Eurodeputatul Siegfried Mureșan a fost reales marți seară vicepreședinte al grupului Partidului Popular European. Liberalul a obținut al doilea cel mai bun rezultat dintre cei zece vicepreședinți aleși, cu 152 de voturi, scrie Antena3.ro.

Grupul PPE este cel mai mare și mai influent grup politic din Parlamentul European.

„Le mulțumesc colegilor care mi-au acordat astăzi (marți – n. r.), pentru a patra oară consecutiv, votul și încrederea lor. Apreciez mult sprijinul colegilor europarlamentari din PNL, care mi-au susținut candidatura, și le mulțumesc și europarlamentarilor UDMR, partid membru al PPE, pentru susținere și pentru colaborarea foarte bună pe care o avem în cadrul PPE”, a postat Mureșan pe rețelele sociale.

El a adăugat că rezultatul este important nu doar pentru el, ci și pentru România.

„Țara noastră va continua să aibă o voce puternică la masa la care cel mai mare grup politic european își stabilește prioritățile și pozițiile. De șapte ani sunt vicepreședinte al Grupului PPE și, în toată această perioadă, am folosit această poziție pentru a apăra interesele României”, a afirmat Mureșan.

El susține că, împreună cu ceilalți eurodeputați din PNL, a obținut sprijinul grupului PPE pentru mai mulți bani acordați României ca prefinanțare prin PNRR și s-a asigurat că fondurile din program finanțează prioritățile României, precum infrastructura de transport, de exemplu.

„Aceste rezultate arată un lucru simplu: România câștigă atunci când este reprezentată în Europa la cel mai înalt nivel. În noul mandat, voi continua să pun prioritățile României pe agenda celui mai mare grup politic din Parlamentul European, dar voi ține cont și de prioritățile colegilor din celelalte state membre. Fiindcă așa se obțin majorități la nivel european”, a afirmat Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Siegfried Mureșan a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan în septembrie, însă guvernul propus de el nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Cabinetul Mureșan a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, sub pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire.

Articolul Siegfried Mureșan – reales vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European apare prima dată în Realitatea.md.

Siegfried Mureșan a făcut declarații pentru presă, după ce Guvernul propus de el nu a fost învestit de Parlament. Mureșan spune că partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea ei.

„Astăzi, în Parlamentul României, noi am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice”, a declarat Mureșan.

Premierul desemnat le-a mulțumit colegilor din cele trei partide care au susținut Cabinetul: PNL, USR și UDMR.

„Am văzut mult profesionalism, multă seriozitate și multă expertise la colegii din aceste trei partide”, a spus el.

Mureșan așteaptă acum decizia președintelui.

„Astăzi, în Parlamentul României, noi am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice. Așteptăm să vedem din partea președintelui României care sunt următorii pași. Noi, evident, vom continua să milităm pentru toate reformele pe care oamenii le așteaptă și în acest ultim an oamenii au dus greul stabilizării țării și vom lupta pentru ca eforturile făcute de oameni în acest an să nu fie în zadari”, explică Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri, 30 septembrie, de Parlamentul României, după ce nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi.

La ședința plenului comun au fost prezenți 321 dintre cei 464 de parlamentari, iar 197 de voturi au fost valabil exprimate. Dintre acestea, 182 au fost „pentru” învestirea Guvernului și 15 „împotrivă”.

Amintim că România a rămas fără premier pe data de 5 mai 2026, după ce o majoritate de 281 de parlamentari a votat în favoarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR.

Articolul Siegfried Mureșan, după eșecul Guvernului de la București: Partidele care au declanșat criza politică au prelungit-o apare prima dată în Realitatea.md.

„Locul Republicii Moldova este alături de noi în Uniunea Europeană”, a declarat miercuri premierul desemnat al României, Siegfried Mureșan, de la tribuna Parlamentului, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care este dezbătut programul de guvernare și este supusă votului lista noului Cabinet.

Mureșan a spus că România va susține Republica Moldova în procesul de reformare și de integrare europeană.

„Vom fi principalul susținător al Republicii Moldova pe acest drum. Pentru reforme în Republica Moldova, pentru dezvoltarea Republicii Moldova și pentru integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vreau ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a declarat premierul desemnat miercuri, 30 septembrie.

El a mai spus că a lucrat timp de 12 ani în Parlamentul European pentru parcursul european al Republicii Moldova și că își propune să continue acest efort din funcția de prim-ministru al României.

„Am lucrat pentru asta 12 ani în Parlamentul European și voi lucra împreună cu dumneavoastră pentru asta în anii următori”, a afirmat Mureșan.

 

În discursul său din Parlament, premierul desemnat a vorbit și despre securitatea României, despre relația cu Statele Unite și despre sprijinul pentru Ucraina.

„Securitatea noastră a României depinde și de puterea alianțelor pe care le construim. Și de aceea vreau o Românie puternică în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus Siegfried Mureșan.

Acesta a declarat că România va continua să sprijine Ucraina și că acest lucru contribuie la securitatea țării.

„Ucrainenii luptă astăzi împotriva unei Rusii care amenință întreaga noastră regiune. Cu cât Ucraina este mai capabilă să se apere și cu cât ține agresorul rus mai departe de frontiera noastră, cu atât noi aici, în România, suntem mai siguri”, a declarat Mureșan.

 

Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan candidat la funcția de prim-ministru la data de 17 septembrie. El este susținut pentru formarea Guvernului de PNL, USR și UDMR.

De asemenea, europarlamentarulare un rol direct în relațiile dintre Parlamentul European și Republica Moldova. El este președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și co-președinte al Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Comitetul reunește eurodeputați și parlamentari de la Chișinău și urmărește evoluțiile legate de relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește reformele și parcursul european al țării.

Totodată, Mureșan este co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Reformă și Creștere destinat Republicii Moldova, prin care UE oferă sprijin financiar pentru reforme și dezvoltarea economică a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Din Parlamentul României, Siegfried Mureșan vorbește despre Moldova: Vom fi principalul susținător în drumul spre UE apare prima dată în Realitatea.md.

Camera Deputaților și Senatul României se reunesc miercuri, de la ora 13:00, în ședință comună pentru dezbaterea programului de guvernare și votul asupra cererii de învestire a Cabinetului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi.

PNL, USR și UDMR, formațiunile care susțin Cabinetul Mureșan, dețin împreună aproximativ 170 de mandate, astfel că premierul desemnat are nevoie de voturi suplimentare pentru a obține majoritatea parlamentară. În schimb, PSD și AUR au anunțat că nu vor vota Guvernul Mureșan. Cele două formațiuni controlează împreună aproximativ 218 mandate, fără a avea însă majoritatea necesară pentru învestirea unui Executiv.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după Consiliul Național al partidului, că decizia de a nu susține Cabinetul Mureșan este „fermă, asumată și ireversibilă”.

„Rămâne cum am stabilit, PSD își reafirmă dorința de a guverna. Nu cedăm la presiuni mediatice sau la șantaj politic”, a declarat Grindeanu. Social-democrații au precizat că vor fi prezenți în sala de plen la momentul votului.

Și AUR a decis să nu voteze Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Liderul formațiunii, George Simion, a anunțat formarea unei echipe de negociere cu celelalte partide politice, în vederea identificării unei soluții pentru formarea unui guvern. Simion a susținut că AUR trebuie să facă parte din guvernare și a afirmat că va discuta inclusiv despre posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan în cazul în care acesta nu convoacă alegeri, scenariu invocat de liderul formațiunii.

În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să încheie criza politică și a susținut că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție.

„Este momentul ca această criză politică să se încheie. Este momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național. Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii”, a declarat șeful statului.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a replicat că, deși alegerile anticipate nu sunt de dorit, nici prelungirea crizei politice nu poate oferi stabilitate. Mureșan a susținut că România a pierdut timp din cauza faptului că desemnările anterioare nu au fost făcute mai devreme.

În ultimele zile, negocierile au fost marcate și de un conflict între PSD și premierul desemnat. Sorin Grindeanu i-a cerut lui Mureșan să renunțe la mandatul de europarlamentar pentru a demonstra că intenționează să preia efectiv conducerea Guvernului. Mureșan a respins solicitarea și a declarat că va continua procedura de învestire.

Pe masa negocierilor s-a aflat și scenariul unei rotative guvernamentale, prin care formațiunile politice ar urma să preia succesiv conducerea Executivului. Mureșan a declarat anterior că preferă un singur guvern până în 2028, dar nu a exclus complet varianta unei guvernări succesive. Dacă Parlamentul respinge Cabinetul Mureșan, ar fi îndeplinită, pentru prima dată, una dintre condițiile constituționale pentru declanșarea alegerilor anticipate: respingerea a două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile.

Decizia privind dizolvarea Parlamentului și convocarea anticipatelor îi revine președintelui Nicușor Dan. Șeful statului a declarat în repetate rânduri că nu își dorește alegeri anticipate și că acestea ar prelungi perioada de instabilitate politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Parlamentul României supune votului Guvernul Mureșan: PSD și AUR anunță că nu susțin apare prima dată în Realitatea.md.

Amalgamarea voluntară a localităților ar putea fi implementată și în România. Anunțul a fost făcut de Siegfried Mureșan, premierul desemnat al României. El a declarat că reforma a avut succes în Republica Moldova și că o va prelua în programul de guvernare pe care urmează să îl prezinte în Parlament, transmite IPN.

Proiectul reformei administrației publice locale prevede ca până la sfârșitul anului 2027, Republica Moldova să aibă 292 de primării față de aproape 900 în prezent. Reforma a stârnit însă numeroase controverse, iar Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), a anunțat că aceasta s-a transformat într-o campanie de „autolichidare benevolă”, desfășurată prin presiuni politice, manipulare și încălcarea principiilor statului de drept.

În același timp, autoritățile susțin că amalgamarea voluntară va asigura fonduri pentru dezvoltarea localităților. Potrivit guvernului, până la data de 31 august, 561 de primării au luat decizii finale privind amalgamarea voluntară în timp ce alte 254 urmează să fie comasate prin amalgamare normativă, în baza unor decizii aprobate de Guvern și Parlament.

Autoritățile au anunțat că noile entități constituite vor primi în jur de 4,5 miliarde de lei, iar banii vor fi distribuiți în mai multe etape, până în anul 2030. Potrivit Guvernului, cei mai mulți bani, peste 157 de milioane de lei, vor ajunge la Ungheni, pentru 10 UAT-uri.

Reforma presupune că până la sfârșitul anului 2027 în Republica Moldova nu vor mai exista primării la care vor fi înregistrați mai puțin de 3000 de locuitori, iar dacă pe parcursul anilor, populația va scădea sub această cotă, atunci primăria va fi obligată să intre într-un proces nou de amalgamare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Amalgamarea voluntară a localităților ar putea fi implementată și în România apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Nicușor Dan a semnat astăzi, 21 septembrie, decretul de desemnare a lui Siegfried Mureşan ca premier al României. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială.

Decretul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, iar din acel moment, premierul are la dispoziţie zece zile să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului de Guvernare şi a întregii liste a Guvernului, scrie News.ro.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul privind desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată în comunicatul emis de Președinție.

Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, citate de presa română, Nicușor Dan a semnat sâmbătă decretul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că România a rămas fără premier pe data de 5 mai 2026, după ce o majoritate de 281 de parlamentari a votat în favoarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR.

Articolul Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier al României apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană este pregătită să ofere Republicii Moldova sprijin suplimentar pentru protejarea cetățenilor și consolidarea securității, inclusiv prin alocarea de fonduri europene, dacă autoritățile de la Chișinău vor solicita acest lucru. Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul român Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, scrie Ziarul de Gardă.

Precizarea a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, ca răspuns la o întrebare adresată de jurnalista și cofondatoarea Zonei de Securitate.

Mureșan a declarat că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, UE a transmis autorităților de la Chișinău că este pregătită să sprijine Republica Moldova în orice mod pe care aceasta îl consideră necesar pentru protejarea cetățenilor.

„Mereu când Republica Moldova a solicitat sprijin din partea UE pentru reducerea dependenței energetice, pentru a depăși cu bine perioade în care Federația Rusă a încercat să amenințe energetic Republica Moldova, când autoritățile Republicii Moldova au solicitat mai multe fonduri europene pentru a-și întări securitatea și apărarea, mereu UE a răspuns pozitiv”, a declarat eurodeputatul.

Potrivit lui Mureșan, țara noastră are la dispoziție 1,9 miliarde de euro prin Planul de Creștere pentru perioada 2025-2027, însă sprijinul european ar putea fi suplimentat dacă autoritățile de la Chișinău vor solicita acest lucru.

„Pe lângă cele 1,9 miliarde de euro pe care le avem la dispoziția Republicii Moldova din Planul de Creștere pe acești trei ani, 2025, 2026 și 2027, oricând Republica Moldova va solicita mai mult sprijin pentru protejarea cetățenilor Republicii Moldova, UE va fi pregătită să ofere acest sprijin, inclusiv sub forma unor fonduri europene”, a spus Mureșan.

De asemenea, eurodeputatul a menționat că, în ultimii ani, fondurile europene destinate Republicii Moldova au crescut în urma negocierilor anuale privind bugetul UE.

„La fiecare negociere anuală a bugetului UE în ultimii ani, am reușit să creștem fondurile destinate Republicii Moldova”, a declarat acesta.

Articolul Mureșan: UE este pregătită să ofere Moldovei fonduri suplimentare pentru securitate apare prima dată în Realitatea.md.

Negocierile politice privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor dura puțin, întrucât pregătirile tehnice avansează într-un ritm foarte bun. Declarația aparține europarlamentarului român, Siegfried Mureșan, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Explicând calendarul propus de Parlamentul European pentru următoarele etape ale negocierilor, Siegfried Mureșan a declarat că primul cluster ar trebui deschis chiar în următoarele săptămâni.

„Negocierile la nivel politic vor dura puțin pentru că pregătirile tehnice decurg foarte bine. Acum Parlamentul European cere să deschidem la nivel politic negocierile de aderare pe primul grup de capitole, pe primul cluster, imediat, până la finalul lunii iunie, când se termină președinția cipriotă, rotativă, de șase luni, a Consiliului Uniunii Europene”, a explicat europarlamentarul român, Siegfried Mureșan.

Oficialul european a vorbit și despre obiectivul pe termen mediu al Uniunii Europene, și anume deschiderea tuturor capitolelor de negociere până la sfârșitul anului viitor, ceea ce ar reprezenta o confirmare a progreselor realizate de Republica Moldova în procesul de reforme și armonizare cu legislația europeană.

„De asemenea, până la finalul anului 2026 cerem deschiderea negocierilor politice pe toate clusterele. Deci, primul cluster – acum. Toate – până la finalul anului. Tocmai ca să confirmăm progresele făcute la nivel tehnic. După negocierile de aderare vom trece la următoarea etapă, finalizarea Tratatului de Aderare, care va fi semnat și ratificat de toate statele membre ca apoi Republica Moldova să poată deveni stat membru”, a precizat oficialul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Siegfried Mureșan: Negocierile politice vor dura puțin pentru că pregătirile tehnice decurg foarte bine apare prima dată în Realitatea.md.

În această seară, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Rezoomat”, moderată de jurnalista Ileana Pîrgaru. Invitatul ediției este europarlamentarul român, președintele Delegației UE-Republica Moldova din Parlamentul European, Siegfried Mureșan.

În timpul emisiunii vor fi analizate cele mai importante subiecte de actualitate printre care:

• Perspectivele de aderare ale Republicii Moldova
• Deschiderea negocierilor politice de aderare
• Debursarea fondurilor de preaderare
• Susținerea noului Guvern de la Budapesta pentru extinderea UE
• Relația RM-România în contextul crizei politice de la București
• Menținerea Republicii Moldova cuplată de Ucraina în procesul de aderare

Emisiunea va fi transmisă în direct la Realitatea TV și pe platformele www.realitatea.md și www.rlive.md

Cu o acoperire națională de 84%, Realitatea TV transmite emisiunea în direct pe toate rețelele de cablu și IPTV din Republica Moldova, fiind inclus în lista Must Carry.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, este invitatul emisiunii Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

Siegfried Mureșan afirmă că Republica Moldova a devenit „o oază de stabilitate, democrație și aspirații europene” în spațiul românesc, în pofida șocurilor politice constante prin care a trecut în ultimii ani. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru RFI România.

„Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. România va fi întotdeauna un mare susținător al Republicii Moldova, însă contează foarte mult dacă va avea un prim-ministru care într-adevăr să implementeze proiecte, care într-adevăr dorește o Moldovă puternică, integrată în Uniunea Europeană, cât mai apropiată de România, așa cum este Ilie Bolojan, sau dacă va avea în viitor un prim-ministru care se va rezuma la a face declarații prietenoase la adresa Republicii Moldova și nu se va implica activ”, spune Siegfried Mureșan.

Europarlamentarul susține că viitorul relației dintre București și Chișinău depinde de implicarea reală a viitorului Guvern al României în proiectele comune cu Republica Moldova, precum construcția podurilor peste Prut, interconectările energetice și sprijinul pentru integrarea europeană.

„România va fi întotdeauna un mare susținător al Republicii Moldova, însă contează foarte mult dacă va avea un prim-ministru care într-adevăr să implementeze proiecte”, a mai declarat Mureșan.

Totodată, Siegfried Mureșan afirmă că parcursul european al Republicii Moldova  „nu este în niciun fel în pericol”, deoarece este susținut de instituțiile europene și de majoritatea pro-europeană din Parlamentul European.

„Cert este că parcursul european al Republicii Moldova nu este în niciun fel în pericol. Este foarte bine ancorat. Noi, în Parlamentul European, avem o largă majoritate a forțelor pro-europene care susțin integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vedem tot sprijinul plenar din partea Comisiei Europene și al statelor membre. Deci sprijinul de ansamblu pentru parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova este neafectat.”

În interviu, eurodeputatul a criticat dur AUR și PSD, pe care le-a catalogat drept formațiuni „antieuropene”, și l-a acuzat pe George Simion că ar promova narative favorabile Federației Ruse.

„Republica Moldova este astăzi deja prea puternică pentru a mai putea fi oprită din traiectoria europeană de câțiva agenți eșuați ai Federației Ruse, cum este George Simion. El a fost învins la alegerile prezidențiale, iar această nouă majoritate antieuropeană, formată în Parlamentul României de PSD și AUR, este o majoritate artificială. Ea nu corespunde voinței poporului român”, a spus Mureșan, adăugând că societatea moldovenească este suficient de informată pentru a rezista propagandei și dezinformării.

De asemenea, europarlamentarul a comparat evoluția politică din Republica Moldova cu situația actuală din România și a declarat că venirea la putere a Maia Sandu a demonstrat ce înseamnă „o guvernare autentic pro-europeană”.

Guvernul de la București condus de Ilie Bolojan a fost demis marţi, 5 mai, după ce moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi AUR a întrunit 281 de voturi în plenul reunit al Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mureșan: Moldova este mult prea puternică acum pentru a fi deturnată de agenții eșuați ai Rusiei de la București apare prima dată în Realitatea.md.

Dacă cade Guvernul Bolojan, există riscul ca România să stagneze, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, transmite jurnalista Realitatea Natalia Nicoreanu, aflată la Bruxelles. În opinia parlamentarului european, asemenea circumstanțe ar putea afecta și proiectele comune, care vizează Republica Moldova.

În opinia sa, un premier român care nu va fi credibil la nivel european, nu va putea obține ceva de la europeni pentru Republica Moldova. În același timp, Mureșan a apreciat activitatea președintei Maia Sandu.

„La fel important pentru Republica Moldova este ca România să fie condusă de un prim-ministru care să fie adevărat pro-european și să fie credibil la nivel european. Un prim-ministru marionetă, care susține că este pro-european, dar este aservit unei majorități anti-europene PSD-AUR, nu va fi credibil la nivel european. Și știți din Republica Moldova cât e de grav când ai un președinte care nu e credibil, cum a fost Igor Dodon sau un prim-ministru controlat de oligarhi”, a spus Mureșan.

Eurodeputatul consideră că „un prim-ministru puternic, cum este Ilie Bolojan” ar putea accelera sprijinul financiar din România,  legăturile de orice fel între București și Chișinău, dar și construcția podurilor peste Prut și interconectarea infrastructurii energetice.

Pe 5 mai, la București este dezbătută moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Documentul a fost prezentat în Parlamentul român săptămâna trecută.

Articolul Cum va afecta Republica Moldova căderea Guvernului de la București? Mureșan: Există riscul ca România să stagneze apare prima dată în Realitatea.md.

România ar fi mult mai sigură dacă Republica Moldova aderă la UE, consideră europarlamentarul român Siegfried Mureșan. Oficialul mai declară că Uniunea Europeană își dorește integrarea cât mai rapidă a statelor candidate în componența sa.

În oficia deputatului Parlamentului European, în câțiva ani Republica Moldova va deveni stat membru, transmite Antena3. Oficialul a punctat, în context, că pentru a realiza acest scop este nevoie de o guvernare pro-UE la Chișinău.

„Dacă dincolo de Prut este un stat, Republica Moldova, care este puternic, pro-european și se pregătește să devină stat membru al Uniunii Europene, este mult mai bine și pentru noi, România. Suntem mult mai siguri decât dacă la Chișinău ar guverna niște pioni ai lui Vladimir Putin.

Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană la începutul lunii martie 2022. În trei luni de zile s-a decis acordarea statutului de stat candidat pentru aderare Republicii Moldova și Ucrainei, iar într-un an și jumătate s-a luat decizia politică de începere a negocierilor. În cazul României, acești primi pași de integrare au durat peste patru ani, la finalul anilor ’90.

Ceea ce vreau să spun este că Uniunea Europeană își dorește Republica Moldova și alte state candidate în rândurile sale cât mai rapid. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, ele trebuie să îndeplinească condițiile și să implementeze reformele. Deci, când se va întâmpla, răspunsul este că depinde în primul rând de capacitatea statelor candidate de a implementa aceste reforme”, a spus Siegfried Mureșan.

În același timp, europarlamentarul a reiterat că Moldova trebuie să fie integrată în UE înainte de finalizarea formală a procesului, prin interconexiuni, liberalizarea roamingului, sistemul unic european de plăți, pachetele de sprijin financiar, exporturi și alte facilități de care să beneficieze cetățenii.

Articolul Europarlamentar: România ar fi mult mai sigură dacă Republica Moldova aderă la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova și Ucraina vor adera la UE în ritm propriu, deși au pornit împreună, afirmă eurodeputatul Siegfried Mureșan. În același timp, oficialul european a menționat că apropierea Kievului de Uniunea Europeană va contribui la securitatea țării noastre.

În cadrul unui interviu pentru IPN, Mureșan a mai menționat că „lupta pe care o duc oamenii din Ucraina garantează și securitatea Moldovei”. În opinia sa, „o guvernare pro-rusă la Chișinău ar fi fost o veste negativă” după alegerile de pe 28 septembrie 2025.

„Europarlamentarii niciunui partid aflat la guvernare în UE nu obișnuiesc să voteze în bloc împotriva Moldovei. Chiar și europarlamentarii partidului de guvernământ din Ungaria uneori votează pentru, alteori se abțin. Nu există o opoziție activă privind aderarea Republicii Moldova. (…) În ultimii trei ani, Republica Moldova și Uniunea Europeană au reușit să facă pași importanți și consistenți. Moldova a fost integrată deja în mai multe programe europene, și asta mai rapid decât alte state care au aderat în trecut”, a spus oficialul.

Mureșan a mai relatat că următorul pas este începerea negocierilor tehnice pe clustere și capitole. „Poziția Parlamentului European este clară: Republica Moldova îndeplinește toate condițiile necesare, iar negocierile trebuie să înceapă cât mai rapid. Este nevoie de o decizie unanimă în Consiliul UE. Noi credem că toate condițiile sunt îndeplinite și ne dorim ca negocierile să înceapă cât mai curând”, a conchis eurodeputatul.

Articolul Mureșan: Moldova și Ucraina vor adera la UE în ritm propriu, deși au pornit împreună apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova trebuie să accelereze viteza de transpunere a standardelor UE în legislația națională, a declarat deputatul Marcel Spatari, după reuniunea Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Oficialul a reiterat în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de eurodeputatul Siegrfied Mureșan că țara noastră se confruntă în continuare cu atacuri hibride din partea Rusiei.

Urmare a reuniunii, a fost adoptată o declarație prin care membrilor Consiliului European li se cere să deschidă negocierile pe clustere la următoarea ședință.

„Vom intensifica colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European  și sperăm ca pe viitor aceste întâlniri să fie cu frecvență de odată la 2 ani. Am fost invitați în prima jumătate a anului viitor la Bruxelles”, a conchis Spatari.

La rândul său, Mureșan a menționat că împreună cu alți eurodeputați din Polonia, Suedia, Litoania și România, a venit la Chișinău pentru a consolida cooperarea dintre Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova și a discuta cum se va desfășura acest proces în următorii patru ani.

„Am venit să spunem colegilor din Parlamentul Republicii Moldova, dar mai ales cetățenilor Republicii Moldova, că și în următorii ani Parlamentul European va continua să fie de partea cetățenilor Republicii Moldova și va sprijni integrarea europeană a Republicii Moldova, așa cum am făcut-o și în ultimii ani. Există, în momentul de față, o majoritate clară în Parlamentul European care dorește parcurgerea rapidă a etapelor de integrare pentru Republica Moldova și care dorește Republica Moldova stat membru cu drepturi depline. Acest lucru a fost reflectat în faptul că oricând. În ultima perioadă, am fost chemați în Parlamentul European să votăm cu privire la chestiuni legate de Republica Moldova. Acest vot a fost întotdeauna unul pozitiv și cu o majoritate covârșitoare”, a declarat Mureșan.

La reuniune s-a mai discutat despre pachetul de ajutor de 1,9 miliarde de euro acordat Moldovei de UE, despre amenințările hibride ale Rusiei, dar și despre rolul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

Potrivit lui Mureșan, pentru a ne alinia celor șase clustere pentru care urmează să se deschidă negocierile, se vor forma grupuri de lucru în Comitetul Parlamentar de Asociere. În cazul a trei dintre ele, se cere ca tratativele să fie începute până la sfârșitul anului 2025.

Articolul Spatari și Mureșan, declarații la Chișinău: Moldova trebuie să accelereze viteza de transpunere a standardelor UE apare prima dată în Realitatea.md.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a declarat, în exclusivitate pentru Realitatea.md, într-un interviu acordat corespondentului Traian Stoianov la Bruxelles, că principalele priorități ale României în raport cu Republica Moldova trebuie să fie consolidarea independenței energetice, sprijinirea capacităților de apărare și atragerea investițiilor economice europene. Potrivit acestuia, stabilitatea Chișinăului este un obiectiv strategic nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru București.

Mureșan a subliniat că prima condiție pentru un stat puternic este independența energetică, astfel încât Republica Moldova „să nu mai depindă de șantajul Federației Ruse”. Europarlamentarul a afirmat că România trebuie să contribuie la conectarea țării la rețelele de energie și gaze ale statelor europene, pentru a întări reziliența regională.

Un alt element esențial, a spus acesta, este întărirea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, chiar dacă țara își păstrează neutralitatea constituțională. „Una dintre obligațiile principale ale fiecărui stat este să își apere cetățenii. Ca atare, este foarte important ca Republica Moldova să aibă capacități cât mai bune de a se putea apăra”, a declarat Mureșan, subliniind că rolul României trebuie să fie unul strict de susținere, conform dorințelor Chișinăului.

Europarlamentarul a vorbit și despre oportunitățile economice, afirmând că atragerea investițiilor europene este următorul pas crucial pentru dezvoltarea Republicii Moldova. El a dat exemplul României, care după aderarea la UE a absorbit peste 100 de miliarde de euro, explicând că același model de creștere poate funcționa și pentru Chișinău, inclusiv prin planul european de 1,9 miliarde de euro deja anunțat.

Mureșan le-a transmis cetățenilor Republicii Moldova că apartenența la Uniunea Europeană înseamnă libertate, reguli, predictibilitate și oportunități culturale și educaționale. El a încurajat moldovenii „să descopere Uniunea Europeană”, amintind că proiectul european aduce beneficii nu doar economice, ci și culturale, prin protejarea tradițiilor și patrimoniului fiecărei națiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul EXCLUSIV Siegfried Mureșan de la Bruxelles: R. Moldova trebuie să aibă capacități cât mai bune de a se putea apăra apare prima dată în Realitatea.md.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan din partea Grupului PPE, susținător al parcursului european al Republicii Moldova, a anunțat miercuri dimineața, 22 octombrie că Parlamentul European este pregătit să reia munca cu Parlamentul de la Chișinău care s-a constituit în cursul zilei. Mai târziu, a revenit cu un anunț despre creșterea bugetului UE în 2026 pentru vecinătatea estică, inclusiv pentru Republica Moldova.

„Mult succes, dragi colegi! Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat astăzi în ședință inaugurală după victoria pro-europeană la alegerile parlamentare din luna septembrie. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când există o majoritate absolută pro-europeană pentru două mandate consecutive ale Parlamentului. Noi, Parlamentul European, suntem pregătiți să reluăm deja munca cu colegii din Parlamentul de la Chișinău și să continuăm să-i sprijinim în procesul de aderare la Uniunea Europeană!”, a scris politicianul inițial.

Siegfried Mureșan a mai anunțat că s-a votat creșterea de 25 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova, în bugetul UE pentru 2026.

„Plenul Parlamentului European tocmai a votat un amendament co-semnat de mine la Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, prin care solicităm o creștere cu 25 de milioane de euro a alocărilor destinate Vecinătății Estice, inclusiv Republicii Moldova. Considerăm această majorare necesară pentru a compensa parțial decizia Statelor Unite ale Americii de a retrage sprijinul acordat societății civile din regiune. Societatea civilă are un rol esențial în consolidarea democrației în statele din vecinătatea noastră, în special în țările candidate, precum Republica Moldova, care se confruntă cu presiuni și agresiuni antidemocratice din partea Federației Ruse. În contextul retragerii sprijinului american, considerăm că este datoria Uniunii Europene să susțină organizațiile neguvernamentale independente, pentru ca acestea să-și poată continua activitatea. Ce urmează? După votul de astăzi, amendamentul devine parte din poziția oficială a Parlamentului în negocierile finale de săptămânile viitoare cu Consiliul și Comisia privind Bugetul UE pentru anul 2026”, a subliniat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Parlamentul European – pregătit să reia munca cu Chișinău; a crescut bugetul UE în 2026 inclusiv pentru R. Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

După procesarea a peste 96% din procesele-verbale, europarlamentarul român Siegfried Mureșan a transmis un mesaj de felicitare cetățenilor Republicii Moldova pentru participarea la alegerile parlamentare. 

„Democrația a învins din nou în Republica Moldova, iar Rusia a pierdut. Felicitări, dragi cetățeni ai Republicii Moldova!”, a scris Mureșan pe rețeaua de socializare.

Siegfried Mureșan este vicepreședinte al Partidului Popular European și un susținător constant al parcursului european al Republicii Moldova. El a fost implicat în multiple inițiative de sprijin pentru Chișinău în cadrul Parlamentului European.

Articolul Siegfried Mureșan: Democrația a învins din nou în Republica Moldova, iar Rusia a pierdut apare prima dată în Realitatea.md.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, membru European People’s Party, avertizează asupra riscului ingerințelor Federației Ruse în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Oficialul consideră că aceste acțiuni se aseamănă cu începutul unei pandemii, întrucât, dacă nu sunt stopate rapid, se pot răspândi pe întreg continentul. Mai devreme comentase și despre situația în care autoritățile române au demarat o anchetă la Iași privind o posibilă rețea care avea ca scop influențarea alegerilor din Republica Moldova.

Presa: Call-centru improvizat la un hotel din Iași de pro-ruși. Sunau moldovenii și le sugerau pentru cine să voteze

Potrivit acestuia, Moscova utilizează resurse semnificative și tehnologii avansate pentru a influența procesul electoral din Republica Moldova. Printre metodele menționate se află crearea de conținut fals prin inteligență artificială, distribuirea acestuia cu ajutorul boților și trimiterea de mită electorală prin intermediul criptomonedelor.

Mureșan subliniază că Republica Moldova și Ucraina sunt doar zone de testare pentru aceste practici, obiectivul final al Kremlinului fiind destabilizarea întregii Europe prin sprijinirea politicienilor pro-ruși și subminarea democrațiilor.

El amintește că tentative similare de ingerință au fost deja identificate în state, precum România și Polonia. Din acest motiv, europarlamentarul consideră că lupta pentru apărarea democrației din Republica Moldova este una comună pentru toate țările europene.

În sprijinul acestor afirmații, europarlamentarul a amintit mai devreme că autoritățile române au deschis recent o anchetă la Iași privind o posibilă rețea care ar fi încercat să influențeze alegerile din Republica Moldova. Mureșan a precizat că România sprijină activ Chișinăul în aceste zile, colaborând pentru contracararea atacurilor hibride venite dinspre Moscova. În opinia sa, obiectivele Rusiei vizează nu doar Moldova și Ucraina, ci și România și restul statelor europene. El a mai arătat că este esențial ca scrutinul parlamentar din Republica Moldova să fie unul liber și democratic, reflectând voința alegătorilor și nu directivele venite din exterior.

Totodată, europarlamentarul a lansat un apel către cetățenii moldoveni, inclusiv cei aflați în România, să participe masiv la votul din 28 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mureșan: Ingerința Rusiei în alegerile din Moldova e ca începutul pandemiei; dacă nu o oprim, se va răspândi în Europa apare prima dată în Realitatea.md.

Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană vor intra în scurt timp în faza tehnică, după ce evaluarea legislației pe principalele capitole a fost deja realizată. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român Siegfried Mureșan în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Oficialul a subliniat că parcursul european al Chișinăului a cunoscut o accelerare fără precedent în ultimii trei ani.

„Legislația pe diferite capitole a fost evaluată, iar discuțiile tehnice pe așa-numitele clustere vor începe foarte curând. În doar trei ani, Republica Moldova a depus cererea de aderare, a primit statutul de stat candidat și statele membre au decis, în unanimitate, deschiderea negocierilor”, a declarat Mureșan.

Potrivit eurodeputatului, integrarea europeană a adus deja beneficii concrete Republicii Moldova: sincronizarea rețelelor electrice cu UE și Ucraina, participarea la platforma comună de achiziții de gaze, integrarea în proiecte majore de infrastructură, precum și sprijin financiar de 45 milioane de euro pentru securizarea frontierei. Totodată, țara a fost inclusă în programul „Europa Digitală” și a beneficiat de 7,5 milioane de euro pentru modernizare digitală, iar de la 1 ianuarie 2026 tarifele de roaming vor fi complet eliminate.

Un alt pas important îl reprezintă implementarea planului european de creștere de 1,9 miliarde de euro, adoptat la începutul acestui an. „Republica Moldova a primit deja o prefinanțare de 270 de milioane de euro în iulie și o primă tranșă de 19 milioane de euro în ultimele săptămâni. În următorii trei ani, fondurile vor putea fi folosite pentru construcția de spitale, școli, drumuri și interconexiuni energetice cu Uniunea Europeană prin România”, a precizat eurodeputatul.

Siegfried Mureșan a comentat și rezoluția adoptată recent de Parlamentul European privind accelerarea integrării europene a Republicii Moldova, votată cu o majoritate de 75%.

„Toți pașii mari din ultimii ani – de la acordarea statutului de candidat până la majorarea prefinanțării – au fost solicitați de Parlamentul European și ulterior susținuți de statele membre. Rezoluția de săptămâna trecută este un semnal extrem de puternic, nu doar către cetățenii Republicii Moldova, ci și către toate instituțiile europene”, a explicat el.

Europarlamentarul a subliniat că documentul reafirmă sprijinul pentru accelerarea negocierilor, consolidarea sprijinului financiar și tehnic, dar și contracararea interferențelor externe.

„Este un mesaj ferm împotriva Federației Ruse și o chemare la mai mult sprijin din partea statelor membre și a Comisiei Europene”, a conchis Mureșan.

Republica Moldova și Ucraina merg împreună spre UE, dar aderarea depinde de îndeplinirea condițiilor de fiecare stat

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a comentat scenariul posibil al „decuplării” Republicii Moldova de Ucraina în procesul de integrare europeană, după ce președintele Volodymyr Zelenski a avertizat că o astfel de separare ar fi „o mișcare foarte proastă”.

Oficialul a subliniat că, în prezent, cele două state merg împreună pe drumul european, ceea ce reprezintă un avantaj reciproc.

„Republica Moldova și Ucraina au pornit împreună pe calea integrării europene și e bine că au pornit împreună. Pentru fiecare dintre state e important ca și celălalt să progreseze. Ucraina este un vecin mare și important pentru Republica Moldova, iar cu cât se reformează mai repede, cu atât mai bine pentru Chișinău. La fel, pentru Ucraina e important ca la vest să aibă o Moldovă stabilă și pro-europeană”, a explicat eurodeputatul.

Totuși, acesta a punctat că nu există „garanția aderării prin alianță” și că integrarea se va produce numai atunci când fiecare stat va îndeplini condițiile cerute de Uniunea Europeană.

„Dacă Ucraina îndeplinește condițiile și Republica Moldova nu, atunci Ucraina va adera singură. La fel, dacă Republica Moldova își face reformele mai repede, poate adera înaintea Ucrainei. Nu există scurtături, singura cale este implementarea reformelor și respectarea tuturor criteriilor”, a afirmat Mureșan.

În acest context, el a arătat că Republica Moldova, fiaind un stat mai mic și cu mai puține probleme structurale, are șansa de a progresa rapid în următorii ani, dacă va fi condusă de o guvernare pro-europeană. În schimb, Ucraina se confruntă cu dificultăți suplimentare din cauza războiului declanșat de Rusia, ceea ce poate încetini procesul de reforme.

Întrebat despre opoziția Ungariei față de deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Mureșan a precizat că Budapesta nu s-a manifestat împotriva Republicii Moldova, însă blocajul a afectat indirect și Chișinăul, prin amânarea lansării oficiale a negocierilor tehnice.

„Ungaria dorește să amâne deschiderea negocierilor pentru Ucraina, iar acest lucru a întârziat și momentul Republicii Moldova. Totuși, perioada a fost folosită în mod util pentru pregătiri: armonizarea legislației, evaluarea diferențelor și contactele cu Comisia Europeană. Astfel, atunci când negocierile vor începe efectiv, ele vor avansa mai rapid”, a explicat europarlamentarul.

El a adăugat că situația ar putea evolua după alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru primăvara anului viitor, unde opoziția pro-europeană se află în prezent în fața partidului premierului Viktor Orbán. „Dacă va veni un guvern pro-european, atât Republica Moldova, cât și Ucraina vor avea un sprijin și mai puternic la Budapesta”, a conchis Mureșan.

Comisia Europeană a lansat recent un apel de investiții destinat companiilor din Uniunea Europeană și din Republica Moldova, menit să stimuleze dezvoltarea economică prin atragerea de capital privat. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat că doar investițiile private pot genera locuri de muncă și o creștere sustenabilă a nivelului de trai.

„Banii din sistemul public sunt limitați. Este nevoie de investiții private, de investitori care să vină să construiască, să creeze locuri de muncă și dezvoltare. Prin programele europene, aceste investiții sunt susținute și chiar garantate. Dacă investitorii vor înregistra pierderi, o parte va fi acoperită de Uniunea Europeană pentru a încuraja asumarea de riscuri”, a precizat Mureșan.

Totuși, eurodeputatul recunoaște că investitorii străini au rămas reticenți în ultimii ani. Principalele motive: lipsa unei garanții clare privind parcursul european al Republicii Moldova, problemele persistente din sistemul de justiție, infrastructura insuficient dezvoltată și riscurile de securitate cauzate de războiul din regiune.

„Mulți oameni de afaceri așteaptă rezultatul alegerilor din 28 septembrie. Dacă Republica Moldova va avea o guvernare pro-europeană stabilă pentru următorii patru ani, încrederea investitorilor va crește. O justiție mai puternică, o infrastructură modernizată și o țară mai sigură vor însemna motive suplimentare pentru a investi”, a subliniat Mureșan.

Oficialul s-a arătat convins că, odată confirmată direcția proeuropeană și continuate reformele în justiție și infrastructură, Republica Moldova va reuși să atragă investiții semnificative în următorii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Negocierile de aderare a R. Moldova la UE intră în scurt timp în faza tehnică. Siegfried Mureșan explică ce înseamnă apare prima dată în Realitatea.md.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan avertizează că Federația Rusă își intensifică presiunile asupra Republicii Moldova, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Mureșan subliniază că miza scrutinului este una crucială: continuarea parcursului european al Republicii Moldova, transmite Radio Chișinău.

„Kremlinul își dorește o schimbare de direcție la Chișinău, pentru a opri drumul țării către Uniunea Europeană”, a transmis oficialul european.

Potrivit acestuia, Rusia recurge la toate formele de agresiune hibridă: de la tentative de influențare a alegerilor prin promisiuni de plăți ilegale pentru organizarea de proteste antiguvernamentale, până la atacuri cibernetice asupra infrastructurii guvernamentale și campanii de dezinformare menite să afecteze încrederea alegătorilor, în special în rândul diasporei.

„Aceste atacuri nu sunt doar împotriva Chișinăului – ele vizează întreaga regiune și securitatea Uniunii Europene”, a mai spus Mureșan.

În context, europarlamentarul a reiterat sprijinul ferm al României pentru Republica Moldova, subliniind că stabilitatea și orientarea pro-europeană a Chișinăului sunt esențiale pentru securitatea granițelor estice ale Uniunii Europene.

„Pentru România, stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova sunt esențiale: granițele noastre estice sunt mai sigure atunci când la Chișinău există un partener pro-european și democratic. Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru ferm și consecvent. Opțiunea pro-europeană trebuie apărată împotriva tuturor celor care vor să o deturneze.

Rusia nu trebuie să câștige nici la Chișinău, nici în alte capitale europene. Viitorul Republicii Moldova trebuie decis de cetățenii săi, prin vot liber și corect – nu de la Kremlin!”, a conchis Siegfried Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia intensifică agresiunea hibridă pentru a influența alegerile parlamentare din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Procesul de aderare a Republicii Moldova, susținerea UE, alegerile prezidențiale din România, parlamentarele din Moldova și impactul acestor scrutine asupra relațiilor bilaterale dintre cele două maluri de Prut au fost subiectele abordate în cadrul unui interviu IPN cu europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Domnule Mureșan, vineri vă aflați într-o vizită la Chișinău. Care este scopul de această dată?

De data aceasta este un pic diferit decât de obicei, când merg regulat în calitate de președinte al delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și obiectivul principal este să avansăm agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acum sunt la Chișinău cu un alt obiectiv. Pe 4 mai avem alegeri prezidențiale în România, ne propunem să vorbim cu cetățeni Republicii Moldova care au și buletin sau pașaport românesc, care au cetățenie românească și care pot vota la aceste alegeri.

Obiectivul este să le explicăm contextul, să le explicăm miza, să spunem oamenilor din Republica Moldova că pericolele în România și în Republica Moldova sunt, de fapt, aceleași și să-i rugăm să meargă la vot și să apere parcursul european al României, așa cum au apărat și parcursul european al Republicii Moldova la referendumul și alegerile prezidențiale de anul trecut.

Care sunt acele pericole pe care le-ați pomenit?

Federația Rusă, împreună cu alte regimuri autocratice din afara Uniunii Europene, încearcă să slăbească orice democrație liberală, încearcă să slăbească instituții independente și puternice la nivel național, la nivel european și încearcă să sădească neîncrederea oamenilor în modul de viață european, bazat pe democrație, pe libertatea de exprimare, pe libertatea presei, pe libertatea oamenilor de a-și alege propriul drum în viață, tocmai fiindcă acest model al nostru european este în antiteză cu modelul rusesc, bazat pe ură, dezbinare, șantaj, sărăcie, forță, amenințare.

Am văzut acest lucru la alegerile din Republica Moldova de anul trecut, când a existat această interferență, am văzut acest lucru la alegerile din România de anul trecut, când a existat de asemenea interferență. Cred că cetățenii României sunt acum mai bine informați, mai bine pregătiți, conștienți de pericole de acest risc al interferenței.

Noi nu ne-am așteptat la el anul trecut în România. Cu siguranță, și autoritățile din România au realizat târziu pericolul. Fiind stat membru al Uniunii Europene, am crezut că un astfel de lucru nu ni se poate întâmpla, dar, iată, a existat. Acum autoritățile sunt mai bine pregătite, cetățenii sunt mai bine informați. Cred că oamenii vor putea vota în cunoștință de cauză și cred că riscul de a manipula procesul electoral în România acum este mult mai mic decât a fost anul trecut.

Trebuie să ne informăm din surse credibile. Dacă consumăm divertisment, să fie de asemenea de calitate și să nu se ascundă acte manipulatorii și dezinformare acolo. Deci, o mare parte din responsabilitate cred că au și au și oamenii aici.

Și în Republica Moldova urmează un scrutin. În ce măsură rezultatul alegerilor parlamentare ar putea să influențeze viitorul Republicii Moldova și parcursul său european?

Alegerile parlamentare sunt esențiale, fiindcă Republica Moldova are în momentul de față o președintă pro-europeană, credibilă în relația cu partenerii de dezvoltare, o președintă care a reușit deja să obțină foarte multe lucruri pentru Republica Moldova, sprijin în momente dificile, decizia de acordare a statutului de stat candidat, începerea negocierilor de aderare, sprijin financiar enorm. Aceste lucruri au fost posibile, fiindcă instituțiile europene au avut la Chișinău o președintă, un prim-ministru, un guvern, autorități de încredere, care își respectă angajamentele, care implementează măsurile pe care le discută și care respectă valorile europene.

E clar că, pentru ca parcursul european al Republicii Moldova să poată continua cu aceeași viteză, pentru ca Uniunea Europeană să poată ajuta la fel de mult și la fel de repede, Republica Moldova are nevoie ca și în continuare agenda de reformă să fie ambițioasă și e clar că e nevoie de un guvern proeuropean pe viitor.

Sunt convins că, dacă urmare a alegerilor parlamentare va exista o majoritate clară proeuropeană, un guvern susținut de o majoritate transparentă proeuropeană, negocierile de aderare pot merge repede, reformele vor fi implementate. Toate aceste lucruri, evident, vor fi supuse riscului dacă în Republica Moldova nu va exista un guvern proeuropean. Alegerile parlamentare vor decide cu ce viteză se reformează, cu ce viteză se modernizează și cu ce viteză se va integra Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Ajutorul de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, aprobat de Parlamentul European, când și cum va ajunge la Chișinău? Ce mecanisme vor fi aplicate pentru a monitoriza cum sunt absorbiți banii?

Uniunea Europeană a propus Republicii Moldova, la finalul anului trecut, un pachet de ajutor economic 1,8 miliarde de euro, pe care, pe parcursul negocierilor, eu am fost responsabil pe partea Parlamentului European, am vrut să-l creștem la 1,9 miliarde de euro.

Am reușit să creștem sprijinul imediat care va veni în Republica Moldova, această prefinanțare de la 7 %, propunerea inițială a Comisiei Europene, la 18%, propunere susținută de noi Parlamentul European. În negocieri a fost principalul meu obiectiv, fiindcă eu am vrut ca Republica Moldova să primească un sprijin cât mai cuprinzător, cât mai rapid și creșterea acestei prefinanțări este cea mai bună modalitate. Am crescut de la 7% la 18 %, adică de la 115 la 315 milioane de euro.

Când vin acești bani și cum, pentru a răspunde întrebării dumneavoastră: în aceste săptămâni, în legislația europeană a intrat deja în vigoare o lege specială destinată pentru acest pachet de ajutor pentru Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene planul conform căruia vor absorbi acești bani, adică ce investiții doresc să efectueze și ce reforme vor îndeplini, în paralel, fiindcă acesta este un plan de creștere economică care prevede bani pentru investiții, dar care prevede și o serie de reforme. Autoritățile de la Chișinău vor prezenta Comisiei Europene acest plan, Comisia Europeană îl va aproba și, imediat după aceea, în curs de câteva săptămâni, Republica Moldova va primi această prefinanțare de 315 milioane euro.

Cred că această prefinanțare va veni la finalul lunii aprilie sau în prima parte a lunii mai, în cursul lunii mai. După aceea, de două ori pe an, autoritățile de la Chișinău vor transmite Comisiei Europene rapoarte despre investițiile efectuate, reformele implementate și, de două ori pe an, Comisia Europeană va plăti tranșe semestriale autorităților de la Chișinău.

Cum ne asigurăm că banii sunt bine folosiți? Sigur, instituțiile europene abilitate vor veghea aceste lucruri. Există obligația de transparență privind beneficiarii finali, modalitățile în care fondurile europene sunt cheltuite și, din jumătate în jumătate de an, toate acele ținte și tot ce e legat de reforme și investiții care trebuie implementate pentru ca plățile să se poată face. Dacă există întârzierii sau lucruri neîndeplinite la acele reforme, atunci Comisia Europeană va fi nevoită să blocheze unele plăți, sper că nu se va ajunge la acest lucru, dar regulile sunt foarte clare.

Banii vor veni de două ori pe an, iar tranșele nu au toate aceeași sumă. Acest lucru va fi stabilit după ce autoritățile de la Chișinău depun planul. Deci, ele vor fi cam în același ordin de mărime, dar depinde și de investițiile care se vor implementa în fiecare semestru și de reformele care se vor implementa.

Ajutorul aprobat prevede credite și fonduri nerambursabile. Care este proporția lor?

Avem o pondere de aproximativ 20% fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu va trebui să îi întoarcă niciodată Uniunii Europene și restul sunt credite, sunt fonduri rambursabile, bani pe care Republica Moldova îi va întoarce, însă pe o durată extrem de lungă, în următorii zeci de ani, și la o rată a dobânzii foarte mică. Comisia Europeană are o credibilitate mare pe piețele financiare, se împrumută la o rată a dobânzii mică și pune la dispoziția Republicii Moldova banii exact la rata dobânzii la care ea se împrumută. Deci, povara cu aceste credite este mult redusă pentru Republica Moldova față de povara pe care Republica Moldova ar avea-o dacă ar lua credite ea însăși de pe piețele financiare.

Mai multe țări, care de-a lungul anilor au aderat la UE, au primit mai greu acces la fonduri. Care sunt factorii ce i-au permis Moldovei să obțină încrederea UE? Ce a contribuit la avansarea Republicii Moldova pe drumul integrării europene?

Sunt câțiva factori. În primul rând, Republica Moldova a dovedit în ultimii ani că își dorește integrarea europeană, a votat partide politice, oameni politici care doresc modernizarea, reformare a țării. Uniunea Europeană vede că, în ciuda dificultăților și în ciuda interferenței Federației Ruse, imixtiuni în alegeri, oamenii din Republica Moldova tot au găsit puterea de a alege calea integrării europene, calea modernizării și Uniunea Europeană consideră că are obligația de a răspunde de asemenea pozitiv.

Cel de-al doilea factor a fost reacția cetățenilor Republicii Moldova și a autorităților imediat după 24 februarie, după momentul invaziei ilegale și ilegitime la scară largă a forțelor armate ruse în Ucraina. Faptul că oamenii din Republica Moldova au deschis casele atunci pentru oamenii din Ucraina, care aveau nevoie de securitate de ajutor, a fost un lucru pe care Uniunea Europeană l-a apreciat, fiindcă a fost o acțiune în deplină concordanță cu valorile europene. A fost un lucru care a ajutat Uniunea Europeană. Republica Moldova a stabilizat situația la hotarul de est al Uniunii Europene pentru toată Uniunea Europeană. A fost un sprijin important.

Uniunea Europeană a înțeles, după începerea războiului la scară largă în Ucraina, că putem trăi în siguranță și stabilitate doar dacă țările vecine nouă sunt de asemenea sigure și stabile. Uniunea Europeană a înțeles cât este de importantă Republica Moldova pentru stabilitatea și siguranța Uniunii Europene în ansamblu. Toți acești factori au ajutat. Vedem, de exemplu, cazul Georgiei, unde guvernul a fost declarat unul proeuropean, dar în acțiune a fost unul antieuropean. Georgia a rămas pe loc, nu s-a luat o decizie de începere a negocierilor.

Deci, contextul favorabil creat ca urmare a invaziei din Ucraina a ajutat Republica Moldova. Dar nu s-ar fi reușit dacă Moldova nu ar fi făcut pași atât de repede, dacă nu ar fi fost credibilă, dacă guvernarea nu ar fi fost un partener de încredere și dacă nu ar fi implementat reformele. Toate lucrurile pe care Republica Moldova le primește acum sunt pe baza propriilor merite.

Implementarea reformelor. Cum stăm la acest capitol?

După ce au fost zeci de ani în care în justiție nu s-a întâmplat aproape nimic, e clar că începerea reformelor a fost un proces greu. E clar că există rezistență. E clar că judecătorii, procurorii care nu au fost învățați să fie independenți, puternici, care au răspuns la comandă în trecut, nu doresc această schimbare și e clar că schimbările vin mai încet decât și le doresc oamenii. Eu cred, și instituțiile europene, Comisia Europeană, spun același lucru: ritmul reformelor în Republica Moldova este unul bun.

Să nu uităm că în ultimii ani, în paralel cu procesul de reformare, Republica Moldova a trebuit să facă față și mai multor crize energetice. Sigur, și pandemia generată de coronavirus. Invazia ilegală a rușilor în Ucraina. Cu toate consecințele pentru politica energetică, pentru securitate, pentru investiții, totuși reformele au început. Înțeleg oamenii care își doresc mai mult, mai repede, dar, dacă privim la deceniile de stagnare, e clar și cred că simțim cu toții că Republica Moldova merge în direcția bună.

Și la noi, în România, la fel, câteodată lucrurile au durat mai mult decât ne-am dorit, dar procesul a fost ireversibil și cei care au crezut că reformele nu vor reuși s-au înșelat, inclusiv în ceea ce privește reforma în justiție. Eu sunt convins că procesul de reformă în Republica Moldova va înainta, va fi încurajat și de negocierile de aderare la Uniunea Europeană, căci în fond, negocierile de aderare înseamnă un proces de modernizare reformare.

Ați menționat reforma în justiție. Aici credeți că Republica Moldova șchiopătează cel mai mult?

Și în România a fost la fel, rezistența cea mai mare este în ceea ce privește justiția, căci acolo sunt oameni, sunt forțe care nu vor ca reforma să reușească. Este inclusiv din partea celor care, poate, au încălcat legea în trecut și nu vor să dea socoteală, din partea celor suspectați de acte de corupție. Deci, aici este rezistență, acesta este un domeniu unde cred că e nevoie de multă atenție, dar cred că e și unul dintre domeniile cele mai importante și cele mai urgente fiindcă, dacă cetățeanul nu are încredere în actul de justiție, asta duce și la un nivel al investițiilor sub potențial. Dacă investitorul nu știe că respectând regulile, nu i se poate întâmpla nimic rău, iar cel care încalcă legile țării e sancționat, atunci poate și un investitor se gândește de două ori înainte de a investi. Reforma justiției e importantă pentru încrederea oamenilor în stat, pentru dezvoltarea economică, pentru investiții.

La referendumul din 2024, privind integrarea europeană a Republicii Moldova, mai multe localități sau chiar regiuni, cum ar fi UTA Găgăuzia, care de altfel au primit investiții generoase din parte UE, au votat: Nu! Ce este de făcut pentru a reduce numărul euroscepticilor?

În acest sens, cred că statul Republica Moldova nu trebuie lăsat singur. Aici și Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult. Una dintre deciziile noastre la nivel european și concluziile din ultimele luni este că implicarea Uniunii Europene în Republica Moldova nu trebuie să se limiteze doar la discuții cu autoritățile, e nevoie de contacte mai mari la nivel local, la nivel regional, la nivelul societății. E nevoie de mai multe vizite în teritoriu și noi, ca reprezentanți ai Parlamentului European, alte instituții europene, Comisia Europeană, ne vom concentra pe prezența noastră la Chișinău pe viitor, și în regiuni din nordul, din sudul Republicii Moldova, pentru a informa oamenii.

Nu cred că îi vom convinge pe toți imediat că Uniunea Europeană înseamnă prosperitate, locuri de muncă, dezvoltare, modernizare, dar chiar și o mică parte convinși în primul an, și munca continuată, cred că va duce la o schimbare semnificativă pe termen lung.

Deci, și Uniunea Europeană trebuie să fie mai prezentă acolo să comunice oamenilor lucrurile bune pe care le face și să le spună că procesul de integrare europeană este bun pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă trăiesc la sat sau la oraș, dacă sunt tineri sau vârstnici, indiferent de categoria socială, profesională și indiferent dacă vorbesc acasă limba română sau alte limbi.Integrarea europeană îi sprijină pe toți, o școală modernizată cu fonduri europene, un spital construit cu fonduri europene, un drum modernizat aduce câștig de cauză tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Chiar în așa-numita regiune transnistreană, o mare parte din exporturi, peste 70%, aproape 80%, merg spre piața europeană. Acei producători din așa-numita regiune transnistreană nu ar avea piețe de desfacere dacă Republica Moldova nu ar avea un acord de asociere, liber schimb cu Uniunea. Au și ei de beneficiat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Că să revenim la alegerile din România, vedem că treptat, cu fiecare scrutin, crește numărul secțiilor de votare deschise pe teritoriul Moldovei. România mizează pe votul moldovenilor care au și cetățenie română?

E firesc ca orice cetățean al Republicii Moldova, care este și cetățean român în același timp, să poată vota și, oriunde e nevoie de secții, statul român a deschis. Alegerile prezidențiale din România din luna mai vor fi și pentru Republica Moldova foarte importante, la fel de importante ca alegerile parlamentare din toamnă, fiindcă avem și noi în România forțe extremiste, antieuropene, populiste, care doresc să țină România pe loc și să încetinească integrare europeană a României. Aceste forțe politice au un candidat la alegerile prezidențiale, de acum au avut un candidat și la alegerile prezidențiale de anul trecut și obiectivul nostru, al oamenilor politici pro-europeni din România, este să oprim ascensiunea extremiștilor antieuropeni.

Așa cum în Republica Moldova i-ați avut pe Stoianoglo și Dodon, așa și în România a existat Georgescu la alegerile de anul trecut și există acest domn George Simion la alegerile de acum care, de altfel, are și interdicție de a călători în Republica Moldova și în Ucraina. Sub nicio formă nu ar fi bine nici pentru România, nici pentru Republica Moldova, ca România să aleagă un președinte care ne-ar îndepărta. E foarte important ca România să aibă un președinte pro-european și un președinte care să ajute în continuare Republica Moldova, cu tot ce poate România să se ofere. De aceea, e important ca cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă miza acestor alegeri, să se prezinte la vot, să voteze un candidat proeuropean. Candidatul partidului nostru, pe care îl reprezint, Partidul Național Liberal, domnul Crin Antonescu, este o garanție a continuării unei relații strânse între Republica Moldova și România.

Articolul Ritmul reformelor în Republica Moldova este bun. Interviu IPN cu europarlamentarul Siegfried Mureșan apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro. Banii sunt oferiți țării noastre pentru proiecte de infrastructură și pentru implementarea reformelor. Prima tranșă ar urma să fie debursată în luna aprilie.

În ce condiții este oferită Republicii Moldova suma de 1,9 miliarde de euro? Cum se vede de la Bruxelles inițiativa legislativă privind comasarea procuraturilor specializate? Vor fi puse pe pauză negocierile de aderare în eventualitatea în care forțe anti-europene vor forma majoritatea în viitorul Legislativ?

La aceste și alte întrebări aflăm răspunsurile în timpul emisiunii Rezoomat. Invitatul moderatoarei Ileana Pîrgaru este europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Emisiunea va fi difuzată marți, 25 februarie, ora 20:00, la RLIVE TV și pe platformele www.realitatea.md, www.rlive.md. RLIVE TV este în lista Must Carry, obligatorie pentru toate rețelele de cablu și IPTV. RliveTV dispune de 84% acoperire în toată țara.

Articolul Siegfried Mureșan este invitatul emisiunii Rezoomat apare prima dată în Realitatea.md.

Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, s-a reunit marți, 10 decembrie curent, la Bruxelles. În declarația reuniunii votată de deputații de la Chișinău și din Parlamentul European este susținută deschiderea, cât mai curând, a unui Birou al Parlamentului European în Republica Moldova, pentru a sprijini mai ușor autoritățile de la Chișinău în procesul de aderare și de integrare europeană, pe fundalul asaltului propagandei antieuropene a Federației Ruse în toate țările din Uniunea Europeană și din vecinătate, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

În conferința de presă susținută alături de copreședinta Comitetului, deputata PAS Doina Gherman, Mureșan a declarat că, începând cu anul 2025, va fi acordat cel mai mare pachet de sprijin oferit de UE din istoria țării, 1,8 miliarde de euro, transmite Radio Chișinău.

Banii vor fi destinați pentru îmbunătățirea infrastructurii, construcția de drumuri, interconectarea energetică cu Uniunea Europeană, modernizarea spitalelor, școlilor și grădinițelor, a spus membrul Parlamentul European, Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Moldova.

Siegfried Mureșan a declarat că joi, deja 12 decembrie, vor prezenta proiectul în Parlamentul European, cu scopul de a adopta pachetul legislativ la începutul anului 2025.

„Noi, în Parlamentul European dorim să ajutăm cetățenii Rep. Moldova să contribuim la îmbunătățirea situației economice și sociale a oamenilor din Rep. Moldova, tocmai de aceea sunt hotărâți să adoptăm rapid la începutul anului 2025 facilitatea pentru Moldova, planul de creștere economică de 1,8 miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană”, a declarat Mureșan.

Discuțiile delegației de la Chișinău cu cea a Parlamentului European au vizat inclusiv evoluțiile în procesul de screening bilateral, care, după cum spune copreședinta Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Doina Gherman, se dorește a fi închis în toamna anului viitor. Cât despre banii oferiți de UE, vor fi investiți în domenii care vor genera creștere economică, a spus Doina Gherman.

„Am reconfirmat că țara noastră se angajează și este determinată să ducă până la capăt reforma justiției, iar în prima jumătate a anului 2025 să deschidem deja negocierile pe clusterul unu, valori fundamentale. Uniunea Europeană vrea să investească în țara noastră 1,8 miliarde de euro în țara noastră în următorii trei ani. Vor fi create peste 100 de mii de locuri de muncă. Vor facilita accesul la piața unică a Uniunii Europene și ne vor ajuta, evident, să ducem la bun sfârșit procesul de reformare”, a subliniat Doina Gherman.

La finalul reuniunii a fost semnată o declarație comună și recomandări pentru întărirea relației dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care include deschiderea unui Birou permanent al Parlamentului European la Chișinău, liberalizarea permanentă a comerțului cu Uniunea Europeană, accelerarea integrării Republicii Moldova în UE și în piața unică, precum și adoptarea cât mai rapidă a Facilității Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mureșan: „Hotărâți să adoptăm rapid planul de creștere economică de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova” apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Maia Sandu a avut luni, 11 noiembrie 2024, o întrevedere cu președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, dar și cu eurodeputatul Siegfried Mureşan. Într-un mesaj publicat pe contul oficial de Facebook, șefa statului a menționat că s-a bucurat să-i revadă la Chișinău pe cei doi politicieni și să discute „despre proiectele pe care le realizăm cu sprijinul generos de dincolo de Prut, a cărui importanță va crește și mai mult în anii următori, odată cu introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Chișinău, Nicolae Ciucă a avut o întrevedere și cu speakerul Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu. Cei doi lideri politici au discutat despre provocările cu care s-a confruntat țara noastră în desfășurarea campaniei pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican, dar și planul de creștere economică și dezvoltare pentru Republica Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeană, subliniind sprijinul constant al României în acest proces.

VIDEO Ciucă, la Chișinău: Moldova are nevoie de o Românie stabilă. Vom continua să ne sprijinim reciproc în continuare

Articolul După întrevederea cu liderul PAS, Nicolae Ciucă a avut o discuție și cu Maia Sandu apare prima dată în Realitatea.md.

Narativul potrivit căruia Maia Sandu ar fi „președintele diasporei” aparține Federației Ruse și are menirea de a dezbina societatea din Republica Moldova. Declarația aparține europarlamentarului Siegfried Mureșan și a fost făcută în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, cetățenii din interiorul țării și cei din afara granițelor au aceleași drepturi, iar Maia Sandu este președintele legitim ales, chiar dacă voturile din diaspora au înclinat balanța în acest sens.

„Federația Rusă dorește să dezbine Republica Moldova. Rusia întotdeauna și-a dorit să împartă cetățenii Republicii Moldova în buni și răi, iar noi trebuie să respingem acest narativ. Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali, indiferent dacă trăiesc în interiorul granițelor țării sau în diasporă. Indiferent dacă sunt tineri sau în vârstă, dacă trăiesc la sat sau la oraș și indiferent dacă vorbesc limba română sau altă limbă. Toți cetățenii au aceleași drepturi și aceleași obligații. Trebuie respins acest narativ bazat pe ură, pe dezbinare, un narativ care nu face altceva decât să țină Republica Moldova pe loc. Toți cetățenii sunt egali și când s-a tras linie, a fost obținut rezultatul de 55% câștig de cauză pentru un candidat și acesta este președintele legitim ales al Republicii Moldova”, a spus europarlamentarul român, Siegfried Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 3 noiembrie, Maia Sandu l-a învins pe candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, obținând 55,3% din sufragii. Potrivit datelor CEC, 82,9% dintre cetățenii aflați în diaspora au votat în favoarea Maiei Sandu. În același timp, în interiorul țării, Alexandr Stoianoglo a obținut 51,3% din voturi.

Articolul VIDEO Siegfried Mureșan: Rusia dorește să dezbine R. Moldova, promovând narativul „Maia Sandu – președintele diasporei” apare prima dată în Realitatea.md.