă”, Sfânta Parascheva este asociată cu o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri. În această zi, în satele din Moldova se împart ofrande, se fac praznice pentru morți și se rostește rugăciunea pentru iertarea păcatelor. Totodată, se spune că femeile nu ar trebui să coasă sau să croșeteze, dacă vor să se mărite curând.

Tot conform tradiției, vremea de astăzi este un indicator pentru următoarele săptămâni: se spune că așa cum e de Sfânta Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru.

Articolul 75 de localități din țară își serbează astăzi hramul Sfintei Parascheva. Poliția asigură ordinea publică apare prima dată în Realitatea.md.