Tot mai multe persoane petrec ore întregi pe scaun, fie la birou, fie în fața calculatorului sau a telefonului. Lipsa activității fizice poate duce la probleme de sănătate grave – de la dureri de spate și creștere în greutate, până la afecțiuni cardiovasculare și tulburări emoționale.

Specialiștii spun că, în timp, lipsa activității fizice poate avea efecte serioase asupra organismului. Un stil de viață sedentar afectează nu doar corpul, ci și sănătatea mintală.

„În era digitalizării, suntem nevoiți să realizăm mai multe task-uri și suntem expuși presiunii deadline-urilor. Deci, avem de făcut, de realizat mai multe obiective într-un timp scurt și uităm, uităm de necesitatea mișcării, iar aceasta, în timp, se acumulează și afectează grav sănătatea. Grav vreau să menționez de ce. Pentru că, în primul rând, observăm că, cu cât mai mult crește volumul de muncă, cu atât mai tare scad performanțele cognitive’’, spune Diana Munteanu, medic endocrinolog.

Problemele provocate de sedentarism nu se limitează doar la metabolism. Lipsa activității fizice poate afecta și sistemul musculoscheletal, iar primele semne apar adesea prin dureri de spate și rigiditate.

„Cele mai frecvente afecțiuni pe care le întâlnim la persoanele cu un stil de viață sedentar sunt durerile de spate, care apar frecvent în zona cervicală sau lombară. De asemenea, întâlnim posturi incorecte, rigiditate articulară, precum și deviații ale coloanei, cum sunt scoliozele și cifozele, întâlnite mai des la copii și adolescenți, dar și, în unele cazuri, la adulți. Postura corectă a corpului este o poziție naturală, în care coloana își păstrează curburile fiziologice, iar capul, umerii și trunchiul se află într-un echilibru, adică ar fi poziția șezând pe scaun, cu tălpile pe sol, trunchiul puțin înclinat în interior și sprijin pe antebrațe, da?”, spune Mihaela Frimu, medic kinetoterapeut.

Așa cum angajații nu pot renunța la job-urile zilnice, pentru a preveni problemele legate de sedentarism, aleg să meargă la sală. Mulți preferă pilatesul, atât pentru a-și întreține spatele, cât și pentru a lupta cu kilogramele în plus.

„Cel mai des vin la noi clienți care deja au acumulat exces de greutate și au început să le apară probleme cu circulația limfei. Sunt persoane care petrec foarte mult timp stând jos pe parcursul zilei, se mișcă puțin și au probleme cu spatele. La antrenamentele de Pilates vin atât angajați de birou, cât și mămici aflate în perioada de recuperare după naștere. Există și copii cu care lucrăm pentru corectarea scoliozei, deoarece multe dintre probleme sunt cauzate de lipsa activității fizice în școli, de utilizarea excesivă a telefoanelor și de purtarea incorectă a ghiozdanelor”, spune Tatiana Brukis, antrenoare de Pilates.

Dacă credeți că rezultatele apar peste noapte, să știți că greșiți. Este nevoie de timp și perseverență.

„Cele mai mari greșeli sunt, probabil, obiectivele prea înalte într-un timp prea scurt. Adică vine o persoană care până ieri stătea de la 9:00 la 18:00 la birou, iar de mâine își dorește deja și un corp frumos, tonifiat, și o stare de sănătate excelentă. Așa ceva nu este posibil. Trebuie să introduci treptat antrenamentele în viața ta, să îți schimbi programul zilnic, să îți îmbunătățești stilul de viață, să îți ajustezi alimentația, să dormi suficient, să consumi suficientă apă”, spune Tatiana Brukis, antrenoare de Pilates.

Schimbarea în bine vine atunci când conștientizăm problema și începem să acționăm zi de zi, chiar și cu lucruri mici, avertizează psihologii.

„Nu este nevoie să parcurgem o distanță lungă la un maraton oarecare, da? Este suficient să începem cu o plimbare dimineața, de o durată de 10–15 minute, cu mișcări de dans. Dansul tot este o modalitate de a acumula energie, pentru că el are efecte benefice asupra stării emoționale, psihice, asupra comportamentului, deci asupra autoexprimării personalității”, spune Zinaida Gribincea, psiholog.

Sportul și mișcarea, combinate cu o alimentație echilibrată, vă pot aduce o stare de bine atât la nivel fizic, cât și emoțional. Prevenirea sedentarismului nu presupune schimbări radicale, ci pași mici, integrați constant în rutina zilnică. Mersul pe jos mai des, pauzele active în timpul programului de lucru și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor sunt obiceiuri simple, dar cu efecte importante asupra sănătății.

Material realizat de Iuliana Țărnă, tânără participantă a Programului de Internship „Tinerii – ambasadori ai modului sănătos de viață”, organizat de Grupul Media Realitatea.

Proiectul este susținut financiar în cadrul Programului Municipal de Granturi pentru organizațiile de tineret din mun. Chișinău, lansat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Tineret Chișinău, sub egida Primăriei municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mișcare puțină, riscuri mari. Efectele sedentarismului în rândul tinerilor apare prima dată în Realitatea.md.

Un nou studiu realizat de Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, arată că predispoziția genetică spre comportament sedentar este asociată cu un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare. Este pentru prima dată când cercetătorii demonstrează această legătură folosind date genetice extinse.

Analiza a folosit datele genomice și medicale a aproximativ 330.000 de finlandezi din baza de date FinnGen, precum și un grup de referință de 35.000 de norvegieni. Cercetătorii au dezvoltat un scor poligenic care indică predispoziția genetică la timpul de ecran în timpul liber – cea mai comună formă de sedentarism voluntar.

Rezultatele au arătat că persoanele cu o predispoziție genetică ridicată petrec în medie cu 30 de minute mai mult zilnic în poziție sedentară și prezintă un risc cu până la 20% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare comune, cum ar fi hipertensiunea, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale.

Deși sedentarismul ar putea fi un comportament moștenit evolutiv, cercetătorii subliniază că este esențial să rămânem activi fizic. Postdoctoranda Laura Joensuu, autoarea principală a studiului, afirmă că lipsa motivației pentru mișcare este normală, însă beneficiile activității fizice sunt esențiale pentru sănătate.

Studiul a fost publicat în prestigiosul British Journal of Sports Medicine și face parte din activitatea grupului de cercetare GenActive, care investighează factorii genetici și de stil de viață care influențează îmbătrânirea biologică și sănătatea. Cercetarea a fost susținută de mai multe fundații și de Consiliul pentru Cercetare din Finlanda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Lenea se moștenește! Cercetătorii au descoperit gene care predispun la sedentarism. Bonus – boli de inimă apare prima dată în Realitatea.md.

Prevalenţa stilurilor de viaţă sedentare datorate progreselor tehnologice a generat îngrijorări cu privire la implicatiile asupra sănătăţii ale şederii prelungite. Un studiu realizat de Universitatea din California, San Diego (UCSD) a monitorizat 5.856 de participante de sex feminin pe o perioadă de zece ani, relevând un risc de deces cu 57% mai mare în rândul celor care stăteau mai mult de 11 ore pe zi, comparativ cu cele care stăteau mai puţin de nouă ore şi jumătate.

Surprinzător, nici exerciţiile regulate nu au compensat în totalitate riscurile asociate cu şederea excesivă, conform studiului. Similar, un studiu din 2019 a evidenţiat persistenţa riscurilor pentru sănătate în ciuda nivelurilor crescute de exerciţii. Cu toate acestea, un studiu australian a sugerat că menţinerea între 9.000 şi 10.500 de paşi pe zi ar putea atenua riscurile de deces prematur, chiar şi pentru persoanele cu obiceiuri de şedere prelungite.

Diferenţele constatate între studii ar putea fi generate de diferenţele în plasarea monitorului de activitate şi metodele de analiză a datelor. În timp ce studiul UCSD a utilizat monitoare purtate pe şold, studiul australian a folosit monitoare purtate pe încheietura mâinii, ceea ce ar putea duce la estimate variate ale timpului petrecut în ședere. În plus, dependenţa studiului australian de datele de bază ale monitorului ar fi putut identifica incorect starea de stat ca fiind şedere, subestimând astfel durata şederii.

Pentru a aborda problema şederii excesive, ghidurile curente ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă limitarea timpului petrecut în şedere şi intercalarea perioadelor de inactivitate cu mişcare. Strategiile de reducere a şederii includ utilizarea birourilor ajustabile, luarea de pauze în timpul lucrului sau vizionării TV-ului şi utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea duratei de şedere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, cercetările sugerează că implicarea în exerciţii cu braţele, chiar şi în cazul persoanelor care nu pot sta în picioare sau merge, poate oferi beneficii pentru sănătate prin minimizarea nivelurilor de zahăr din sânge. Aceste constatări subliniază importanţa reducerii comportamentului sedentar şi integrarea mişcării în rutina zilnică pentru promovarea sănătăţii şi a bunăstării generale.

Articolul Riscul sedentarismului: Efectele nocive ale statului prelungit pe scaun apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Ce se întâmplă dacă stai prea mult pe scaun. Schimbări care apar în corp când ești sedentară apare prima dată în Realitatea.md.