Articolul Scrutin decisiv la Taraclia: Alexandr Borimecicov și Ecaterina Iacobceac se confruntă în turul doi al alegerilor locale apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii orașului Taraclia sunt așteptați duminică, 17 mai, la urne pentru a-și alege noul primar. În cursa electorală au fost înregistrați șapte pretendenți la funcție.

Patru dintre aceștia sunt candidați independenți: Natalia Vasilevscaia, Vasile Gaidarji, Alexandr Borimecicov și Nicolai Garanovschi. De asemenea, pentru fotoliul de primar vor concura Ecaterina Iacobceac, desemnată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Oleg Cosîh, reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, și Andrei Lambru, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate.

Alegerile locale noi sunt organizate după ce fostul primar al Taracliei, Veaceslav Lupov, a demisionat în data de 3 decembrie 2025, înainte de expirarea mandatului.

Tot la 17 mai, alegeri locale noi vor avea loc în alte nouă localități din țară: satul Costești și comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni, satul Mașcăuți din raionul Criuleni, comuna Sărătenii Vechi din raionul Telenești, municipiul Orhei, satul Topala din raionul Cimișlia, satul Copceac din UTA Găgăuzia, satul Plop din raionul Dondușeni și comuna Frumușica din raionul Florești.

În aceeași zi vor fi organizate și referendumuri locale privind revocarea primarilor din satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, comuna Sadîc, raionul Cantemir, și satul Cristești, raionul Nisporeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Locuitorii din Taraclia își aleg duminică primarul: Cine sunt candidații înscriși în cursă apare prima dată în Realitatea.md.

În Ungaria au loc alegeri istorice pe 12 aprilie. Scrutinul ar putea pune capăt celor 16 ani de putere ai prim-ministrului Viktor Orban, ar putea zgudui Rusia şi ar putea provoca valuri de şoc în cercurile de dreapta din Occident, inclusiv la Casa Albă.

Orban, un naţionalist eurosceptic, a creat un model de „democraţie iliberală”, fiind considerat un tipar urmat de mişcarea Make America Great Again (MAGA) a lui Trump şi de admiratorii acesteia din Europa, conform news.ro. O parte din populație însă, nu este mulțumită de această politică, luând în considerarea stagnarea economică și creșterea costului vieții, pe fundalul investigațiilor despre viața de lux a oligarhilor apropiați de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajele de opinie din ultimele două săptămâni au arătat că partidul Fidesz al lui Orban se află în urma partidului de opoziţie de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, cu 7-9 puncte procentuale.

Votul pentru alegerile parlamentare, care va decide componența parlamentului format din 199 de deputați, a început la ora 6:00 şi se va încheia la ora 19:00, conform fusului orar local.

Alegerile sunt urmărite de la Bruxelles, din Statele membre ale UE, dar și de la Casa Albă. Administrația Trump în sprijină pe actualul premier al Ungariei, iar JD Vance chiar a vizitat Budapesta cu puțin timp înainte de scrutin.

Orban a prezentat scrutinul ca o alegere între „război şi pace”. În timpul campaniei electorale, guvernul a acoperit ţara cu afişe care avertizau că liderul Tisza, Peter Magyar, ar târî Ungaria în războiul Rusiei cu Ucraina, lucru pe care acesta îl neagă cu vehemență.

Articolul Alegeri istorice în Ungaria. Scrutinul ar putea pune capăt guvernării lui Viktor Orban apare prima dată în Realitatea.md.

Locuitorii din Orhei și Taraclia vor fi chemați la votare pe 17 mai. Localnicii urmează să își aleagă din nou primarii.

Decizia a fost aprobată la ședința Comisiei Electorale Centrale, desfășurată pe 22 decembrie. Hotărâre a fost aprobată după ce Tatiana Coicu și Veaceslav Lupov, asociați cu Ilan Șor, au demisionat.

„Anterior, pentru aceeași dată, 17 mai 2026, CEC a stabilit organizarea alegerilor locale noi în următoarele localități: satul Costești și comuna Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, satul Mașcăuți, raionul Criuleni și în comuna Sărătenii Vechi, raionul Telenești”, transmit funcționarii electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ilan Șor a anunțat la începutul lunii decembrie că își stopează toate proiectele sociale din Republica Moldova și retrage susținerea politică pentru aleșii locali. După declarația lui, cei doi primari au declarat că pleacă din funcții.

Articolul CEC: Pe 17 mai vor fi aleși noii primari la Orhei și Taraclia apare prima dată în Realitatea.md.

În ziua alegerilor parlamentare, alegătorii din mai multe regiuni ale Republicii Moldova și-au exprimat opiniile și așteptările legate de scrutin.

La Chișinău, oamenii au subliniat importanța participării la vot, mai ales pentru generația tânără.

„Primul lucru este să mergem la urne. Votăm nu pentru vorbe, ci pentru viitor, și vreau ca viitorul să fie aici, acasă”, a declarat un alegător.

La Comrat, mesajul a fost asemănător:

„Generația mai tânără trebuie să înțeleagă că acesta este viitorul nostru și să-și exercite dreptul de vot. Nu este o obligație, dar este în interesul lor și al copiilor noștri.”

La Cahul, oamenii au vorbit despre nevoia de pace, stabilitate și apropiere de Uniunea Europeană.

„Trebuie să votăm pentru o viață mai bună, pentru Moldova și pentru copiii noștri. Ne dorim un Parlament care să adopte legi bune și să lucreze în interesul oamenilor”, a spus un alt alegător.

Indiferent de regiune, mesajul comun a fost același, că votul de astăzi este esențial pentru viitorul Republicii Moldova și pentru generațiile următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VOX Ce așteptări au de la scrutin alegătorii din Chișinău, Comrat și Cahul? apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Start înregistrare la alegeri! Moldovenii din diasporă se pot înscrie prealabil, pentru a vota la parlamentare apare prima dată în Realitatea.md.

Alegerile parlamentare din 2025 ar urma să aibă loc în Republica Moldova pe 28 septembrie. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Șeful Legislativului a precizat că deputații PAS am înregistrat proiectul de hotărâre prin care se propune data desfășurării scrutinului. Potrivit lui, votarea urmează să fie „definitorie” pentru țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Chiar dacă ați auzit asta de mai multe ori de-a lungul anilor, aceste alegeri sunt cu adevărat cruciale. Fie dăm cu piciorul la tot, distrugem tot ce am reușit pe drumul european, al modernizării și blocăm orice șansă de aderare la Uniunea Europeană, fie mergem înainte pe calea dezvoltării și a păcii. Obiectivul nostru pentru aceste alegeri este să ne asigurăm că nu suntem întorși din drumul spre pace și dezvoltare, că țara nu revine sub controlul unor indicații de la Kremlin, că ne păstrăm suveranitatea și libertatea”, a declarat Grosu.

Data alegerilor parlamentare se stabilește prin decizia Legislativului. Mandatul actualei legislaturi expiră pe 11 iulie 2025, iar conform legislației în vigoare scrutinul se poate desfășura în maxim trei luni după această zi.

Articolul ULTIMA ORĂ Alegerile parlamentare urmează să se desfășoare pe 28 septembrie 2025 apare prima dată în Realitatea.md.

Cetățenii români sunt invitați la urne pentru a vota în cadrul alegerilor parlamentare. Cetățenii din diasporă, inclusiv din Republica Moldova, vor avea posibilitatea să voteze timp de două zile: 30 noiembrie și 1 decembrie, în intervalul orelor 07.00 și 21.00, transmite IPN.

Potrivit Ambasadei României la Chișinău, la alegerile parlamentare din Romania, cetățenii români din Republica Moldova pot vota la cele 59 de secții de votare deschise pe teritoriul țării. La Chișinău vor fi deschise 16 secții de votare, la Bălți, Orhei și Cahul – câte două secții.

Cetățenii români care doresc să voteze la alegerile pentru Parlamentul României trebuie să facă dovada domiciliului în străinătate cu un document valabil al statului de reședință și să prezinte unul din câteva documente de identitate românești valabile. Este vorba despre: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu (inclusiv electronic), paşaportul simplu (inclusiv electronic), pașaportul temporar, carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie și nu se utilizează cărțile de alegător.

După acest scrutin va fi determinată structura Legislativului din România. Acesta este format din Senat și Camera Deputaților. Pentru 136 de locuri în Senat și 330 de mandate în Camera Deputaților luptă 31 de partide și alianțe, precum și 19 organizații ale minorităților naționale. Pe liste sunt incluși cetățeni ai Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Două zile de scrutin peste Prut. Cetățenii Republicii Moldova cu pașaport românesc, așteptați la vot apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova se va expune joi, 28 noiembrie 2024, asupra rezultatelor alegerilor prezidențiale. Ședința va avea loc la ora 10:00.

„Joi, 28 noiembrie 2024, la ora 10:00, va avea loc ședința Curții Constituționale, în cadrul căreia se va examina sesizarea nr. 226e/2024 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova. În sala de ședințe a Curții Constituționale vor avea acces doar persoanele invitate”, se arată în comunicatul emis de Curte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor oficiale, în cel de-al doilea tur de scrutin din 3 noiembrie curent, candidata PAS, Maia Sandu, a fost votată de 930.139 de cetățeni, iar candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, a obținut 750.430 de voturi. În total, la urne s-au prezentat 1.699.945 de alegători.

CEC a declarat valabile alegerile prin care Maia Sandu a câștigat al doilea mandat de Președinte. Urmează decizia CC

Articolul Curtea Constituțională se va expune joi, 28 noiembrie, asupra rezultatelor alegerilor prezidențiale apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 03 noiembrie 2024 în Republica Moldova are loc turul doi al alegerilor prezidențiale. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne.

Articolul Lasă Facebookul şi hai la votare! În Moldova are loc turul II al alegerilor prezidenţiale apare prima dată în Realitatea.md.

Curtea Constituțională urmează să anunțe decizia finală asupra rezultatelor referendumului republican constituțional, desfășurat în data de 20 octombrie 2024, după ce majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au spus „DA” pentru integrarea europeană a țării noastre.

Ședința a început la ora 10:00 și s-a încheiat la 15:00. La ora 17:00, judecătorii constituționali urmează să anunțe decizia luată, iar ulterior președinta CC, Domnica Manole, va susține un briefing de presă la subiect.

Articolul Înalta Curte decide soarta referendumului constituțional: Urmărește în direct pe RLIVE.MD decizia judecătorilor apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 20 octombrie curent, în ziua alegerilor prezidențiale, în țara noastră va avea loc și un referendum constituțional care vizează aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Plebiscitul are loc la inițiativa Maiei Sandu, care a cerut Parlamentului pe 24 decembrie 2023, inițierea și organizarea acestuia. S-a întâmplat după ce în aceeași lună, același an, Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, prin modificarea Legii Supreme se dorește confirmarea identității europene a poporului R. Moldova și declararea integrării în UE drept obiectiv strategic al țării noastre.

Pe buletinul de vot vor fi tipărite textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” și „NU”.

La cele 2.221 de secții de votare, constituite de Comisia Electorală Centrală (CEC), se pot prezenta toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept. Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate, cu buletinul de identitate provizoriu și cu pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

Noutatea acestui an este votul prin corespondență, o metodă alternativă de vot pentru cetățenii din diasporă. Pentru prima dată, la acest scrutin, va fi implementat parțial în șase țări. Acestea sunt: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Doritorii s-au înregistrat în prealabil pentru a putea vota prin această metodă. Buletinele de vot vor fi recepționate de organul electoral până joi, 17 octombrie, ora 18:00, adică cu trei zile înainte de alegeri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În calitate de participanți la referendum, s-au înscris 15 partide din țara noastră. 13 cu opțiunea „DA”, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Politic Partidul Social Democrat European, Blocul „Împreună”, iar cu opțiunea „NU” – două partide. Este vorba de Partidul Comuniștilor și „Renaștere”.

Prezența la vot nu este obligatorie, însă fiecare vot „pentru” sau „împotrivă” contează. Este o datorie morală și civică a fiecărui cetățean. Al doilea tur nu va exista.

Articolul Referendumul republican constituțional, pe înțelesul tuturor. Al doilea tur nu va avea loc! apare prima dată în Realitatea.md.

42 de mii de tineri vor participa pentru prima dată la alegeri, anunță purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Într-o conferință de presă, funcționarul a menționat că fiecare vot contează.

„Cifra zilei pentru mine este că în acest an 42 de mii de tineri vor putea vota pentru prima dată. Votarea este cool, pe lângă faptul că avem posibilitatea să votăm cu încredere”, a mai spus Daniel Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ultimele alegeri, doar un sfert din tinerii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

Articolul 42 de mii de tineri vor vota pentru prima dată la alegeri. Daniel Vodă: „Votarea este cool!” apare prima dată în Realitatea.md.

În timp ce atenţia s-a concentrat pe câştigurile extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European, unii candidaţi anti-sistem declaraţi, de stânga şi de dreapta, sunt pregătiţi să îşi ocupe locurile la Strasbourg. Reuters a făcut o selecţie a celor mai exotici legislatori nou aleşi.

Colecţionarul de maşini şi fostul pilot de curse auto ceh Filip Turek, de la Partidul Automobiliştilor, este un eurosceptic fără reprezentare în parlamentul ceh, care afirmă că apără drepturile şoferilor în faţa politicilor UE privind clima. Acesta a format o coaliţie cu partidul anti-sistem Jurământ, ajungând împreună pe locul al treilea în alegerile europene cu 10,3% din voturi.

Turek, în vârstă de 38 de ani, şi-a văzut popularitatea crescând prin intermediul reţelelor sociale cu imaginea sa de „petrolist” şi cu apelurile sale de a remodela Europa. Însă poliţia a investigat şi fotografii în care a folosit salutul nazist în urmă cu câţiva ani şi alte activităţi care ar putea sugera simpatia sa pentru nazişti. El nu a fost acuzat şi a respins acuzaţiile ca fiind o neînţelegere a unui spirit umoristic de prost gust din trecut.

GERMANIA:
MARIE-AGNES STRACK-ZIMMERMANN

Marie-Agnes Strack-Zimmermann, o cunoscută membră a Bundestagului german şi expert militar, va intra în Parlamentul European din partea partidului său liberal, FDP.

Ea este o susţinătoare fermă a Ucrainei şi l-a criticat în repetate rânduri pe cancelarul german Scholz, partenerul său de coaliţie, pentru că a fost prea ezitant în ceea ce priveşte furnizarea de arme, inclusiv rachetele de croazieră germane „Taurus”. Recent, ea a declarat că Scholz este un „autist care ştie totul”. În vârstă de 66 de ani, a condus o campanie percutantă, criticând-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că a impus prea multă birocraţie şi a reglementat excesiv economia. Ea a cultivat abordarea denumită „text simplu” (Klartext). Sloganul ei pentru campanie a fost „Strack-Zimmermann – un luptător în Europa”.

MAXIMILIAN KRAH

A fost candidatul principal al partidului său, dar acum Maximilian Krah va trebui să activeze ca independent în Parlamentul European, după ce o serie de scandaluri l-au făcut prea toxic chiar şi pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Un orator talentat, avocatul, în vârstă de 47 de ani, a aparţinut aripii de extremă-dreapta a partidului său, atrăgând atenţia serviciilor de securitate pentru comentariile sale naţionaliste şi islamofobe.

Nimic din toate acestea nu i-a împiedicat pe colegii săi de partid să îl aleagă cu o majoritate covârşitoare drept candidatul principal la alegerile europene, dar a fost cu atât mai jenant pentru partidul german cu un patriotism afişat când asistentul său a fost acuzat de spionaj pentru China. Picătura care a umplut paharul a venit atunci când a declarat pentru un ziar italian că nu toţi membrii aripii paramilitare SS a naziştilor au fost oameni răi – ceea ce a determinat Reuniunea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen să rupă legăturile cu AfD.

PETR BYSTRON

Un alt membru al aripii dure de dreapta a AfD, Petr Bystron, a criticat trimiterea de arme de către Germania pentru a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruseşti. Ulterior, s-a aflat că acest om de afaceri pe jumătate ceh, pe jumătate german, în vârstă de 51 de ani, a fost un obişnuit al unui portal de ştiri de propagandă cu legături strânse cu Kremlinul. Serviciile de securitate cehe au susţinut că acesta ar fi primit bani pentru apariţii. Bystron nu a negat în mod special acuzaţiile, dar a declarat că acestea fac parte dintr-un atac politic la adresa sa.

În timpul pandemiei, el a fost un critic proeminent al politicii de vaccinare, acuzându-i pe „globalişti” că încearcă să „înrobească” oamenii cu „vaccinarea obligatorie”.

CAROLA RACKETE

Poate că partidul său este aproape muribund, dar căpitanul de vas, activista şi ecologista Carola Rackete, în vârstă de 35 de ani, este una dintre cele mai proeminente feţe noi care vor apărea în băncile Parlamentului European. Rackete şi-a petrecut prima parte a vieţii de adult în cadrul unor călătorii de cercetare în Antarctica şi a protestat faţă de defrişări, dar a devenit cu adevărat proeminentă în calitate de căpitan al navei Sea-Watch 3, sfidând autorităţile şi salvând de la înec refugiaţi libieni în Marea Mediterană, pe care îi debarca în porturile italiene. Acest lucru a dus-o pentru scurt timp în arest la domiciliu şi şi-a atras furia politicienilor de dreapta, dar a făcut-o să devină o eroină pentru mulţi dintre cei de stânga, ceea ce a dus la alegerea ei pe listele Partidului Stângii din Germania. Deşi partidul a obţinut mai puţin de 3% din voturi, ea pare să aibă un loc garantat.

Deşi este cunoscută mai ales pentru activitatea de salvare, Rackete a declarat că doreşte să se concentreze în parlament asupra problemelor legate de mediu şi climă, punând accentul pe împărţirea echitabilă a costurilor de adaptare şi de minimizare a schimbărilor climatice între ţările bogate şi cele sărace.

ITALIA:
GENERALUL ROBERTO VANNACCI

Roberto Vannacci este un general al armatei italiene care a publicat anul trecut o carte în care denigra persoanele LGBTQ+, migranţii, minorităţile şi feministele. Ideile sale au stârnit indignare din multe părţi, dar au rezonat cu liderul Ligii, de extremă dreapta, Matteo Salvini, care l-a înscris ca principal candidat pentru partidul său.

În cartea sa de succes, Vannacci a pus la îndoială faptul că persoanele de culoare ar putea fi vreodată italiene, chiar dacă s-au născut în ţară, şi a apărat dreptul unei persoane „de a urî”.

În vârstă de 55 de ani, fost comandant de paraşutişti, Vannacci a fost ataşat militar la ambasada Italiei la Moscova. El este anchetat pentru deturnare de fonduri în perioada în care a fost în Rusia, lucru pe care îl neagă. De asemenea, a fost suspendat din armată, fiind acuzat că a discreditat armata prin cartea sa.

ILARIA SALIS

Ilaria Salis, o profesoară italiană în vârstă de 39 de ani, a fost reţinută în Ungaria timp de mai bine de un an pentru că ar fi agresat militanţi de extremă dreapta, lucru pe care îl neagă. Cazul ei a stârnit indignare în Italia în februarie, când a fost condusă la o audiere în instanţă cu picioarele şi mâinile legate şi cu un lanţ în jurul taliei. Procurorii cer o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru ea. Profilul său ridicat i-a asigurat un loc pe lista electorală a AVS (Alianţa Verzi-Stânga) şi, în calitate de europarlamentar ales, se bucură acum de imunitate şi trebuie să fie eliberată de Ungaria.

POLONIA:
DANIEL OBAJTEK

Director executiv al rafinăriei Orlen, controlată de stat, din 2018 până când partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut puterea în 2023, Daniel Obajtek se confruntă cu mai multe anchete. Procurorii investighează dacă Orlen a redus în mod artificial preţurile la carburanţi înainte de alegerile din 2023 pentru a ajuta PiS şi dacă a vândut active aparţinând companiei poloneze de rafinare Lotos sub valoarea lor pentru a obţine autorizaţia de reglementare pentru o preluare. De asemenea, anchetatorii investighează pierderea a aproximativ 400 de milioane de dolari de către Orlen Trading Switzerland (OTS) în plăţi anticipate. Sub conducerea lui Obajtek, Orlen a achiziţionat editura de ziare Polska Press. Criticii au spus că a fost o încercare a PiS de a obţine mai mult control asupra mass-media, dar Orlen a declarat că a fost o tranzacţie pur comercială.

Obajtek a lipsit de la mai multe audieri programate în faţa unei comisii parlamentare şi nu s-a prezentat pentru a fi interogat la biroul procurorului. El neagă orice abatere.

GRZEGORZ BRAUN

Grzegorz Braun, de la partidul polonez de extremă dreapta Confederaţia, a provocat un scandal internaţional în decembrie, când a luat un extinctor de pe un perete din holul parlamentului pentru a stinge lumânările aprinse în cadrul sărbătorii de Hannukah. Ulterior, Braun a urcat pe podiumul din sală, descriind sărbătoarea evreiască drept „satanică” şi spunând că el restabileşte „normalitatea”.

Braun, care a făcut şi declaraţii pro-ruse în trecut, câştigase deja notorietate prin acrobaţii precum aruncarea la coşul de gunoi a unui brad de Crăciun decorat în culorile Uniunii Europene şi ale Ucrainei şi deteriorarea unui microfon în timpul unui discurs al unui istoric al Holocaustului.

SPANIA:
TERESA RIBERA

Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, în vârstă de 55 de ani, va conduce contingentul de 20 de eurodeputaţi pe care Partidul Socialist l-a păstrat după ce sondajele de opinie au indicat iniţial că partidul de guvernământ se îndreaptă spre o înfrângere severă.

Tehnocrata Ribera a ocupat funcţia de ministru timp de şase ani şi a fost influentă la Bruxelles, unde a fost o susţinătoare a reformei pieţei energetice a blocului. Anul trecut, când Spania a deţinut preşedinţia rotativă a UE, ea a fost o figură cheie la conferinţa COP28 din Dubai. Ea nu a exclus posibilitatea de a ocupa un post la următoarea Comisie Europeană.

În Spania, ea a păstorit o agendă verde ambiţioasă începând din 2018, susţinând o tranziţie mai dură şi mai rapidă către o economie cu emisii zero de dioxid de carbon.

JORGE BUXADE

Jorge Buxade, 48 de ani, a condus partidul spaniol de extremă dreapta VOX către o poziţie solidă în alegerile de duminică, aducând numărul de locuri câştigate de la patru la şase. El a fost vocea partidului la Bruxelles în ultimii cinci ani. Performanţa VOX nu a fost la fel de puternică precum cea a altor grupuri de extremă-dreapta din cadrul blocului european şi a fost mai slabă în ceea ce priveşte ponderea în totalul voturilor decât la cele mai recente alegeri la nivel naţional, în iulie anul trecut. Rezultatul partidului a fost considerat însă puternic având în vedere concurenţa din partea influencerului nonconformist Alvise Perez şi a mişcării sale „Petrecerea s-a terminat”, care a obţinut trei locuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Buxade face parte din aripa cea mai conservatoare a VOX, al cărei lider, Santiago Abascal, oscilează între o poziţie libertariană, cu taxe reduse şi un guvern mic, şi poziţii ultraconservatoare anti-imigraţie şi împotriva drepturilor homosexualilor.

ALVISE PEREZ

Influencerul anti-sistem Alvise Perez a obţinut 800.000 de voturi şi trei locuri în Parlamentul European, în principal de la votanţii tineri de sex masculin care văd în activistul de extremă dreapta un model de urmat. Partidul său nu are un program electoral, în afară de a propune construirea unei închisori fără piscină sau sală de sport pentru politicienii corupţi. Perez a promis că va renunţa la salariul său de europarlamentar dacă va fi ales.

Alvise, care are mai multe dosare judiciare în curs de soluţionare pentru presupuse calomnii, nu s-a angajat într-o campanie tradiţională, dar a profitat de conturile sale de pe reţelele sociale – aproape un milion de urmăritori pe Instagram, peste 500.000 de abonaţi pe Telegram – pentru a face popular în toată Spania simbolul său, o veveriţă cu o mască de Guy Fawkes.

FRANŢA
JORDAN BARDELLA

Un tânăr abil de 28 de ani, cu un public entuziast în rândul tineretului din Franţa, Jordan Bardella este starul momentului de la Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, care a condus partidul de extremă-dreapta spre victorie răsunătoare în faţa centriştilor lui Macron la votul de duminică.

Deja europarlamentar, după ce a fost ales pentru prima dată în 2019, Bardella a contribuit la extinderea atractivităţii RN, conducând eforturile de a renunţa la trecutul rasist al partidului şi concentrându-se pe probleme legate de traiul zilnic, imigraţie şi critici la adresa Uniunii Europene.

El îşi scoate în evidenţă rădăcinile din clasa muncitoare de la periferia dură a Parisului, afirmând că mama sa, imigrantă italiană, şi Marine Le Pen sunt cele două femei cărora le datorează totul. Preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat duminică alegeri parlamentare anticipate pentru sfârşitul acestei luni. În cazul în care extrema dreaptă ar câştiga o majoritate absolută la acest scrutin, Bardella ar fi cel mai probabil candidatul pentru funcţia de prim-ministru.

Articolul Debutanți în Parlamentul European: un pilot de curse din Cehia, un fost parașutist și un influencer anti-sistem apare prima dată în Realitatea.md.

UPDATE: Comisia Electorală Centrală (CEC), solicitată de redacția noastră, a menționat că nu comentează declarațiile despre anularea alegerilor.

Știrea inițială

Reprezentanții fostului partid Șor vor contesta rezultatele alegerilor locale generale, din noiembrie 2023. Anunțul a fost făcut de Marina Tauber, care susține că decizia vine urmare a hotărârii Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională interdicția impusă reprezentanților formațiunii scoase în afara legii de a candida.

„Această decizie este întârziată. Alegerile au trecut, iar candidați cu șanse reale nu au avut posibilitate să participe. (…) Anunțăm că hotărârea Curții Constituționale nu poate rămâne doar pe hârtie.

Imediat după publicarea hotărârii motivate, demarăm procedurile juridice pentru contestarea rezultatelor alegerilor locale din anul 2023. Vom solicita anularea rezultatelor și organizarea noilor alegeri locale, cu participarea tuturor candidaților posibili”, a declarat Tauber.

După decizia pronunțată de judecătorii Curții Constituționale, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că vor introduce noi modificări pentru a limita alegerea politicienilor care au legături cu Ilan Șor. Pe de altă parte, decizia pronunțată de înalta instanță nu prevede și anularea rezultatelor alegerilor.

Șor insinuează că rezultatele localelor vor fi anulate; guvernarea modifică legea ca criminalii să nu ajungă la alegeri

Comisia Electorală Centrală (CEC) și reprezentanții guvernării nu au comentat deocamdată declarațiile. Redacția Realitatea a solicitat comentatiul CEC și al Guvernului. Revenim cu alte informații la subiect.

Articolul VIDEO Marina Tauber: Vom solicita anularea rezultatelor și organizarea noilor alegeri locale apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția Republicii Moldova are deja înregistrate presupuse abateri legate de desfășurarea alegerilor prezidențiale ruse în Transnistria. Cel puțin asta a dat de înțeles șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Moldova LIVE” publicate joi, 14 martie curent. „Nu pot spune cine anume este investigat. Se investighează circumstanțele și nesubordonarea sau neasigurarea procesului în condițiile stabilite de Chișinău în raport cu secțiile de votare și în raport cu alte aspecte ce țin de desfășurarea scrutinului din data de 17 martie”, a declarat el.

„Dacă vorbim de atribuțiile pe care le are poliția, cu siguranță vom întreprinde acele măsuri care sunt de competența noastră pentru a asigura un proces pe teritoriul Republicii Moldova, în condițiile stabilite de legislație. Aici vreau să precizez că poliția va întregistra și va documenta toate circumstanțele care vor fi cu derogare de la acele aspecte care au fost prestabilite și declarate atât de Ministerul de Externe, cât și de Guvernul Republicii Moldova. Noi cel puțin la ziua de azi avem înregistrate documentarea unor presupuse abateri de la desfășurarea acestui scrutin”, a explicat Viorel Cernăuțeanu.

Șeful IGP a fost evaziv și s-a repetat, având intenția de a fi atent în declarații. „Noi trebuie să respectăm toți parametri ai unui stat de drept, să avem acei pași sau delimitări privind politicul, electorală și de aspect infracțional. Am avut anumite circumstanțe de alegeri ce țineau de Chișinău, când au degenerat în altercații. De aceea, cel mai important este să lucreze inteligența și mecanismul firesc pentru a putea ține desfășurarea unui scrutin. În același timp, neglijența Rusiei nu este doar vorba de scrutin, fuga în lături de la norme este înregistrată și pe alte dimensiuni”, a continuat el.

Amintim că duminică, 17 martie 2024, locuitorii regiunii transnistrene ai Republicii Moldova vor fi chemați la cele șase secții de votare pentru alegerea președintelui Federației Ruse. Dintre ele, trei vor fi deschise la Tiraspol, iar câte o secție va fi instituită la Rîbnița, Bender și Grigoriopol. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău.

În cursul săptămânii, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru a-i înmâna o notă de protest. „Federația Rusă sfidează normele și principiile dreptului internațional și subminează suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, este declarația MAE. În replică, diplomatul rus a declarat că drepturile unui sfert de milion de cetățeni ruși în Republica Moldova nu ar trebui încălcate.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, comentase că nu există cale legală pentru transportarea buletinelor de vot din zona de securitate în Rusia, în acest sens, autoritățile fiind pregătite să contracareze tentativele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Poliția R. Moldova are deja înregistrate „presupuse abateri” legate de desfășurarea alegerilor ruse în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

„Nu m-a mirat această declarație. Nu o dată am spus că, chiar dacă îl cunosc din activitatea în Parlament pe domnul Ceban, niciodată n-am crezut că s-a desprins sincer de trecut și că este pe bune adeptul integrării europene”, a menționat Slusari.

Amintim că primarul Chișinăului, Ion Ceban, s-a arătat revoltat de faptul că soldații din Armata Națională nu au fost implicați în procesul de deszăpezire în municipiul Chișinău.

„Nu știu de ce avem nevoie de armată, cu cheltuieli de 35 de milioane pentru tot felul de zone pe la Băcioi, dacă nu am văzut niciun lucrător din armată implicat în acțiuni de deszăpezire”, a declarat Ion Ceban.

Deputatul PAS Radu Marian a criticat dur afirmațiile primarului, spunând că doar un agent FSB poate să facă astfel de declarații.

Amintim că Ion Ceban, fost comunist și socialist, și-a creat în 2022 partid proeuropean, Mișcarea Alternativă Națională (MAN). În fruntea noului său partid, Ceban declara că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională”. MAN este în opoziție față de guvernarea proeuropeană PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În toamna anului 2019, între cele două tururi de scrutin pentru Primăria Chișinău, Ion Ceban spunea că nu va face politică, dacă va fi ales primar. „În oraș nu poate fi politică din start! În oraș e vorba de gropi, canalizare, despre fondul locativ!”, afirma atunci Ceban într-o emisiune TV.

Articolul Slusari, despre Ion Ceban: Nu-și dorește cu adevărat integrarea europeană a Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Există riscul ca în urma alegerilor parlamentare din 2025 să nu fie creată o majoritatea clar proeuropeană. Atenționarea vine din partea ex-vicepreședintelui Parlamentului, Alexandru Slusari, și din partea vicepreședintelui Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat. Cei doi susțin că alegerile locale generale au scos la iveală o scădere a încrederii cetățenilor în guvernarea PAS.

De cealaltă parte, deputatul Radu Marian spune că guvernarea se bucură de sprijinul a 1/3 din votanți, iar la parlamentarele din 2025 va participa și diaspora care-i va asigura PAS-ului o nouă majoritate parlamentară, notează IPN. Ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, spune că rezultatele alegerilor locale demonstrează că PAS pierde teren în rândul votanților care au susținut acest partid la alegerile din 2021. Potrivit ex-deputatului, există riscul ca în urma scrutinului din 2025 majoritatea în Parlament să nu mai aparțină forțelor clar proeuropene.

„O preocupare a guvernării ar trebui să fie cum în 2025 să nu fie deturnat vectorul european prin procesul democratic care se numește alegeri. Analizând cifrele, înțelegem că nu mai putem miza că PAS va avea, în continuare, majoritatea. Dacă PAS nu-și va învăța greșelile și vor continua să spună una și să facă alta, noi nu ajungem nicăieri”, a spus Alexandru Slusari.

Îngrijorarea este împărtășită și de vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat, potrivit căruia PAS nu reușește să reformeze justiția, promisiune electorală care i-a adus victoria din 2021.

„Situația alegerilor parlamentare din 2025 comportă un anumit risc. Vom reuși sau nu să păstrăm o majoritate proeuropeană? Vedem rezultatele sondajelor, discutăm cu oamenii, cu diaspora, prezența la vot, cu siguranță, nu va mai fi aceeași situație. Președintele Sandu a câștigat mandatul pe baza mesajului de luptă cu corupția, azi Tauber a primit undă verde să plece peste hotare, Andronachi bea cafea, în locul PAS-ului eu mi-aș pune întrebări. În Procuratură și CNA situația, în mare parte, nu s-a schimbat, în judecătorii e același lucru”, a spus vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat.

De cealaltă parte, deputatul Radu Marian se arată convins că partidul de guvernare se bucură, în continuare, de încrederea cetățenilor, iar în urma alegerilor parlamentare din 2025 va reuși să obțină o nouă majoritate parlamentară.

„PAS a luat aproximativ 1/3 din votul politic. Dacă mai adăugăm diaspora, prognozele arată că luăm majoritatea sau aproape majoritatea. Și toate astea pe fundalul crizei energetice, războiului, inflației, pe care nu noi le-am provocat. Avem război hibrid, amenințări externe și în pofida acestor greutăți menținem în țară 1/3 din suportul cetățenilor. Dacă aplici pragul electoral de 5%, poți să proiectezi în continuare o majoritate clar europeană și clar PAS”, a spus deputatul PAS, Radu Marian.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul din 5 noiembrie 244 de primari PAS au câștigat din primul tur, iar 153 merg în turul 2 al alegerilor locale. De asemenea, în 19 raioane PAS a obținut cel mai bun scor electoral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Deputat: Alegerile locale generale au scos la iveală o scădere a încrederii cetățenilor în guvernarea PAS apare prima dată în Realitatea.md.

Pentru campania de informare a alegătorilor, desfășurată în contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală (CEC) a elaborat și editat mai multe materiale informative în cinci limbi ale minorităților etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și romani.

„Ghidul alegătorului la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023” și pliantul informativ conțin informații despre scrutinul din această toamnă. Alegătorii pot afla pe cine vor alege, cine sunt principalii actori ai procesului electoral, cine poate și cine nu poate participa la vot, în baza căror acte se votează, care e procedura de vot, cum procedează dacă observă o ilegalitate, etc.

Ghidul și pliantele, în toate limbile menționate, sunt disponibile pe pagina web oficială a CEC www.cec.md, rubrica „Alegeri locale generale 2023” sau accesând direct linkurile https://shorturl.at/aCKLS și https://shorturl.at/buV02 .

Totodată, în cadrul parteneriatului pe care îl are CEC cu Alianța „INFONET”, „Ghidul alegătorului la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023” a fost elaborat în versiune sonoră, precum și în limbaj mimico-gestual. Și aceste materiale le puteți găsi la rubrica menționată mai sus.

Materialele informative elaborate de CEC sunt distribuite alegătorilor în întreaga țară prin intermediul echipelor mobile și a consiliilor electorale de circumscripție electorală.

Articolul CEC a editat materiale în șase limbi pentru a informa alegătorii despre scrutinul din toamnă. O premieră! apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) informează că autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile până la data începerii campaniei electorale, să stabilească și să asigure un minim de locuri speciale de afișaj electoral, un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii.

Deciziile/dispozițiile respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mass-mediei, al altor mijloace de comunicare disponibile.

„Potrivit Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1155/2023, panourile fixe vor avea suprafața minimă de 2 metri pătrați și vor fi amplasate cel puțin două la fiecare 6 mii de alegători. În cazul municipiilor, orașelor, comunelor, autoritățile vor asigura un minim de un loc special amenajat cu panouri fixe de afișaj electoral cu suprafața de cel puțin 2 metri pătrați pentru fiecare localitate din componența acestora”, informează reprezentanții CEC.

Panourile vor fi curățate săptămânal prin grija subdiviziunilor specializate din cadrul administrației publice locale. Autoritățile vor stabili ziua din cursul săptămânii în care panourile cu anunțuri de mică publicitate și publicitatea electorală vor fi curățate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Campania electorală va începe la data de 6 octombrie 2023.

Articolul „Rugămintea” CEC către APL-urile din țară: Să asigure un minim de locuri speciale de afișaj electoral apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a făcut publică lista partidelor, înregistrate de Agenția Servicii Publice, care au dreptul să participe la alegerile locale generale stabilite pentru data de 5 noiembrie 2023.

În total sunt 60 de partide, printre care Partidul Politic Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”(PAS), Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Politic „Partidul Nostru” (PN), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), Partidul Politic Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare (CUB), Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”(PDCM).

Din listă lipsește partidul lui Ilan Șor, Partidul „ȘOR”, scos în afara legii de Înalta Curte în luna iunie curent.

„În conformitate cu prevederile legislației electorale, dreptul de a desemna candidați pentru alegeri îl au partidele politice înregistrate până la stabilirea datei alegerilor”, informează CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vă prezentăm cele 60 de partide politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023.

Amintim că, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale, au fost stabilite alegeri locale generale pentru data de 5 noiembrie 2023. La acest scrutin vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

Articolul 60 de partide politice pot participa la alegerile din toamnă! Este și formațiunea lui Ilan Șor? apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Electorală Centrală a decis în ședința de astăzi. Pe data de 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova vor avea loc alegerile locale generale.

Decizia va intra în vigoare la data de 7 august 2023, odată cu începerea campaniei electorale.

În perioada următoare, CEC va elabora și va aproba Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor locale generale, care va conține acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru organizarea scrutinului, termenele de realizare a acestora, precum și responsabilii de fiecare acțiune pornind de la competențele principalilor subiecți implicați în procesul electoral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO ULTIMA ORĂ! Pe 5 noiembrie în Moldova vor avea loc alegerile locale apare prima dată în Realitatea.md.

Forțele proeuropene au început lupta pentru primăria Chișinău. După ce partidul de guvernare și-a anunțat ieri candidatul la funcția de primar general al capitalei, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) spune că formațiunea sa a așteptat ca PAS să inițieze consultări în privința scrutinului local. Potrivit lui Igor Munteanu, în lipsa unui consens între forțele proeuropene în privința șefiei municipalității, CUB va avea propriul candidat la funcția de edil al Chișinăului, notează ipn.md.

Președintele CUB, Igor Munteanu, spune că formațiunea sa va avea propriul candidat la șefia Chișinăului, care va fi anunțat la sfârșitul lunii și care va veni cu soluții pentru problemele cu care se confruntă orașul. Igor Munteanu spune că până la anunțarea candidaturii lui Lilian Carp, CUB a așteptat o invitație la dialog din partea PAS, privind soarta scrutinului local.

„Noi am așteptat să existe consultări. Deci, este un candidat asumat doar de partidul aflat la guvernare. CUB va merge pe un candidat care să reprezinte idealul nostru de bună guvernare, un candidat care să răspundă problemelor de gestionare a serviciilor municipale, abordarea problemelor de dezvoltare a orașului. Noi avem o listă scurtă, dar pentru a anunța candidatul un partid trebuie să primească girul Consiliului Național Politic, care va fi convocat pe data de 25 iunie. Sperăm ca acest scrutin să aducă dezlegare gravelor probleme cu care se ciocnește capitala. Uneori îți este rușine de ce vezi în oraș, pentru că serviciile sunt îmbătrânite și total depășite de timp”, a spus liderul CUB, Igor Munteanu.

În același context, reprezentanții PAS se arată convinși că Lilian Carp poate gestiona problemele capitalei, întrucât are experiență în administrarea orașului, fiind anterior parte a echipei fostului primar, Dorin Chirtoacă.

„Am făcut analize sociologice ca să vedem care sunt șansele, care sunt așteptările chișinăuienilor. Am încercat să pliem candidatul nostru pe așteptările cetățenilor, iar Lilian Carp a fost identificat drept candidatul cu cele mai mari șanse. Este un candidat bun, are șanse foarte mari să câștige, dar totul este în mâinile alegătorului. Noi suntem partidul care face ceea ce spune și vom veni cu o ofertă realizabilă, nu doar povești. Pentru că Ion Ceban a promis și ascensoare și parcări la intrările în oraș și multe alte visuri de-ale lui, care nu s-au realizat. Lilian Carp cunoaște problemele din Chișinău, este și locuitor, dar și a activat în domeniu, are soluții pentru ele, va veni cu echipă puternică și sunt sigur că are șanse de câștig”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.

Potrivit Codului Electoral, alegerile locale generale sunt organizate fie în ultima duminică din luna octombrie, fie în prima duminică din luna noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adică, scrutinul din acest an va avea loc pe 29 octombrie sau 5 noiembrie. Decizia urmează să fie anunțată de Comisia Electorală Centrală.

Articolul Forțele proeuropene au început lupta pentru primăria Chișinău. Cui aparține declarația? apare prima dată în Realitatea.md.

Partidul de guvernare a greșit atunci când a luat decizia de a nu participa la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Este opinia liderului Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu. Potrivit politicianului, PAS trebuia să vină cu un candidat la alegerile din autonomie care, cel puțin, ar fi transmis mesaje proeuropene, conform ipn.md.

Liderul CUB spune că invalidarea alegerilor din Găgăuzia ar fi dus la izbucnirea unui conflict în regiune. De asemenea, potrivit lui Igor Munteanu, Partidul Acțiune și Solidaritate trebuie să-și asume eșecul scrutinului din Găgăuzia, după ce a refuzat să-și delege un candidat proeuropean.

„Invalidarea acestui scrutin, după decizia Adunării Populare din regiune ar fi generat un conflict greu de stăpânit. Să nu subestimăm efectele unui conflict cu această regiune. Toate alegerile din autonomie sunt contra Chișinăului, câștigă cel care este mai vocal și mai agresiv. Însuși faptul că un partid aflat la guvernare spune că n-are candidat și nu se bagă, este o aberație. Un partid cu 63 de mandate în Parlament este obligat să fie în iureșul evenimentelor, cel puțin pentru a monitoriza situația și pentru a aduce un model de comportament politic în aceste alegeri. De aceea, să-și asume responsabilitatea pentru ce se petrece în regiune. Această evadare dintr-o situație conflictuală nu face cinste”, a spus Igor Munteanu în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Și istoricul Octavian Țîcu spune că prezența unui candidat proeuropean ar fi arătat care este ponderea cetățenilor din Găgăuzia care-și doresc integrarea europeană, după ce Occidentul a investit sume fabuloase în dezvoltarea autonomiei.

„N-am avut niciun reprezentant al partidelor proeuropene care să ne arate clar ce s-a întâmplat în 30 de ani, de când s-au pompat 300 milioane de euro în această autonomie. Cred că se putea găsi o modalitate prin care partidele proeuropene să poată intra în această regiune, ca să transmită mesaje, cel puțin” a spus istoricul Octavian Țîcu.

După validarea scrutinului din Găgăuzia, premierul Dorin Recean a menționat că Guvernul va conlucra doar cu aleșii locali care promovează interesele cetățenilor autonomiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La data de 22 mai Curtea de Apel Comrat a validat alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul devenind guvernatoarea autonomiei.

Articolul Invalidarea alegerilor din Găgăuzia ar fi dus la izbucnirea unui conflict în regiune? Ce spune Igor Munteanu apare prima dată în Realitatea.md.

Statele Unite ale Americii (SUA) vor urmări cu atenție rezultatele alegerilor electorale din Găgăuzia, acolo unde a câștigat candidata Partidului „ȘOR”, Eugenia Guțul.

Întrebat de reporterul Nord News, care este poziția partenerilor americani, Ambasadorul Kent Doyle Logsdon a declarat că, dacă ilegalitățile care au fost depistate se vor adeveri, autoritățile centrale trebuie să acționeze conform legii, scrie nordnews.md.

„Sunt de acord că în presă sunt foarte multe informații. Eu cred că noi, la fel ca și alți moldoveni, suntem în așteptarea rezultatelor. Evident, este foarte important pentru noi ca alegerile să aibă loc corect și conform legii în vigoare. Dacă sunt careva ilegalități sau întrebări, toate acestea trebuie rezolvate conform legislației și proceselor legale ale R. Moldova. Deci, asta ne așteptăm să se întâmple. Noi vom urmări zilele următoare, la fel ca moldovenii,  ca acest lucru să capete valoare juridică și vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Kent Doyle Logsdon, Ambasadorul SUA în R. Moldova, pentru Nord News.

Amintim că Evghenia Guțul, candidata Partidului Șor, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În turul doi al scrutinului, desfășurat duminică, 14 mai, Guțul a obținut 52,39 la sută din voturi, în timp ce contracandidatul său, Grigorii Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor, a acumulat 47,61 la sută din sufragii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ziua X! Când ar putea fi validat mandatul noului bașcan al UTA Găgăuzia

Articolul VIDEO ”Autoritățile centrale trebuie să acționeze conform legii!” Ambasadorul SUA, despre scrutinul din Găgăuzia apare prima dată în Realitatea.md.