Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de procuror șef al Uniunii Europene. Parlamentul UE l-a votat pe germanul Andreas Ritter în funcție. 

Kovesi își încheie mandatul de 7 ani la Parchetul European pe 30 octombrie 2026. Conform reglementărilor interne ale UE, funcționara nu poate ocupa din nou postul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Kövesi a fost primul procuror-șef european după înființarea acestei instituții. Are meritul de a transforma EPPO într-o instituție funcțională și eficientă, care are în prezent peste 3600 de cazuri active, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 67 de miliarde de euro”, afirmă eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Andreas Ritter este din 2020 procuror-șef adjunct al Parchetului European. El are experiență în domeniul justiției din 1995 și a activat în diverse procuraturi de atunci.

Articolul Laura-Codruța Kovesi își încheie mandatul la Parchetul European. Parlamentul UE a votat succesorul apare prima dată în Realitatea.md.

Iranul amână numirea unui succesor al fostului ayatollah Ali Khamenei, liderul suprem ucis în atacurile americane și israeliene asupra Iranului, din motive de securitate, deoarece Israelul a afirmat că „îl va viza pe oricine va fi numit în funcție”, în timp ce președintele Donald Trump și-a afirmat dorința de a influența selecția, scrie antena3.ro.

Potrivit publicației Time, citând doi oficiali iranieni anonimi, deși al doilea fiu cel mare al lui Khamenei, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, s-a impus ca cel mai puternic candidat pentru ocuparea celei mai înalte funcții de la Teheran, nimeni nu a fost numit de teama că va fi vizat.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a postat miercuri pe rețelele de socializare că orice lider numit de Iran pentru a-l succeda pe Ali Khamenei va fi „o țintă fără echivoc pentru eliminare”, adăugând că „nu contează cum îi cheamă sau unde se ascunde”.

Mojtaba Khamenei a stat în mare parte departe de atenția publică, dar are relații strânse cu administratorii Iranului și cu puternicul Corp al Gărzilor Revoluționare Islamice. Însă, odată ce numele său a fost lansat, Trump și-a exprimat imediat respingerea.

„Își pierd timpul. Fiul lui Khamenei este un om ușor. Vrem pe cineva care să aducă armonie și pace în Iran”, a declarat Trump joi pentru Axios, adăugând că ar fi „inacceptabilă” alegerea lui Mojtaba Khamenei.

Trump a spus că trebuie să fie „implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy în Venezuela”, referindu-se la Delcy Rodríguez, care a devenit președinte interimar al Venezuelei după ce SUA l-au capturat pe fostul lider Nicolás Maduro într-o operațiune militară extraordinară la începutul acestui an.

În ceea ce privește Iranul, Trump a declarat joi pentru NBC News că ar dori să elimine structura de conducere existentă.

„Vrem să intrăm și să facem curățenie peste tot. Nu vrem pe cineva care ar reconstrui țara pe o perioadă de 10 ani. Vrem să aibă un lider bun. Avem câțiva oameni care cred că ar face o treabă bună”, a spus el. 

Însă președintele SUA a amânat până acum să-și numească candidatul ideal, afirmând ulterior că „toate persoanele la care s-a gândit au fost ucise”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Iranul amână numirea succesorului lui Ali Khamenei, din cauza amenințărilor că va fi „o țintă pentru eliminare” apare prima dată în Realitatea.md.

Cardinalii Bisericii Catolice se vor întruni în conclavul secret pentru alegerea noului papă miercuri, 7 mai, a afirmat luni o sursă de rang înalt de la Vatican, scrie presa. Data a fost stabilită sâmbăta trecută, la o reuniune cu uşile închise a cardinalilor – prima de la moartea papei Francisc. Anunţul oficial ar urma să fie făcut în curând.

La conclavul care îl va alege pe noul lider al celor 1,4 miliarde de catolici pot participa circa 135 de cardinali cu vârste sub 80 de ani, din întreaga lume. Precedentele conclavuri, la care au fost aleşi papii Benedict al XVI-lea în 2005, respectiv Francisc în 2013, au durat doar câte două zile,

Capela Sixtină de la Vatican, unde au loc reuniunile respective, a fost închisă pentru turişti începând de luni, pentru a permite efectuarea pregătirilor pentru vot.

Ce este un conclav romano-catolic

Conclavul este unul dintre cele mai vechi şi mai secrete procese electorale din lume. În virtutea regulilor de la Vatican, Conclavul se deschide tradiţional între a 15-a şi a 20-a zi de la moartea Papei, adică între 5 şi 10 mai. Cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich estimează că acesta va începe „probabil” la 5 sau 6 mai. Data Conclavului ar putea fi anunţată luni, după o a cincea „Congregaţie Generală”, o nouă reuniune pregătitoare a cardinalilor electori şi neelectori.

Persoana aleasă ca papă nu trebuie să fie neapărat unul dintre cardinalii electori, dar, în practică, întotdeauna este.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cardinalii electori provin din 71 de ţări, faţă de doar 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italienii constituie cel mai mare bloc naţional, cu 17 cardinali, faţă de 10 din Statele Unite şi şapte din Brazilia. În total, există 53 de cardinali electori din Europa, 23 din Asia, 18 din Africa, 17 din America de Sud, 16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 4 din Oceania.

Articolul Surse Vatican: Conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc va începe pe 7 mai apare prima dată în Realitatea.md.

Succesorul lui Dalai Lama se va naşte în afara Chinei, spune liderul spiritual al budismului tibetan într-o nouă carte, ridicând miza în disputa cu Beijingul privind controlul regiunii himalayene din care a fugit acum peste 60 de ani. Tibetani din întreaga lume vor ca instituţia lui Dalai Lama să continue după moartea sa, a scris el în cartea intitulată „Voice for the Voiceless” („Voce pentru cei fără voce”).

Dalai Lama, în vârstă de 89 de ani, a declarat anterior că această linie de maeştri spirituali s-ar putea încheia odată cu el, iar în noua carte afirmă în premieră că succesorul său va fi născut în „lumea liberă”, pe care o descrie ca fiind în afara Chinei. În trecut el a spus doar că s-ar putea reîncarna în afara Tibetului, eventual în India, unde trăieşte în exil.

„Întrucât scopul unei reîncarnări este de a continua munca predecesorului, noul Dalai Lama se va naşte în lumea liberă, astfel încât misiunea tradiţională a lui Dalai Lama – adică de a fi vocea compasiunii universale, liderul spiritual al budismului tibetan şi simbolul Tibetului, întruchipând aspiraţiile poporului tibetan – va continua”, scrie el.

Tenzin Gyatso, care este cel de-al 14-lea Dalai Lama, a fugit la vârsta de 23 de ani în India împreună cu mii de alţi tibetani în 1959, după o revoltă eşuată împotriva comuniştilor lui Mao Zedong.

China îl consideră „separatist” pe Dalai Lama, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 1989 pentru menţinerea vie a cauzei tibetane. Beijingul insistă că îi va alege succesorul, dar Dalai Lama a spus că orice succesor numit de China nu va fi respectat.

Între susţinătorii lui Dalai Lama şi ai cauzei tibetane se numără Richard Gere, adept al budismului tibetan, şi Nancy Pelosi, fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor SUA. Adepţii lui şi-au manifestat îngrijorarea pentru starea sa de sănătate, mai ales după o operaţie la genunchi suferită anul trecut. În decembrie, el a declarat pentru Reuters că e posibil să trăiască până la 110 ani.

În carte, Dalai Lama spune că de peste zece ani primeşte numeroase solicitări de la oameni din Tibet sau originari din Tibet, inclusiv călugări, în care i se cere „uniform” să asigure că linia sa de descendenţă „va fi continuată”.

Tradiţia tibetană susţine că sufletul unui lama se reîncarnează în corpul unui copil la moartea sa. Actualul Dalai Lama a fost identificat ca fiind reîncarnarea predecesorului său când avea doi ani.

Noua carte, pe care Dalai Lama o prezintă ca o relatare a relaţiilor sale cu liderii chinezi de-a lungul a şapte decenii, este publicată marţi în SUA de editura William Morrow şi în Marea Britanie de HarperNonFiction, urmând să apară şi în India şi alte ţări.

Dalai Lama – care a spus că va dezvălui detalii despre succesiunea sa în jurul împlinirii vârstei de 90 de ani, în iulie – notează în carte că patria sa rămâne „în strânsoarea regimului represiv comunist chinez”, dar campania pentru libertatea poporului tibetan va continua „orice ar fi”, chiar şi după moartea sa.

El şi-a exprimat încrederea că guvernul tibetan şi parlamentul în exil, instalate alături de el în oraşul Dharamshala din Himalaya indiană, vor continua activitatea politică pentru cauza tibetană.

„Dreptul poporului tibetan de a fi custodele propriei sale patrii nu poate fi negat la infinit şi nici aspiraţia sa la libertate nu poate fi zdrobită pentru totdeauna prin oprimare”, a mai scris Dalai Lama. „O lecţie clară pe care o ştim din istorie este aceasta: dacă îi ţii pe oameni în permanenţă nefericiţi, nu poţi avea o societate stabilă”.

Dalai Lama mai adaugă că, dată fiind vârsta sa înaintată, speranţele de a se întoarce în Tibet par „din ce în ce mai puţin probabile”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cine va fi succesorul lui Dalai Lama? Tibetani din întreaga lume vor ca instituţia lui să continue apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul a anunţat miercuri, 29 mai curent, că preşedintele Vladimir Putin l-a numit pe Aleksei Diumin, consilier şi fost bodyguard, secretar al Consiliului de Stat, un organism consultativ al şefului statului rus.

După ce a fost reales pentru un mandat de încă şase ani la începutul acestui an, Putin l-a desemnat pe Diumin drept consilier specializat în industria de apărare, iar Kremlinul a vorbit la acea vreme despre alte responsabilităţi pentru el.

Un decret semnat de Putin prin care şeful statului rus îl numea pe Diumin în rolul de secretar al Consiliului de Stat a fost publicat pe site-ul Kremlinului dimineaţa.

Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului, a declarat la începutul acestei luni că mulţi oameni cred că Putin îl consideră pe Diumin succesorul său.

Putin, în vârstă de 71 de ani, şi-a început un nou mandat prezidenţial de 6 ani şi este de aşteptat să continue să conducă Rusia mulţi ani de acum încolo, în contextul în care nu există informaţii credibile cu privire la un posibil succesor al său. Însă numele lui Diumin, între alţii, este de multă vreme subiect de speculaţii în rândul elitei politice de la Moscova.

Diumin, în vârstă de 51 de ani, a fost adus la Kremlin la începutul lui mai, după ce anterior a deţinut postul de guvernator regional al regiunii ruse Tula. A intrat în Serviciul Gărzilor Federale ale Rusiei (FSO), care asigură securitatea elitei de la Kremlin, în 1995 şi a fost bodyguardul lui Putin în timpul primului şi al celui de-al doilea mandat prezidenţial. El a fost şi adjunctul şefului serviciului de informaţii militare al Rusiei (GRU).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Putin și-a numit fostul bodyguard secretar al Consiliului de Stat. Diumin este văzut drept succesorul apare prima dată în Realitatea.md.