Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Unde este cea mai ieftină și cea mai scumpă benzină din Europa apare prima dată în Realitatea.md.

Durata medie a vieții în Republica Moldova a continuat să crească în 2025 și a ajuns la 72,8 ani, cu 0,8 ani mai mult decât în 2024, arată datele Biroului Național de Statistică.

Articolul Speranța de viață în Moldova a crescut, femeile trăind cu aproape 9 ani mai mult decât bărbații apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile recunosc problema și spun că implementează programe de stimulare a angajării tinerilor și măsuri de sprijin pentru diaspora.

„Noi am venit cu un program de stimulare a angajării tinerilor, adăugăm tre mii de lei timp de un an de zile pentru cei care se angajează în șapte industrii strategice.  Există programe pentru diaspora, un șir de măsuri. Migrația este un proces complex: nu poți pune porți la hotare, este o decizie individuală, dar măsurile de protecție socială și de oferire a unor condiții mai bune de trai aici, în Republica Moldova, continuăm să le implementăm”, afirmă ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Între timp, statisticile arată că grupele de vârstă cele mai afectate de emigrare sunt 20–39 de ani, ceea ce accentuează îmbătrânirea populației și declinul satelor din Republica Moldova.

Cum este resimțită această realitate de către cetățeni, ce spun autoritățile despre măsurile adoptate, cum este evaluată amploarea fenomenului de către sociologi, dar și ce viitor este ne așteaptă în satele moldovenești, aflați din reportajul de mai jos.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Satele Moldovei se golesc treptat: migrația tinerilor și scăderea natalității accelerează declinul demografic apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova și Qatar vor face schimb de experiență în domeniul statisticii. Printre activitățile planificate se numără inclusiv desfășurarea unor evenimente comune, referitoare la utilizarea inteligenței artificiale în domeniu.

Guvernul urmează să ofere undă verde pentru negocierea unui memorandum în acest sens. Decizia este inclusă pe ordinea de zi a ședinței Guvernului, care se va desfășura pe 1 iulie. Șeful Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, va fi împuternicit să semneze documentul.

Contactat de Realitatea, funcționarul a spus că Moldova și Qatar vor coopera pentru modernizarea sistemului național de statistică și utilizarea noilor tehnologii. Potrivit lui, există domenii în care țara noastră este mai avansată, de exemplu în colectarea datelor privind întreprinderilor, dar și utilizarea noilor tehnologii, dispozitivelor digitale și inovațiilor în cadrul recensământului din 2024. Aceste experiențe ar putea fi împărtășite de țara noastră cu Qatarul.

Cara a mai menționat că despre memorandum se discută încă de la ediția din 2025 a Moldova Digital Summit. Funcționarul a mai precizat că domeniile de cooperare ar putea fi ajustate, în funcție de evoluția tehnologiilor.

Articolul Experiența Moldovei de utilizare a dispozitivelor digitale la recensământ, exportată: Parteneriat cu Qatar în sfera AI apare prima dată în Realitatea.md.

Sărăcia continuă să lovească din greu satele Republicii Moldova. Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 arată că aproape un moldovean din trei trăiește sub pragul sărăciei absolute, adică nu are suficienți bani nici pentru cele mai de bază necesități: mâncare, îmbrăcăminte, adăpost.

BNS consideră săracă orice persoană care cheltuiește mai puțin de 3.764 de lei pe lună. La nivel național, 31,1% din populație se încadrează în această categorie. Iar 15% nu își pot acoperi nici strictul necesar supraviețuirii.

Sudul — cea mai afectată regiune

Dacă la Chișinău rata sărăciei este de 15%, în sudul țării situația este dramatică, aproape jumătate dintre cetățeni, adică 46,5%, trăiesc în sărăcie. În regiunea Centru indicatorul ajunge la 38,8%, iar în Nord — la 31,6%.

Diferența dintre sat și oraș este și mai mare. În mediul rural, patru din zece oameni sunt săraci, față de doi din zece la orașe.

Familiile mari și bătrânii — cei mai vulnerabili

Gospodăriile cu mulți copii sunt lovite cel mai dur. În familiile cu trei copii sau mai mulți, rata sărăciei ajunge la 41,5%. Aproape jumătate dintre gospodăriile cu cinci sau mai multe persoane trăiesc sub pragul minim.

Vârstnicii sunt și ei puternic afectați, aproape 39% dintre moldovenii de peste 60 de ani se confruntă cu sărăcia, cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de vârstă.

Nu doar bani — și apă, canalizare, medic

Pentru prima dată, BNS a măsurat sărăcia nu doar după venituri, ci și după accesul oamenilor la condiții de trai decente: apă potabilă, canalizare, asigurare medicală, școală, loc de muncă. Rezultatul: 27,4% din populație este afectată de această formă de sărăcie.

În sate, cifra urcă la 42%. Aproape un sfert dintre moldoveni trăiesc în gospodării fără canalizare sau fără asigurare medicală.

Analiza BNS mai arată că doar 55,2% dintre locuitorii Republicii Moldova nu sunt afectați nici de sărăcie monetară, nici de sărăcie multidimensională. În același timp, 13,8% din populație se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pragul sărăciei în Moldova s-a dublat în 10 ani: Sute de mii de oameni n-au nici strictul necesar

Articolul Statistica: Oamenii din sudul țării, mai săraci decât cei din nord și centru apare prima dată în Realitatea.md.

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 33,6% în anul 2024, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din populație a avut cheltuieli de consum sub pragul minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Conform metodologiei BNS, pragul sărăciei absolute este format din două componente – alimentară și nealimentară – și este calculat în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), fiind ajustat anual cu indicele prețurilor de consum.

În 2024, pragul sărăciei absolute a ajuns la 3.493,3 lei pe persoană pe lună, în creștere cu peste 1.300 de lei față de anul 2020, când acesta era de 2.095,1 lei. Comparativ cu 2014, pragul s-a majorat de peste două ori, de la 1.558,6 lei.

Datele mai arată că rata sărăciei extreme care reflectă ponderea persoanelor ale căror cheltuieli de consum nu asigură nici măcar necesarul pentru supraviețuire fizică a constituit 15,4% în 2024.

BNS precizează că rata sărăciei absolute reprezintă proporția populației ale cărei cheltuieli de consum sunt inferioare pragului stabilit al sărăciei, în timp ce rata sărăciei extreme măsoară populația cu un nivel al consumului sub pragul sărăciei extreme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Pragul sărăciei în Moldova s-a dublat în 10 ani: Sute de mii de oameni n-au nici strictul necesar apare prima dată în Realitatea.md.

Deși Republica Moldova continuă să extindă rețelele de alimentare cu apă și canalizare, datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 arată că infrastructura de bază rămâne insuficient dezvoltată în multe zone ale țării. În prezent, 30,9% dintre localități nu au acces la sisteme publice de alimentare cu apă, iar 89,3% nu dispun de sisteme publice de canalizare.

Potrivit statisticilor oficiale, la sfârșitul anului trecut, doar 1.055 de localități din totalul celor existente în țară erau conectate la sisteme publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 69,1%. Chiar dacă indicatorul este în creștere față de 66,8% în 2024 și 60,3% în 2021, aproape una din trei localități continuă să depindă de fântâni, izvoare sau alte surse individuale.

Nordul țării rămâne în urmă

Diferențele regionale sunt semnificative. Cel mai înalt grad de conectare la rețelele publice de apă este în municipiul Chișinău, unde 91,4% dintre localități au acces la aceste servicii, urmat de UTA Găgăuzia cu 84,4%.

La polul opus se află regiunea de Nord, unde doar 54,9% dintre localități beneficiază de sisteme publice de alimentare cu apă. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre localitățile din nordul țării nu sunt conectate la infrastructura publică de apă.

Canalizarea – cea mai mare restanță

Situația este mult mai gravă în ceea ce privește canalizarea. În 2025, doar 164 de localități aveau acces la sisteme publice de canalizare, reprezentând 10,7% din total. Chiar dacă numărul acestora a crescut cu 25,2% comparativ cu 2021, ritmul de dezvoltare rămâne insuficient pentru a reduce decalajele.

În mediul rural, accesul la canalizare este excepțional. Din cele 109 sate conectate la sisteme publice de canalizare, mii de gospodării din restul localităților continuă să utilizeze fose septice sau sisteme individuale.

Mai mult, localitățile rurale din raioanele Briceni, Drochia, Fălești, Ocnița, Rezina, Soroca, Cantemir și Vulcănești nu au avut deloc acces la sisteme publice de canalizare.

Investițiile continuă, dar necesarul rămâne uriaș

În 2025, lungimea rețelelor publice de distribuție a apei a ajuns la 22,4 mii kilometri, cu 715 kilometri mai mult decât în anul precedent. Totodată, au fost construiți peste 511 kilometri de rețele noi, cele mai multe în regiunile Nord și Centru.

Și infrastructura de canalizare a fost extinsă, rețeaua totală ajungând la 5,9 mii kilometri, cu 126 de kilometri mai mult decât în 2024. Cu toate acestea, raportul dintre cele două servicii arată un dezechilibru major: rețelele de apă sunt de aproape patru ori mai lungi decât cele de canalizare.

Pierderi mari de apă în sistem

Datele statistice relevă și o altă problemă structurală. În 2025 au fost captate 140,3 milioane de metri cubi de apă, însă consumatorilor le-au fost distribuite doar 103,8 milioane de metri cubi. Diferența de aproximativ 36,5 milioane de metri cubi reprezintă consumul propriu al operatorilor și pierderile din rețea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O treime dintre localitățile din Moldova NU au acces la apă publică. Canalizarea este lux pentru nouă din zece sate apare prima dată în Realitatea.md.

Tot mai mulți pasageri aleg avionul pentru a călători. În primele trei luni ale anului 2026, transportul aerian a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din domeniul transportului public. Potrivit Biroului Național de Statistică, aproape 380 de mii de pasageri au zburat cu avionul în această perioadă, cu peste 9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, distanțele parcurse de pasageri au crescut cu peste 23%, ajungând la aproape 748 de milioane de pasageri-kilometri, trnsmite BANI.MD. 

În contrast puternic, trenurile continuă să piardă teren. Numărul persoanelor care au ales transportul feroviar s-a prăbușit cu aproape 69%, iar parcursul pasagerilor a scăzut cu peste 40%. În total, doar 32,7 mii de oameni au mers cu trenul în primele trei luni ale anului.

Per ansamblu, transportul public din Republica Moldova a înregistrat o ușoară creștere. În perioada ianuarie-martie 2026 au fost transportați 82,8 milioane de pasageri, cu 0,7% mai mult decât anul trecut. Cele mai multe călătorii au fost efectuate cu troleibuzele, care reprezintă peste 66% din totalul deplasărilor cu transport public. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuzul a depășit 54,8 milioane.

Autobuzele și microbuzele rămân, de asemenea, printre cele mai folosite mijloace de transport, cu 27,6 milioane de pasageri transportați, chiar dacă sectorul a înregistrat o ușoară scădere față de anul trecut. Majoritatea curselor au fost efectuate în trafic local și municipal.

Creșteri importante au fost raportate și la transportul de mărfuri. În primele trei luni ale anului, companiile de transport au transportat 4,5 milioane de tone de mărfuri, cu peste 15% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Cel mai mare volum a fost realizat de transportul rutier, care deține aproape 90% din piață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Trenurile pierd teren! Numărul persoanelor care aleg transportul feroviar s-a prăbușit cu 70% apare prima dată în Realitatea.md.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova a început anul 2026 în scădere. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, volumul lucrărilor de construcții executate în perioada ianuarie-martie 2026 s-a redus cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în prețuri comparabile.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la lucrările de reparații capitale, care s-au diminuat cu 23,5%, urmate de întreținerea și reparațiile curente – cu 13,1%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un recul de 7,1%.

Singurul segment aflat pe creștere a fost cel al altor lucrări de construcții, precum demolările și amenajarea terenurilor înainte de construcție, unde s-a consemnat un avans de 5,2%.

Datele statistice arată că, pe categorii de obiecte, cele mai afectate au fost clădirile nerezidențiale, unde volumul lucrărilor a scăzut cu 27,6%. În același timp, construcțiile inginerești au înregistrat un declin de 6%.

Pe fundalul acestor evoluții, segmentul clădirilor rezidențiale a rămas singurul pe plus. În primele trei luni ale anului, volumul lucrărilor executate la locuințe a crescut cu 2,8% față de perioada similară din 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovenii construiesc mai puțin: Volumul lucrărilor s-a redus cu 12% apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 1,12 milioane de case și blocuri de locuit au fost înregistrate în Republica Moldova la Recensământul din 2024, iar datele arată că majoritatea locuințelor sunt vechi, situate în mediul rural și construite din materiale tradiționale. Conform Biroului Național de Statistică (BNS), peste 81% dintre aceste clădiri se află la sate și doar 18,7% în orașe. Aproape toate sunt case individuale – 97,7% din total, adică peste 1,09 milioane, în timp ce blocurile de apartamente reprezintă doar 0,9%, scrie BANI.MD.

Totodată, datele arată și cât de vechi sunt locuințele. Aproximativ 22% dintre clădiri au fost construite în perioada 1946–1960, alte 18,9% între 1961–1970 și 18,7% între 1971–1980, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre oameni locuiesc în case ridicate acum câteva decenii. Construcțiile mai noi sunt mai puține la nivel național, dar mai frecvente în orașe, în special în municipiul Chișinău.

În ceea ce privește materialele de construcție, peste jumătate dintre clădiri, adică 53,7%, sunt din lut, iar 41% din piatră. Diferențele regionale sunt vizibile: în municipiul Chișinău și în regiunea Centru predomină clădirile din piatră, cu ponderi de peste 82% și, respectiv, 52,1%, iar la nivel de raioane cele mai mari valori se înregistrează în Dubăsari (84,3%) și Criuleni (83,2%). În schimb, în regiunea Nord, Sud și în UTA Găgăuzia predomină locuințele din lut, cu ponderi de 57,7%, 74,9% și 73,2%, cele mai ridicate fiind în raioanele Taraclia (77,7%) și Căușeni (77,5%).

Și acoperișurile reflectă aceeași realitate: aproape 80% dintre clădiri sunt acoperite cu azbest. Cea mai mare pondere se înregistrează în regiunea Nord, unde ajunge la 85,6%, urmată de Găgăuzia, cu 84,2%. În schimb, în Chișinău se observă o diversificare mai mare a materialelor, cu 23,8% acoperișuri din argilă și ceramică și 11,8% din metal.

Potrivit sursei citate, în total, în aceste case și blocuri sunt peste 1,6 milioane de locuințe, dintre care 58,4% se află în mediul rural și 41,6% în mediul urban. Aproape 68,5% sunt în case cu o singură locuință, iar 30% în clădiri cu mai multe locuințe.

Diferențele dintre regiuni se văd clar și în modul de locuire. În mediul rural, 98,1% dintre locuințe sunt case, în timp ce în orașe 66,8% sunt în blocuri. La nivel de raioane, cele mai mari ponderi ale locuințelor în case individuale se regăsesc în Dubăsari (97,4%), Telenești (96,7%) și Șoldănești (96,4%), iar cele mai multe apartamente sunt concentrate în municipiile Chișinău (79,7%) și Bălți (68,8%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, accesibilitatea rămâne redusă: doar 21,5% dintre blocurile de apartamente au rampă de acces, chiar dacă în Chișinău procentul este mai mare, de 32,9%.

Articolul Peste 1,12 milioane de locuințe sunt în Moldova: Majoritatea sunt case vechi și la sat apare prima dată în Realitatea.md.

Circa 32.000 de locuri de muncă vacante în Moldova au fost înregistrate la sfârșitul anului 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică. Cele mai multe posturi disponibile au fost raportate în administrația publică și apărare, în sectorul sănătății, precum și în domeniul învățământului.

În domeniul administrației publice și apărării erau disponibile la sfârșitul anului trecut aproximativ 8000 de locuri vacante. În sistemul de sănătate – circa 4700, iar în cel al învățământului – aproximativ 4000.

Potrivit Biroului Național de Statistică, cele mai mari scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante au fost înregistrate în domeniul transportului și depozitării, cu peste 1000 de posturi mai puțin decât în trimestrul precedent, informează IPN. Cele mai puține posturi vacante au fost în industria extractivă și în alte activități de servicii – circa 100, precum și în sectorul tranzacțiilor imobiliare, unde erau circa 400 de poziții libere.

Din totalul locurilor de muncă vacante, aproximativ 13.000, adică circa 41%, sunt în sectorul bugetar.

Articolul Biroul Național de Statistică: Circa 32.000 locuri de muncă erau vacante în Moldova la sfârșitul lui 2025 apare prima dată în Realitatea.md.

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns în decembrie 2025 la 6,8%, cea mai mică valoare înregistrată pe parcursul anului, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Indicatorul este în continuă scădere din luna iunie 2025, dar rămâne sub nivelul de la finele anului precedent, când inflația anuală era de 7,0%.

În plan lunar, prețurile medii de consum au crescut în decembrie 2025 cu 0,9% față de noiembrie, evoluție determinată aproape exclusiv de scumpirea serviciilor, care au urcat cu 3,5%, contribuind cu 1 punct procentual la inflația totală. Această creștere a fost provocată în special de majorarea tarifelor la energia electrică, care au sărit cu 24,9% într-o singură lună, după ce compensațiile guvernamentale au fost eliminate începând cu 1 decembrie 2025.

BNS explică faptul că, în perioada februarie–noiembrie 2025, compensațiile la energie au redus facturile gospodăriilor cu circa 25%, ceea ce a ținut inflația mai jos cu aproximativ 0,9 puncte procentuale. Odată cu anularea acestora, în indicele prețurilor de consum au fost reflectate tarifele integrale stabilite de ANRE, declanșând un șoc statistic și financiar pentru populație.

În același timp, alimentele și bunurile nealimentare s-au ieftinit, temperând creșterea generală a prețurilor. Produsele alimentare au scăzut cu 0,1%, iar bunurile nealimentare cu 0,2%. Cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat la legume (-1,8%), fructe (-1,0%) și combustibili (-2,0%), inclusiv motorina (-6,5%) și benzina (-2,1%).

Pe de altă parte, unele produse alimentare au continuat să se scumpească: ouăle de găină au crescut cu 2,8%, iar uleiul vegetal, laptele și produsele lactate – cu câte 0,4%.

În 2025, prețurile la alimente sunt cu 5,6% mai mari decât în decembrie 2024, bunurile nealimentare cu 2,3%, iar serviciile cu 14,8%, ceea ce arată că facturile și tarifele rămân principalul motor al inflației. În interiorul acestui grup, energia electrică este cu 48% mai scumpă decât acum un an, iar serviciile comunal-locative – cu aproape 27%.

Pentru întregul an 2025, inflația medie anuală a fost de 7,8%, semnificativ peste nivelul din 2024 (4,7%), ceea ce înseamnă că, în pofida temperării de la final de an, costul vieții a crescut mult mai rapid pe parcursul ultimelor 12 luni.

BNM estima că inflația anuală va atinge un vârf de 6,7% în trimestrul IV 2025, iar ulterior va coborî până la o valoare minimă de 4,1% în trimestrul II 2026. Pentru anul 2025, instituția indica o inflație medie anuală de 7,7%, care ar urma să scadă la 4,3% în 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Inflația a accelerat puternic anul trecut: rata medie anuală a ajuns la 7,8%, față de 4,7% în 2024 apare prima dată în Realitatea.md.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor din Republica Moldova a continuat să crească în perioada 2022–2024, atingând în 2024 33,6%, aceeași valoare înregistrată și pentru întreaga populație, dar cu o creștere mai accentuată decât anul precedent (+3,4 puncte procentuale). În același timp, 17,1% dintre copii trăiesc în sărăcie extremă, față de 15,4% din totalul populației, arată un studiu elaborat de Biroul Național de Statistică.

Copiii din sate sunt mai săraci

Diferențele între mediul urban și rural sunt semnificative. În 2024, 46,6% dintre copiii din mediul rural se aflau sub pragul sărăciei absolute, comparativ cu 18,6% în mediul urban. Rata sărăciei în rândul copiilor din orașe a crescut cu 4,2 puncte procentuale, iar în mediul rural cu 2 puncte procentuale.

Factorii care influențează nivelul sărăciei copiilor includ dimensiunea gospodăriei și tipul acesteia. Copiii din familiile cu trei sau mai mulți copii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie (53,3%), în timp ce copiii din gospodăriile cu un singur copil au cea mai scăzută rată a sărăciei (22,2%). De asemenea, copiii din gospodării formate din mai multe nuclee familiale, predominante în mediul rural, înregistrează o rată a sărăciei de 41,1%.

Migrația părinților afectează copiii

Statutul ocupațional al părinților rămâne un factor esențial pentru bunăstarea copiilor. Cea mai scăzută rată a sărăciei (18,2%) se înregistrează în familiile în care ambii părinți sunt salariați. Rata crește la 29,2% în gospodăriile cu un singur părinte salariat și este cea mai mare în cazul copiilor cu cel puțin un părinte care lucrează pe cont propriu.

O altă problemă importantă este migrația părinților: 15,9% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare. Nivelul sărăciei în aceste familii este cu 3,4 puncte procentuale mai mare decât în gospodăriile cu părinți prezenți (33,1%). În plus, creșterea anuală a ratei sărăciei a fost mai accentuată pentru copiii cu părinți plecați (+4,4 puncte procentuale) comparativ cu cei cu părinți acasă (+3,2 puncte procentuale).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Sărăcia copiilor în Moldova atinge cote alarmante: peste o treime trăiesc în condiții de sărăcie absolută apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul accidentelor rutiere, al persoanelor decedate și al celor traumatizate a scăzut, potrivit informațiilor distribuite de Poliția Națională a Republicii Moldova. Statistica a fost efectuată în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, comparativ cu ultimul deceniu.

Poliția afirmă că rezultatele se datorează acțiunilor de prevenire, dar și responsabilității tot mai mari a participanților la trafic.

„În ultimii zece ani, numărul persoanelor decedate s-a redus cu peste 38%. Fiecare #Viață este importantă pentru noi. Ne dorim să ajungem la zero victime, iar asta ne poate reuși prin eforturi comune”, a transmis instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Statistică: A scăzut numărul de accidente și victime pe drumurile din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Câștigul salarial mediu lunar brut pe economie a ajuns în trimestrul II 2025 la 15.470,6 lei, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 6,2% comparativ cu primul trimestru al acestui an, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Ajustat la indicele prețurilor de consum, salariul real s-a majorat cu 1,9%, iar numărul mediu al salariaților a urcat cu 0,8% în raport cu trimestrul II 2024.

Cele mai mari salarii au fost raportate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, unde media lunară a ajuns la 36.274 lei. Urmează sectorul financiar și de asigurări, cu 29.825,5 lei, și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 23.599,7 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit – 9.997,8 lei, în activitățile de cazare și alimentație publică – 10.509,5 lei, precum și în domeniul artelor, recreerii și agrementului – 11.565,2 lei.

Comparativ cu trimestrul II 2024, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai mari majorări procentuale s-au înregistrat în HoReCa (+17,8%), industria extractivă (+15,6%) și serviciile administrative și de suport (+15,3%).

Discrepanțele salariale între sectoare rămân însă considerabile: un angajat din IT câștigă de peste 3,6 ori mai mult decât unul din agricultură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Salariul mediu pe economie a crescut la 15.470 lei în trimestrul II 2025: diferențele între sectoare rămân mari apare prima dată în Realitatea.md.

Potrivit raportului Poliției pentru primul semestru 2025, nordul țării înregistrează cele mai multe infracțiuni, cu o pondere de 26% din total, fiind urmat de zona de centru 21%, fără Chișinău și în sud 16%.

Municipiul Bălți se află pe primul loc la nivel raional, cu 700 de infracțiuni raportate, în timp ce raionul Basarabeasca are cele mai puține – doar 29 de cazuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Chișinău, care deține 35% din totalul infracțiunilor, sectorul Buiucani continuă să conducă topul cu 767 de cazuri, urmat de Centru 645 și Botanica 634.

La nivel de țară, cele mai frecvente infracțiuni sunt furturile, conducerea în stare de ebrietate și escrocheriile, urmate de infracțiunile legate de droguri și huliganism.

Statistică îngrijorătoare: Buiucani, sectorul cu cele mai multe infracțiuni din Chișinău

Articolul Raport al Poliției: Bălți conduce la infracțiuni, Basarabeasca la siguranță apare prima dată în Realitatea.md.

Aproape 1 din 4 moldoveni are probleme de obezitate, potrivit unui clasament global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Republica Moldova ocupă locul 85 din peste 190 de țări analizate.

Deși țara noastră nu se află printre statele cu cele mai mari rate ale obezității, fenomenul este în creștere, în special în rândul copiilor și adolescenților. Pentru comparație, în SUA rata obezității este de 37%.

Specialiștii atenționează că obezitatea reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru diabet, boli cardiovasculare și chiar unele tipuri de cancer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Statistică: Aproape 1 din 4 moldoveni are probleme de obezitate apare prima dată în Realitatea.md.

Rețelele publice de alimentare cu apă din Republica Moldova s-au extins cu peste 560 de kilometri în 2024, iar cele de canalizare cu peste 165 de kilometri. Totuși, mai puțin de 10% din localitățile țării au acces la servicii de canalizare, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult s-a extins lungimea totală a apeductelor și rețelelor publice de distribuție a apei în mediul rural – cu aproximativ 507 km, iar în mediul urban – cu puțin peste 54 km.

Cea mai mare parte a apeductelor și rețelelor publice nou construite revine localităților de la nordul și centrul țării. Chișinăul și Găgăuzia sunt cele mai conectate la sistemele de alimentare cu apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul trecut, 1006 localități au avut acces la sistemele publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 65,6% din orașele și satele Moldovei, conform IPN. Comparativ cu 2021, în 2024 numărul localităților cu acces la sistemele publice de alimentare cu apă, date în exploatare, a crescut cu 9,3%, iar în raport cu 2023 – cu 3,3%.

Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare a fost de circa 5700 km în 2024. Aproape 170 km de conductă încă nu este dată în exploatare.

Doar 9,9% din localitățile țării au acces la sistemele publice de canalizare, majoritatea fiind orașe. Municipiul Chișinău rămâne lider la conectare – cu 65,7%, urmat de Găgăuzia – 28,1% și regiunea Centru – 11,5%. Unele sate din Briceni, Fălești, Soroca, Cantemir, Ocnița, Rezina, Basarabeasca și Vulcănești nu au beneficiat deloc de asemenea facilități.

În ceea ce privește epurarea apelor uzate, 97% din volumul total a fost tratat, majoritatea prin metode mecanice și biologice. Din cele 125 de stații de epurare existente, 116 sunt funcționale. Chișinăul are o rată de funcționare de 100%, iar raioanele Soroca și Rezina nu dispun de nicio stație de epurare.

Articolul Statistică: Doar 1 din 10 localități din Moldova are acces la canalizare apare prima dată în Realitatea.md.

Prețurile medii de consum au crescut cu 7% în ultimul an. Astfel, la produsele alimentare prețurile au crescut cu 7,2%, la bunurile nealimentare – cu 4,5%, iar la serviciile prestate populației – cu 10,5%, transmite IPN cu referire la datele Biroului Național de Statistică.

Totodată, în luna decembrie 2024, comparativ cu luna noiembrie 2024, s-a înregistrat o majorare cu un procent a prețurilor medii de consum. Pentru această perioadă creșterea prețurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare cu circa 0,6%, bunurile nealimentare cu circa 0,2%, servicii prestate populației – cu circa 2,9.

„În luna decembrie 2024, față de noiembrie a aceluiași an, din produsele alimentare, majorări mai accentuate ale prețurilor medii de consum au fost marcate la ouă de găină – cu 4,4%, legume – cu 2,6%, ulei vegetal – cu 2,5%, lapte și produse lactate – cu 0,5%. La bunuri nealimentare, în perioada raportată au crescut prețurile medii de consum la medicamente cu 0,5%, la combustibili și carburanți cu 0,4%”, arată datele BNM.

În luna decembrie, față de luna noiembrie 2024, s-au majorat accentuat tarifele reglementate pentru serviciile de furnizare a gazelor naturale, – cu 27,6%.

Totodată, în perioada de analiză au fost înregistrate diminuări de preț la fructe cu 0,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Prețurile de consum golesc buzunarele moldovenilor: Acestea au crescut, în ultimul an, cu 7% apare prima dată în Realitatea.md.

Renato Usatîi susține că autoritățile ar ascunde statistica reală privind criminalitatea. Politicianul acuză guvernarea că nu ar putea să protejeze cetățenii.

Conform declarațiilor liderului „Partidului Nostru”, făcute în cadrul emisiunii „Puterea e în adevăr”, rata infracționalității în Moldova ar fi alarmantă. Ex-primarul de Bălți a făcut referire la discuții cu angajați din cadrul Ministerului de Interne.

„Eu am discutat cu mai mulți polițiști, ei nici nu arată statistica la crimele care se întâmplă zilnic în Moldova. Poate să explodeze țara. E o statistică nebună. Ei nu pot să protejeze cetățenii, dar cel mai grav este că ei ascund statistica, dacă ei ar spune care este situația reală, oamenii s-ar mobiliza să se apere singuri. Dacă vom ajunge că nu vei putea fără armă să te duci la magazin după pâine, asta e trist”, a declarat Renato Usatîi.

În opinia politicianului, una dintre soluții pentru a rezolva problema criminalității ar fi introducerea pedepselor mai dure pentru infractori. Usatîi consideră că  pentru furturi și tâlhărie ar fi necesară privarea de libertate pentru minim 15 ani, dar și implementarea programului național „Moldova în Siguranță”, pe are l-a propus anterior, pentru a securiza locuințele moldovenilor și străzile din localități.

Articolul VIDEO Usatîi: Autorităţile ar ascunde statistica reală despre criminalitate. „Am discutat cu mai mulți polițiști…” apare prima dată în Realitatea.md.

În anul 2023, exporturile de vin au crescut cu 18% în volum și 24% în valoare comparativ cu anul 2022, fapt ce indică o cerere internațională mai puternică și o recunoaștere a calității vinurilor, potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului, scrie bani.md.

O majorare semnificativă a exporturilor vinurilor moldovenești se atestă și în America, fiind înregistrată o majorare de 84% în valoare. Prețul mediu de export pentru vinurile „liniștite” îmbuteliate a crescut cu 9%, ajungând la 1.70 USD/sticla. Japonia se remarcă cu cel mai mare preț mediu de 3.29 USD/sticlă la vinul îmbuteliat.

Potrivit bani.md, volumul exporturilor de vin moldovenesc a atins suma de 192 milioane de dolari americani. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, producția totală de vin în Moldova a înregistrat o scădere cu 13%.

Moldova a exportat un total de 123 de milioane de litri de vin în 2023, cu o pondere semnificativă de 55% în țările Uniunii Europene. Printre principalii parteneri ai Moldovei în exportul de vin se numără România, unde exporturile au atins valoarea de 30,4 milioane de dolari, Polonia cu 8,2 milioane de dolari, Republica Cehă cu 7,4 milioane de dolari, Statele Unite cu 6,7 milioane de dolari și China cu 4,8 milioane de dolari.

O creştere mai spectaculoasă au înregistrat exporturile de divinuri şi distilate – cu 75%, până la 51 de milioane de dolari, iar volumele s-au majorat de două ori şi ceva, în special din contul exporturilor în vrac, mai scrie bani.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, scăderea producției interne de vin în 2023 a fost atribuită în principal vremii prea calde și lipsei ploilor, care au avut un impact negativ asupra recoltei din 2022. Această situație a generat preocupări în industria vitivinicolă a Moldovei.

Moldova exportă aproximativ 85% din producția sa de vin în 68 de țări, ceea ce subliniază importanța exportului pentru industria vinicolă a țării. În ciuda provocărilor interne legate de producție, exporturile în creștere reflectă o continuare a interesului internațional pentru vinurile moldovenești.

Articolul Afacerea „Bachus”! Unde se vinde cel mai scump vin moldovenesc apare prima dată în Realitatea.md.

Studiile arată că moldovenii își doresc mai mulți copii, dar aceștia ar fi constrânși atât de factori economici, cât și de lipsa unor condiții de îngrijire, dar și de unele discrepanțe de roluri care mai predomină în societate. Afirmațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național”, de la RLIVE TV, Aliona Cristei, analistă Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, și Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice.

Aliona Cristei a spus că în Republica Moldova au fost inițiate mai multe politici prietenoase copiilor care să susțină oamenii să aibă numărul dorit de copii. Printre acestea sunt deschiderea creșelor, inclusiv prin crearea unor oportunități de îngrijire a copilului la locul de muncă, promovarea drepturilor egale între femei și bărbați și implicarea tatălui în îngrijirea copilului.

„Jumătate din populația reproductivă au afirmat că vor trei sau mai mulți copii, dar în spate stau o serie de bariere sociale care împiedică femeile să-și atingă numărul dorit de copii inclusiv servicii de îngrijire, de creșă, stereotipurile și discrepanța rolurilor de gen. Republica Moldova este campioană la capitolul dezvoltarea politicilor prietenoase copiilor pentru ca familiile să aibă atâția copii câți își doresc. Dar schimbările vin în timp, ele nu pot fi imediate”, a menționat Aliona Cristei.

Demograful Valeriu Sainsus a afirmat că politicile de încurajarea a natalității sunt periculoase fără îmbunătățirea calității vieții în care oamenii să vrea să aibă mai mulți copii.

„Niciodată nu trebuie să dăm prioritate cantității contrar calității, acesta este unul din criteriile de baza al politicilor demografice. Redresarea îmbătrânirii populației ar veni prin reproducere, dar efectele ei nu pot fi resimțite pe termen scurt. Este periculos să punem standarde că fiecare familie ar trebui să aibă trei copii. Sunt factori mai subtili precum stabilitatea familiei și vârsta de căsătorie care pot redresa situația”, a adăugat demograful.

Anul trecut, în Republica Moldova, s-au născut 24 de mii de copii, cu aproape trei mii mai puțin față de anul 2022. Potrivit Biroului Național de Statistică, rata natalității înregistrată în anul 2023 a coborât sub zece născuți-vii la 1000 locuitori, după ce acum un an era de aproape 11 născuți-vii la 1000 de locuitori față de anul 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Expert: Moldovenii vor mai mulți copii, dar se confruntă cu bariere sociale care-i împiedică să-și atingă scopul apare prima dată în Realitatea.md.

În Republica Moldova, la începutul anului 2023, locuiau aproape 600 de mii de persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), raportat la numărul total al populației, asta ar însemna fiecare al patrulea locuitor din țară. Șase din zece sexagenari sunt femei, iar fiecare a zecea persoană în vârstă are mai mult de 80 de ani.

Demografii atestă o creștere a ritmului de îmbătrânirea populației. Numai anul trecut această tendință s-a dublat. Dacă în ultimele două decenii, procesul de îmbătrânire a populației era de 0,3 ani în an, atunci în ultimii doi ani acesta a ajuns la 0,6 ani. Calculele expertul Veaceslav Ioniță arată că anul acesta vârsta medie a moldovenilor va ajunge la 41,5, față de 40,5 ani cât a fost înregistrată anul trecut.

Ce stă în spatele procesului accelerat de îmbătrânire, cum se manifestă acesta și cât de pregătită este Republica Moldova să facă față acestei tendințe este subiectul emisiunii „Consens Național”, de luni, 24 iunie curent, la ora 20:00, la RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Invitații ediției de luni sunt: Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, și Aliona Cristei, analistă Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova.

Articolul Republica Moldova îmbătrânește mai repede. De ce și cât de pregătiți suntem să facem față acestui proces apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul tinerilor moldoveni care nu lucrează și nu urmează niciun nivel de educație sau curs de formare profesională este alarmant. În primul trimestru al anului 2024, proporția tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training) a constituit 24,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului 2023 (26,6%), arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit BANI.MD.

Articolul BANI.MD: Numărul leneșilor în țară e alarmant! 1 din 4 moldoveni nu lucrează și nici nu învață apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimii 30 de ani, povara bolilor legate de sănătatea mintală, a crescut la nivel global cu aproape 50 la sută. Și în Republica Moldova incidența prin maladii psihice s-a dublat, iar specialiștii au două explicații pentru această creștere. Prezent în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, medicul Arcadie Astrahan, director de programe al Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, a menționat că cifrele nu arată că sunt mai multe persoane afectate, dar că s-a îmbunătățit accesul la serviciile de sănătate mintală.

„Noi intervenim mai des la interpelările din partea la serviciilor sociale, comunității, poliției, vecinilor și identificăm persoane noi. Totodată, promovăm serviciile noastre pentru a informa cetățenii că acestea sunt gratuite și compensate de stat. Cu toate acestea, noi avem în statistici doar tulburările severe și nu prea știm ce se întâmplă cu formele ușoare. Persoanele cu tulburări depresive nu vin la medic și nu se găsesc în statistici, iar ei sunt oameni afectați de o dizabilitatea și beneficiază de ajutor”, a menționat Arcadie Astrahan.

Potrivit lui, tulburările de personalitate se întâlnesc aproape la șapte procente din populația generală internațională, iar în Republica Moldova aceste date lipsesc. Reieșind din informațiile pe care le are, sistemul nu dispune nici de medicamente și nici de asistență pentru persoanele cu risc de suicid sau de comportament autodistructiv.

Și Victoria Condrat, managera locală a proiectului moldo-elvețian MENSANA, a confirmat că formele ușoare de depresie și anxietate nu sunt incluse în rapoartele medicilor de familie și nici ale Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală. Sistemul are răspuns doar pentru formele severe care sunt tratate cu medicamente.

„Persoanele cu forme ușoare de depresie și anxietate nu ajung la specialiști. Cineva merge la preot, cineva merge pe Youtube își caută o meditație. Anxietatea și depresia este mai des întâlnită în rândurile femeilor arată datele statisticilor, dar dacă e să le privim din alt punct de vedere 85 la sută din cazurile de suicid sunt săvârșite de către bărbați. Suicidul este o consecință tragică a unei depresii. Bărbații au presiune socială foarte mare și din cauza acesteia nu se adresează la medici”, a explicat situația creată Victoria Condrat.

În ultimii patru ani în Republica Moldova incidența prin maladii psihice s-a dublat. Nota informativă la Programul național privind Sănătatea Mintală arată că în anul 2018 erau înregistrate 2258 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2018, iar în 2022 această cifră ajunge la  5617 cazuri la 100 mii locuitori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Medic: Povara bolilor mintale este în creștere. Unii nici nu știu că sunt afectați de o dizabilitate apare prima dată în Realitatea.md.