Guvernul elveţian a anunţat joi că intenţionează să elimine statutul civil de „divorţat” din documentele oficiale. Nadine Gobet, membră a Partidului Liber-Democrat (FDP), a criticat faptul că persoanele care au desfăcut căsătoria sunt obligate să menţioneze în formularele oficiale statutul această informație, chiar şi după trecerea multor ani.

Parlamentul elvețian urmează să se pronunţe asupra acestei inițiative, scrie Antena3. Dacă aceasta va fi aprobată, sunt necesare mai multe modificări legislative, iar cetățenii vizați vor indica categoria „celibatar” în actele oficiale.

Nadine Gobet a argumentat că păstrarea mențiunii este de prisos, întrucât divorţul este o chestiune juridică ce a fost deja soluţionată.

În opinia sa, faptul de a-i cere cuiva să se declare „divorţat” pe termen nelimitat ar însemna că un eveniment de natură privată este „perpetuat pe cale administrativă”. 

Articolul Țara în care ar putea fi anulat statutul civil de „divorțat” din documentele oficiale. Motivul invocat apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimele săptămâni, conducerea Găgăuziei prezintă reforma legislației electorale drept un atac al Chișinăului asupra statutului special al regiunii autonome. Din această perspectivă, Parlamentul Republicii Moldova ar „retrage” Adunării Populare a Găgăuziei dreptul de a stabili independent regulile propriilor alegeri, ar introduce o condiție lingvistică discriminatorie pentru candidații la funcția de bașcan și ar tergiversa intenționat stabilirea datei alegerilor pentru șeful regiunii autonome, amplificând criza politică din regiune.

În realitate, este vorba despre un proces mai complex: o parte dintre modificări reprezintă consecința directă a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026, care a stabilit că Parlamentul, și nu Adunarea Populară, trebuie să reglementeze legislația electorală, se arată într-o analiză publicată de IPN. Alte prevederi controversate, în special cerința lingvistică, sunt introduse pentru prima dată și sunt deja contestate la Curtea Constituțională. Iar vacantarea funcției de bașcan este legată de o condamnare într-un dosar penal, nu de tergiversări procedurale. În același timp, comunicarea autorităților centrale privind detaliile reformei nu este pe deplin transparentă, ceea ce lasă loc acuzațiilor reciproce.

Ce s-a întâmplat?

La 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească independent mecanismele de organizare a propriilor alegeri. Curtea a decis că legislația electorală poate fi reglementată doar de Parlamentul Republicii Moldova.

Trei săptămâni mai târziu, pe 27 iulie, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege al deputatului PAS Igor Chiriac, care prevede crearea unui organ electoral permanent pentru regiunea autonomia și trecerea de la sistemul uninominal la cel proporțional pentru alegerea Adunării Populare.

La 31 iulie, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu 52 de voturi ale deputaților PAS, iar pe 24 august — în lectura a doua.

În paralel, criza instituțională din Găgăuzia s-a acutizat. La 31 iulie, ședința Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie discutată problema alegerilor pentru funcția de bașcan, a eșuat din lipsă de cvorum. Pe 17 august, Adunarea Populară a declarat funcția de bașcan vacantă, după condamnarea fostului bașcan Evghenia Guțul la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid și primirea de bani din partea grupării lui Ilan Șor.

Pe 28 august, în autonomie a început oficial perioada electorală. Alegerile pentru Adunarea Populară sunt programate pentru 15 noiembrie 2026, iar campania electorală va începe pe 16 octombrie.

Ce se schimbă în regulile electorale?

Reforma aprobată de Parlament introduce mai multe modificări importante.

În Găgăuzia urmează să fie creat un Consiliu Electoral Central permanent, format din 7–11 membri, spre deosebire de practica actuală, când organele electorale sunt constituite pentru fiecare scrutin în parte.

Adunarea Populară urmează să treacă de la sistemul majoritar, bazat pe circumscripții uninominale, la sistemul proporțional. Totuși, alegerile din 15 noiembrie 2026 se vor desfășura în baza vechiului sistem.

De asemenea, este introdus conceptul de „alegeri regionale”, care va include într-un cadru juridic comun alegerea bașcanului, alegerile pentru Adunarea Populară și referendumurile regionale.

Una dintre cele mai controversate modificări este introducerea, pentru prima dată, a obligației ca persoanele care candidează la funcția de bașcan să cunoască limba de stat — limba română.

Narativul Comratului: „ni se ia autonomia”

Conducerea Găgăuziei susține că reforma reduce competențele regiunii autonome și afectează statutul său special. Reprezentanții Adunării Populare au cerut implicarea structurilor europene și au insistat asupra unor consultări publice și juridice mai ample înainte de modificarea legislației.

Unul dintre principalele puncte de dispută rămâne cerința lingvistică pentru candidații la funcția de bașcan.

Deputatul Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor, a sesizat Curtea Constituțională, susținând că această prevedere contravine Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește cerința cunoașterii limbii găgăuze, și nu a limbii de stat.

Până când se va pronunța Curtea Constituțională, legalitatea aplicării acestei cerințe în cazul regiunii autonome cu statut juridic special rămâne o chestiune deschisă.

Cine stabilește regulile?

Din punct de vedere juridic, hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie stabilește că reglementarea legislației electorale este de competența Parlamentului Republicii Moldova.

În același timp, legislația prevede consultarea Găgăuziei atunci când sunt adoptate proiecte care îi afectează statutul și competențele.

Prin urmare, disputa nu mai este doar despre cine are dreptul să reglementeze alegerile. Curtea a răspuns deja la această întrebare.

Problema este și în ce măsură au fost respectate consultările cu regiunea autonomă înainte de adoptarea modificărilor.

Astfel, conflictul actual depășește problema strict electorală.

Este o dispută despre locul unde se termină competențele Chișinăului și unde începe autonomia Găgăuziei.

Iar modul în care această graniță va fi stabilită în practică va depinde din nou, în mare măsură, de Curtea Constituțională.

„Cerința lingvistică reprezintă o discriminare a Găgăuziei”

Autorul proiectului de lege, Igor Chiriac, susține că obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan nu reprezintă o măsură îndreptată în mod special împotriva regiunii autonome, ci o normă aplicată la nivel național pentru toate funcțiile publice importante: „este o normă nu doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a spus Igor Chiriac.

Din această perspectivă, cerința se înscrie într-un principiu general: șeful unei regiuni, care prin natura funcției sale interacționează cu autoritățile centrale, trebuie să cunoască limba de stat.

Totuși, acest argument are un punct vulnerabil, invocat de Igor Dodon: Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei prevede cunoașterea limbii găgăuze și nu a limbii de stat. Tocmai această neconcordanță este contestată în prezent la Curtea Constituțională.

Până la pronunțarea Curții, întrebarea dacă o asemenea normă națională poate fi aplicată unei regiuni autonome cu statut juridic special rămâne deschisă. Nu este un fapt juridic clarificat, ci obiectul unui litigiu constituțional.

În context, trebuie precizat că fostul bașcan Evghenia Guțul utiliza predominant limba rusă în aparițiile sale publice.

„Funcția de bașcan este menținută vacantă în mod intenționat”

Faptele nu confirmă versiunea potrivit căreia autoritățile centrale ar tergiversa intenționat soluționarea problemei.

Funcția a devenit vacantă în urma condamnării definitive într-un dosar penal: Evghenia Guțul a fost reținută în martie 2025 și, ulterior, condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid și primirea de fonduri din partea unei grupări asociate cu Ilan Șor.

O întârziere reală există însă, dar aceasta s-a produs în interiorul Găgăuziei.

La 31 iulie, ședința plenară a Adunării Populare, în cadrul căreia urma să fie declarată oficial vacantarea funcției și discutată data noilor alegeri, a eșuat din lipsă de cvorum.

Funcția de bașcan a fost declarată oficial vacantă abia pe 17 august.

Iar până la sfârșitul lunii august, data alegerilor pentru noul bașcan nu fusese încă stabilită. Acesta este singurul element al situației în care acuzația de „tergiversare” poate fi raportată la procedurile din interiorul regiunii autonome, și nu la autoritățile centrale.

Contextul geopolitic

Disputa lingvistică și procedurală se desfășoară într-un context geopolitic mult mai larg.

Pe de o parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, asociază opoziția Adunării Populare față de reformă cu influența Moscovei.

Pe de altă parte, Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, mizează pe apropierea regiunii autonome de Turcia ca un centru alternativ de atracție.

Pe 30 iulie, Tofan a numit Găgăuzia un „activ important”, capabil să construiască „punți” cu Turcia.

Iar pe 20 august, Igor Grosu a primit o delegație parlamentară turcă, condusă de Kürşad Zorlu, și a propus extinderea proiectelor turcești în regiune.

Din 1994 până în prezent, Turcia a implementat în Republica Moldova aproximativ 500 de proiecte în valoare de peste 80 de milioane de dolari, iar schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit un miliard de euro în 2025.

În același timp, conducerea Adunării Populare caută sprijin și pe dimensiunea europeană. Valentin Gaidarji a apelat la Uniunea Europeană, OSCE și Consiliul Europei în contextul disputei dintre Comrat și Chișinău.

Concluzie

Întrebarea esențială nu este cine „are dreptate” — Chișinăul, care invocă hotărârea Curții Constituționale și principiul unei legislații electorale unitare, sau Comratul, care insistă asupra statutului său special și asupra dreptului la consultări.

Ambele argumente au o bază reală și sunt prevăzute de norme diferite, care au ajuns acum în contradicție. Tocmai această contradicție, și nu neapărat reaua-voință a uneia dintre părți, se află la baza actualei crize.

Mult mai important este modul în care această contradicție va fi soluționată în practică: dacă Curtea Constituțională se va pronunța asupra cerinței lingvistice înainte de începerea campaniei electorale, pe 16 octombrie; dacă va fi stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan și potrivit cărei proceduri; precum și cât de consistente vor fi viitoarele consultări dintre Parlament și Adunarea Populară a Găgăuziei privind detaliile reformei.

De răspunsurile la aceste întrebări va depinde dacă alegerile din 15 noiembrie pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor rămâne un simplu scrutin electoral sau se vor transforma într-o nouă etapă a confruntării dintre regiunea autonomă și autoritățile centrale.

Articolul De ce alegerile din Găgăuzia au devenit dispută despre statutul autonomiei apare prima dată în Realitatea.md.

Are sau nu un statut fostul director al Spitalului raional Hâncești, Petru Ciubotaru, în cazul Ludmilei Vartic, după ce acesta a fost la curent cu intoxicația cu pastile, dar nu a raportat incidentul organelor de drept. Această întrebare Realitatea.md a adresat-o către Procuratura Generală (PG) și poliție, care gestionează dosarul.

„Vom veni cu actualizări atunci când investigațiile vor permite”, a declarat ofițera de presă a PG, Violina Moraru.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratul de Poliție Hâncești a declarat că nu cunoaște informații despre acest caz, întrucât cauza penală, la dispoziția procurorului general, a fost transferată de la Hâncești și urmează să fie examinată sub conducerea procuraturii sectorului Râșcani din municipiul Chișinău.

În acest sens, jurnaliștii au solicitat o reacție și de la șefa Secției Comunicare și Protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, însă nu au primit niciun răspuns.

Menționăm că peste 30 de persoane au fost audiate de poliție pe acest caz, iar audierea copiilor a fost realizată în condiții speciale, potrivit șefei MAI, Daniella Misail-Nichitin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în această dimineață, 18 martie 2026, directorul Spitalului raional Hâncești, Petru Ciubotaru, a demisionat. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Emil Ceban, care a declarat că șeful instituției medicale își asumă responsabilitatea pentru acest caz.

Totodată, ministrul a adăugat că ancheta Ministerului Sănătății este în desfășurare și se va încheia vineri, 20 martie. Toți lucrătorii au depus mărturii și explicații în fața organelor de anchetă.

Șeful Spitalului Hâncești a demisionat. Ceban: Știa de intoxicația cu pastile a Ludmilei Vartic, dar nu a raportat

Articolul Ex-directorul spitalului Hâncești este vizat în dosarul Ludmilei Vartic? Reacția procuraturii și a poliției apare prima dată în Realitatea.md.

Cabinetul de miniștri a aprobat denunțarea Acordului de constituire și statutului Comunității Statelor Independente (CSI). Astfel, Republica Moldova a inițiat procedurile de retragere definitivă din cadrul organizației.

Autoritățile susțin că hotărârea este luată în contextul nerespectării de către Federația Rusă a valorilor și principiilor fundamentale ale Comunității, prin care statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunității”, precum și luând în considerare aspirațiile Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Denunțarea acestor tratate fondatoare ale CSI nu presupune și nu condiționează încetarea participării Republicii Moldova la alte acorduri încheiate în cadrul CSI, care aduc beneficii concrete cetățenilor noștri și economiei naționale. Astfel, Republica Moldova va continua să aplice în relațiile cu statele membre CSI a tratatelor preponderent în domeniul comercial-economic, cum ar fi Acordul privind zona de liber schimb, atât timp cât acestea servesc intereselor economice ale țării”, precizează responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău.

Libera circulație a cetățenilor moldoveni în statele CSI nu va fi afectată de această decizie, fiind reglementată în mare parte prin acorduri bilaterale care sunt în vigoare.

Denunțarea statutului de stat participant la CSI va genera și economii pentru bugetul de stat de circa 3,1 milioane de lei anual, suma reprezentând cotizație anuală pe care Moldova o plătea în calitate de membră a organizației.

După aprobare în Guvern, deciziile privind denunțarea sunt transmise în Parlament, unde vor fi dezbătute și votate în ședință plenară.

Articolul Denunțarea acordului de constituire și statutului CSI- aprobată de Guvern. Urmează verdictul Parlamentului apare prima dată în Realitatea.md.

În Parlament s-a dat start procedurii de retragere a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru denunțarea de către țara noastră a Statutului Organizației Internaționale, Acordului de Constituite și protocolului adițional la el.

Președinta Comisiei, Doina Gherman, precizează că În conformitate cu articolul 5 din Acord, statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul comunității”, însă acest principiu nu este respectat de Federația Rusă. Deputata prezintă, în context, exemplul Georgiei, Ucrainei, anexarea teritoriilor din alte state, dar și menținerea de către Kremlin a trupelor în regiunea transnistreană a țării noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pe parcursul avansării în procesul de aderare la UE va apărea, în mod inevitabil, necesitatea corelării statutului de membru al CSI cu viitorul statut de stat membru al UE, cu renunțarea la obligațiile aferente CSI care ar contraveni obligațiilor asumate pe linia UE. Denunțarea Acordului nu va implica alocarea de resurse financiare din bugetul de stat. Mai mult decât atât, Republica Moldova se va retrage definitiv din organele statutare ale CSI, ceea ce va conduce la renunțarea la achitarea cotelor-plăți anuale, de aproximativ 3,1 milioane de lei, în bugetul unic al CSI”, afirmă Doina Gherman.

După ce a Rusia a atacat Ucraina, Republica Moldova a început revizuirea acordurilor din cadrul CSI și denunțarea a unui mare de documente încheiate în cadrul Comunității. Mai exact, dintre cele 283 de documente, 71 au fost deja denunțate de Republica Moldova, iar aproximativ 60 sunt în prezent în proces de examinare, conform informațiilor prezentate de Doina Gherman.

Articolul În Parlament s-a dat start retragerii Moldovei din CSI. A fost emis aviz consultativ pentru denunțarea Statutului apare prima dată în Realitatea.md.

„Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”. Așa sună articolul numărul 1 din Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în anul 1994. Documentul a fost elaborat pentru a răspunde aspirației găgăuzilor de a-și păstra identitatea culturală și autonomia în cadrul Republicii Moldova.

Subiectul Găgăuziei a fost abordat încă în 1989, când în Republica Moldova a început mișcarea națională, își amintește șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlametului, Ion Creangă.

Decizia de a forma o comisie la nivelul Parlamentului care urma să dezbată problema statutului de autonomie găgăuză a fost luată abia în 1993. Au urmat discuții lungi, în căutarea unor compromisuri și soluții, iar în rezultat, Găgăuzia a fost recunoscută ca o unitate administrativ-teritorială autonomă în cadrul Republicii Moldova.

Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei permite soluționarea de sine stătător, în limitele competențelor, ­problemele de ordin politic, economic și cultural. Legea a consacrat limba găgăuză ca limbă oficială în regiune, protejând și promovând astfel identitatea culturală a comunității. Totodată, Găgăuzia are și alte două limbi oficiale. În autonomia Găgăuză, puterea legislativă este exercitată de Adunarea Populară, iar cea executivă de Guvernatorul autonomiei, numit Bașcan, și Comitetul executiv.

Vitalii Sîrf, istoric, doctor în științe filologice: „Adoptarea acestei legi a fost un pas important în soluționarea tensiunilor și divergențelor politice între Comrat și Chișinău și noi trebuie să ținem minte, căci dacă nu ar fi fost decizia Parlamentului Republicii Moldova, confruntările ar fi continuat”.

Ion Creangă, șeful Direcției generale juridice a Secre­tariatului Parlametului: „La acest proiect de lege s-a lucrat mult, s-a dezbătut mult. Erau delegații din partea găgăuzilor care veneau în cadrul comisiei parlamentare și abordau, argumentau necesitățile. Până la urmă a fost acordată o autonomie administratvă, la nivel de lege organică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

Articolul VIDEO În ce an și cum a fost adoptată Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei apare prima dată în Realitatea.md.

Comuna Stăuceni este tot mai aproape de a obţine statutul de oraş. Parlamentarii au votat în prima lectură modificările Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, pentru a transforma suburbia Capitalei în „localitate urbană”.

Inițiativa legislativă este însoțită de un dosar cu acte și materiale confirmative a respectării procedurilor specifice schimbării statutului unității administrativ-teritoriale și a criteriilor pentru o localitate urbană.

Potrivit legislației în vigoare, schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale ține de competența Parlamentului. Aceasta poate fi modificată după ce autoritățile administrației publice locale desfășoară consultări cu populația și doar dacă localitatea întrunește criteriile stabilite de lege, pentru a deveni oraș.

Autoarea inițiativei legislative, deputata PAS Larisa Voloh, a precizat la ședința Parlamentului că obținerea de către comuna Stăuceni a statutului de oraș este justificată de potențialul economic și demografic al localității și este necesară pentru a asigura bunăstarea locuitorilor.

De menționat că în componența comunei fac parte localitățile Stăuceni și Goianul Nou. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2023 numărul populației constituia 9295 de locuitori.

Deputații urmează să dezbată proiectul și în a doua lectură.

În ianuarie 2024, primarul din Stăuceni, Alexandru Vornicu, anunța despre organizarea unui referendum, pentru ca localitatea să devină oficial oraș. Conform lui, decizia nu înseamnă și ieșirea din componența municipiului Chișinău, iar reprezentanții Comisiei Electorale Centrale precizau că administrația locală a solicitat opinia autorității, cu referire la subiect, încă în noiembrie 2023.

Campania de colectare a semnăturilor pentru acordarea statutului de oraș Stăuceniului s-a încheiat pe 31 martie 2024. Ulterior, listele și setul de acte au fost depuse în Legislativ.

Deși va deveni oraș, comuna Stăuceni nu planifică să iasă din componența municipiului Chișinău, declara pentru Realitatea Alexandru Vornicu în ianuarie 2024. Întrebat despre eventualitatea amalgamării voluntare cu alte sate învecinate, dacă se obține noul statul, oficialul a menționat că administrația din Stăuceni nu a fost abordată de către administrația localităților, respectiv nu examinează acest aspect.

Articolul VIDEO Stăuceni, tot mai aproape de a obţine statutul de oraş. Parlamentul face primul pas, pentru a oferi undă verde apare prima dată în Realitatea.md.

Statutul Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova va fi reglementat. Parlamentul a ratificat acordul între țara noastră și UE, care prevede acest lucru.

În document sunt specificate drepturile de care beneficiază membrii Misiunii la intrarea în țară și pe parcursul șederii lor în Republica Moldova.

„Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova are un rol substanțial în fortificarea securității naționale, întrucât oferă suport autorităților în dezvoltarea de strategii și politici, în identificarea necesităților privind detectarea, atribuirea și reacționarea la amenințări, precum și în gestionarea crizelor”, transmit reprezentanții Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova a fost instituită la 24 aprilie 2023, printr-o decizie a Consiliului UE. Actualmente aceasta își desfășoară activitatea în țara noastră în baza unei decizii a Comisiei Situații Excepționale.

Articolul Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova: Parlamentul i-a ratificat statutul apare prima dată în Realitatea.md.

Proiectul de lege privind modificarea Regulamentului Parlamentului, modificarea legii cu privire la actele normative și proiectele de lege privind modificarea unor acte normative locale ce țin de UTA Găgăuzia vor fi supuse consultărilor publice. O decizie în acest sens a fost luată la ședința de astăzi a Grupului de lucru privind Găgăuzia, întrunit, astăzi, 25 octombrie, într-o ședință de lucru.

În cadrul reuniunii, membrii Grupului au analizat proiectele de lege și au susținut unanim pachetul actelor normative cu privire la consultări. Potrivit pachetului, Parlamentul Republicii Moldova va consulta legislativul din Găgăuzia pe subiectele care sunt legate de autonomie, în procesul de elaborare a proiectelor de lege. De asemenea, pachetul stabilește că, UTA Găgăuzia va consulta autoritățile publice centrale privind tematici din diferite domenii.

Totodată, deputații au discutat și alte priorități ale Grupului de lucru și au decis asupra subiectelor care necesită aprofundarea acțiunilor.

„Suntem bucuroși că ne-am întâlnit față în față după o pauză, perioadă în care colegii au lucrat asupra subiectelor din agendă, pe care astăzi le discutăm. Sper ca ședința de astăzi și cele care vor urma să fie bazate pe o abordare constructivă, astfel ca Grupul de lucru să aibă rezultate tangibile”, a declarat copreședinta Grupului din partea Parlamentului, Larisa Voloh.

Copreședintele Grupului din partea Adunării Populare a Găgăuziei, Serghei Cimpoieș, a spus că „scopul și poziția entităților găgăuze este integrarea Găgăuziei în toate sferele: politică, culturală, socială – în cadrul Republicii Moldova”.

„De aceea dorim să continuăm acest dialog, vom continua să ne întâlnim ca să discutăm și să promovăm interesele Găgăuziei”, a a afirmat Cimpoieș.

Precizăm că, Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituționale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia, constituit în 2015, este o platformă de dialog permanent între Parlamentul de la Chișinău și Adunarea Populară a Găgăuziei, compusă din număr egal de legiuitori de la Chișinău și Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Proiectele de lege privind statutul Găgăuziei, definitivate și propuse spre consultări publice apare prima dată în Realitatea.md.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că la Adunarea Generală a locuitorilor autonomiei, care va fi organizată pe 2 octombrie, se va vorbi despre situația economică și problemele din țară, dar nu va fi pus în discuție statutul regiunii. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii ”Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru de la RLIVE TV.

„Eu am primit scrisoarea din partea speakerul-ui Adunării Populare alaltăieri, iar acolo este programa și sunt scrise toate chestiunile despre care ei vor să vorbească pe 2 octombrie.(…) Am văzut că acolo o să vorbească despre situația economică care este în țară, despre problemele cu care noi ne-am ciocnit în această perioadă și alte teme nu am văzut. Eu vreau să vorbesc cu deputații noștri și eu cred că pe 2 octombrie membrii Adunării Populare își vor exprima opinia despre situația care este acum în Republica Moldova”, a declarat Irina Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la 2 octombrie în UTA Găgăuzia urmează să fie organizată o Adunare Generală a cetățenilor, prima de acest fel, de la obținerea statutului de autonomie.

Precizăm că, în ultima perioadă se observă tot mai multe situații încordate între Chișinău și Comrat. Recent, autoritățile din UTA Găgăuzia au declarat că vor să meargă în Federația Rusă pentru a negocia separat un contract pentru aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii. Iar după ce Rusia a interzis importul de fructe și legume din Republica Moldova, Comratul a anunțat că vrea să ajungă la o înțelegere directă cu Moscova, în legătură cu exporturile de produse vegetale.

În mai 2022, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat în unanimitate o decizie care permitea purtarea panglicii Sfântul Gheorghe cu prilejul zilei de 9 mai, după ce acest lucru fusese interzis prin lege de Parlamentul Republicii Moldova.

Totodată, presa mai scrie că protestele, care sunt organizate în ultima perioada în Găgăuzia, sunt dirijate de către un ales local din Adunarea Populară din regiune, Victor Petrov, care este un aprig susținător al Federației Ruse și promovează unirea Găgăuziei la Federația Rusă. Un alt indiciu care demonstrează că Moscova ar fi curatorul lui Petrov este și faptul că presa rusă de stat relatează cu regularitate ce se petrece în regiunea autonomă din Sudul țării noastre, cum „cresc tensiunile și nemulțumirile oamenilor față de actuala putere de la Chișinău”.

Articolul VIDEO Statutul Găgăuziei?! Vlah dezvăluie despre ce se va discuta la Adunarea Generală a autonomiei apare prima dată în Realitatea.md.

Întreprinderea „Barza Albă”, una din cele mai mari companii producătoare de divin din Republica Moldova, va fi inclusă în lista bunurilor nepasibile privatizării. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat, astăzi, 28 iulie în lectură finală, cu voturile a 71 de deputați.

Documentul prevede acordarea întreprinderii „Barza Albă” SA a statutului de obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova. Astfel, bunurile întreprinderii și sălile de degustare sunt declarate obiect al patrimoniului cultural național. Excepție fac utilajul pentru producere și divinurile aflate la maturare sau depozitare.

De asemenea, bunurile imobile ale întreprinderii vor fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Proiectul mai prevede restituirea dreptului exclusiv de utilizare a mărcii „Barza Albă”.

Precizăm că, în prezent, sunt două întreprinderi vinicole care au statut de patrimoniu cultural al țării –  Combinatul de Vinuri „Cricova” SA și Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Barza Albă”, a 3 întreprindere vinicolă care a obținut statutul de patrimoniu cultural. Privilegiile acestei decizii apare prima dată în Realitatea.md.

O manifestaţie uriaşă este prevăzută vineri seara, 24 iunie, la Tbilisi, capitala Georgiei, împotriva politicii Guvernului şi în favoarea aderării la Uniunea Europeană (UE), după eşecul acestei ţări din Caucaz de a obţine statutul de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.

Tbilisi şi-a depus candidatura la aderarea la UE împreună cu Ucraina şi Republica Moldova, după ce Rusia a invadat Ucraina, însă nu a obținut acordul Consiliului European ca și în cazul nostru și a ucrainenilor.

Şefii de stat şi de guverne din cadrul UE au decis joi, într-un summit, la Bruxelles, să acorde statutul de state candidate la aderarea la UE doar Ucrainei şi Republicii Moldova şi s-au declarat „pregătiţi să acorde statutul de candidat” Georgiei după realizarea unor reforme importante.

Totodată, Consiliul European a „decis să recunoscă perspectiva europeană a Georgiei”, un lucru catalogat de către preşedinta georgiană Salome Zurabişvili drept un gest „istroic”.

Suntem pregătiţi să muncim cu hotărâre, în următoarele luni, pentru a obţine statutul de (stat) candidat (la aderarea la UE)”, a scris ea pe Twitter.

Mai multe organizaţii proeuropene şi toate partidele din opoziţie au anunţat o manifestaţie de masă vineri seara, sporind presiunea asupra Partidului Visul Georgian, aflat la putere, acuzat de o deteriorare a relaţiilor cu Bruxellesul şi de o derivă autortaristă.

„Orice promisiuni ar face Guvernul georgian, noi nu credem că-şi va respecta cuvântul. Poporul georgian trebuie să-şi apere alegerea europeană”, afirmă aceste organizaţii pe Facebook.

Partidul Visul Georgian al miliardarului Bidzina Ivanişvili şi-a apărat bilanţul democratic şi acuză opoziţia de faptul că încearcă „să răstoarne autorităţile prin organizarea unor manifestaţii antiguvernamentale”.

Precizăm că, georgienii și luni 20 iunie au protestat. Cel puţin 120.000 de persoane au ieşit în stradă, la Tbilisi, pentru a cere aderarea la UE a acestei foste republici sovietice din Caucaz – un număr-record în ultimele decenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Georgienii ies din nou în stradă. Vor protesta împotriva eșecului Guvernului și cer statutul de stat candidat la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană ar urma să se pronunțe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, pe parcursul zilei de astăzi, 17 iunie, scrie presa internațională. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei.

Presa scrie că, deși va fi oferit acest statut, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei.

Amintim că, preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze.

Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de „potenţial candidat la UE”

Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Surse: Comisia Europeană va recomanda statelor UE să susțină oferirea statutul de candidat pentru Moldova și Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Eurodeputatul Parlamentului Uniunii Europene, românul Eugen Tomac, solicită ca să fie accelerată procedura de aderare a Republicii Moldova la UE, ca efect al atacului militar al Federației Ruse în Ucraine, dar și a reformelor demarate de către noua conducere a țării, orientate spre apropierea de comunitatea europeană.

În acest sens, eurodeputatul i-a adresat o scrisoare Înalt Reprezentantului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell Fontelles, pentru solicitarea accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Partidul Mișcarea Populară, formațiunea membră a Partidului Popular European, solicită ca, având în vedere vizita oficială a domnului Josep Borrell Fontelles la Chișinău, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, să fie stabilit cu autoritățile Republicii Moldova un calendar concret, cu pași accelerați, pentru aderarea acestui stat la Uniunea Europeană”, se arată în mesajul lui Tomac.

Primăvara începe în Moldova cu vizitele înalților oficiali străini. Cine va călca pragul țării în perioada 1-3 martie?

Eurodeputatul a venit și cu unele argumente ce ar favoriza ca țara noastră să obțină acest drept, astfel încât să urgenteze procedurile de aderare.

„Ținând cont de: Solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind aderarea țării sale la UE și pericolul reprezentat de Federația Rusă;, acordul de Asociere aprobat de conducerea Republicii Moldova încă din iunie 2014 și care a fost ratificat de Parlamentul de la Chișinău în iulie 2014, faptul că majoritatea cetățenilor R. Moldova vorbesc limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, iar o treime dintre aceștia au și cetățenie română, reformele implementate de Republica Moldova în ultimul an sub conducerea presedintei Maia Sandu, greșeala istorică făcută de UE în încetinirea aderării la UE a Republicii Moldova după anexarea Crimeei de către Federația Rusă în 2014, Partidul Mișcarea Populară consideră că EU are datoria și obligația morală de a prezenta pentru cetățenii moldoveni un plan clar de urmat pentru integrarea acestui stat în UE și un orizont de timp bine definit pentru ca această țintă să fie atinsă. Mai ales că acest obiectiv politic este susținut și de la nivelul oficial al statului român”, argumentează Eugen Tomac.

Tomac menționează că, având în vedere agresiunea Federației Ruse asupra unui stat suveran cu o conducere legitim aleasă în urma unor alegeri democratice corecte cum este Ucraina, Uniunea Europeană trebuie să transmită un semnal de forță în ceea ce privește implementarea Parteneriatului Estic (din care face parte și Republica Moldova).

„Mulți dintre cetățenii R. Moldova sunt astăzi plecați la muncă în țări ale Uniunii Europene. Sunt oameni cinstiți și muncitori, care iubesc și respectă valorile și principiile care stau la baza Uniunii. Din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova ar fi doar pecetluirea unei stări de fapt absolut necesare. PMP își reiterează ca principal obiectiv Unirea Republicii Moldova cu România în urma unui proces de decizie a ambelor state, dar credem că acest lucru poate fi realizat la fel de rapid și eficient sub umbrela Uniunii Europene”, conchide eurodeputatul.

Precizăm că, Parlamentul european urmează să examineze astăzi,1 martie solicitarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, prin care cere ca țara sa să obțină statutul de aderare la UE anticipat. Zelenski urmează să susțină în acest sens un discurs în plenul Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un eurodeputat „pune cuvânt pentru R. Moldova” la Parlamentul Europei. Solicitarea făcută apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova ar putea primi în curând statutul preliminar de aderare la Uniunea Europeană, asemănător celui pe care îl are Norvegia, astfel încât să-i ofere posibilitatea de a deveni membru al pieței unice europene, ca etapă preliminară în procesul de aderare la UE. Despre acest lucru a anunțat eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, care a anunțat astăzi, 11 februarie, că, ieri a depus împreună cu președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul parlamentar „Euronest”, Andrius Kubilius, și vicepreședintele acesteia, Andrzej Halicki, un amendament ce reflectă această solicitare la Proiectul de raport al Parlamentului privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Totodată, Mureșan a declarat că, statele membre UE trebuie să sprijine Republica Moldova în investigarea fraudei bancare să coopereze mai strâns, astfel încât banii care au dispărut din băncile moldovenești să poată fi recuperați mai repede.

„Am cerut ca Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte, fără întârziere, noua asistență macro-financiară de 150 de milioane de euro propusă de Comisia Europeană pentru Republica Moldova la începutul acestui an. De asemenea, conform amendamentului depus, Comisia Europeană trebuie să asigure Republicii Moldova suficient sprijin tehnic pentru a putea implementa în mod adecvat reformele necesare acordării ajutorului financiar. Un alt lucru important prevăzut în amendamente este ca Uniunea Europeană să ofere, în viitorul apropiat, un statut preliminar de aderare europeană pentru Republica Moldova. Prin acest statut, asemănător celui pe care îl are Norvegia, Republica Moldova ar deveni membru al pieței unice europene, ca etapă preliminară în procesul de aderare la UE”, se arată în mesajul lui Mureșan.

Eurodeputatul român afirmă că, acum, la Chișinău, este o majoritate politică pro-europeană care a arătat că vrea și poate să accelereze reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, de aceea, prin acest raport, trebuie „să arătăm clar că Parlamentul European observă aceste eforturi și că suntem dispuși să ajutăm și mai mult Republica Moldova în dorința de a implementa reformele necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană și pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor”.

„Dorim, în același timp, să încurajăm și celelalte instituții europene, precum și statele membre să crească sprijinul pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi. Pentru a fi adoptat, proiectul de raport privind implementarea Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova, cu tot cu amendamentele depuse, trebuie să fie votat mai întâi în Comisia pentru afaceri externe, apoi în sesiunea plenară a Parlamentului European”, a conchis Mureșan.

Articolul ULTIMA ORĂ! Un eurodeputat cere Parlamentului european ca R. Moldova să primească statutul preliminar de aderare la UE apare prima dată în Realitatea.md.

Legea care ar urma să-i fie acordat un statut municipiului Bălți a fost astăzi dezbătut în cadrul  Comisiei administrație publică, document ce conține prevederi referitoare la organizarea administrativ-teritorială a municipiului, constituirea, funcționarea și competențele Consiliului municipal, atribuțiile primarului, alegerea viceprimarilor etc.

Proiectul reglementează organizarea serviciilor publice, administrarea patrimoniului, precum și formarea bugetului municipal.

În opinia autorilor, proiectul privind statutul municipiului Bălți va permite Consiliului municipal și primarului să întreprindă o serie de acțiuni ce vor contribui la consolidarea capacității administrației publice municipale, a raporturilor acesteia cu administrația publică locală din componența municipiului, dar și cu serviciile publice municipale, și vor impulsiona dezvoltarea regiunii în ansamblu.

Conform noii lege ce se vrea aprobată, Primăriei municipiului Bălți ar urma să-i fie acordate drepturile de colectare a taxelor locale din toate domeniile de activitate desfășurate pe teritoriul municipiului, comparativ cu atribuțiile din prezent, care sunt îndeplinite de Serviciul Fiscal de Stat.

Precizăm că, anterior s-a încercat de mai multe ori ca legea dată să ajungă pe masa deputaților, însă fără rezultate.

Implementarea prevederilor acestui proiect nu necesită alocarea mijloacelor financiare suplimentare din bugetul public național.

Proiectul urmează a fi supus dezbaterilor, pentru prima lectură, în ședința plenară a Parlamentului din această săptămână.

Inițiativa legislativă poate fi consultată aici.

Articolul Carul s-a urnit din loc! Bălți ar putea avea propria lege privind statutul său. Beneficiile acestei modificări apare prima dată în Realitatea.md.