Președintele rus Vladimir Putin ar fi propus organizarea, în noiembrie, a unei întâlniri trilaterale cu liderul american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina. Potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, propunerea ar viza o soluție care să favorizeze Moscova. Kremlinul a confirmat că există discuții despre o posibilă întâlnire, însă nu a fost stabilită o agendă clară.

Potrivit publicației americane, Putin ar fi lansat propunerea în timpul unei convorbiri telefonice cu Donald Trump, pe 9 octombrie. Discuția ar fi vizat și un acord privind achiziționarea de motorină rusească de către Statele Unite.

Kremlinul ar fi sugerat ca întâlnirea celor trei lideri să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, programat pentru 18 și 19 noiembrie, la Shenzhen, în China.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pentru The Wall Street Journal că au loc discuții privind o posibilă reuniune. El a precizat însă că nu există, deocamdată, o înțelegere clară nici asupra organizării întâlnirii, nici asupra subiectelor care ar urma să fie abordate.

Un oficial american a declarat că Donald Trump nu a confirmat propunerea, dar ar putea fi deschis unei asemenea inițiative. Casa Albă nu a oferit imediat un comentariu pentru Reuters, iar Kremlinul nu a răspuns solicitărilor agenției în afara programului obișnuit de lucru.

Posibila apropiere dintre Washington și Moscova a provocat îngrijorări la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat acordul privind motorina și deciziile administrației americane referitoare la sancțiunile împotriva Rusiei, avertizând că acestea ar putea încuraja Moscova să continue războiul.

În schimb, un consilier al lui Vladimir Putin a calificat deciziile Washingtonului drept un „moment istoric”, potrivit presei citate.

Deocamdată, participarea celor trei lideri la un eventual summit nu a fost confirmată oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Putin ar fi propus un summit cu Trump și Xi Jinping pentru a negocia încheierea războiului din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul G7 intervine în criza energetică. 100 de milioane de barili de combustibili vor fi eliberați din rezervele strategice apare prima dată în Realitatea.md.

Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026, a fost unul al trecerii de la angajamente la implementare. Dacă Summitul de la Haga din 2025 a stabilit obiectivul ca aliații să ajungă, până în 2035, la investiții de până la 5% din PIB pentru apărare și securitate, reuniunea de la Ankara a pus accent pe transformarea acestor angajamente în capacități concrete.

În 2025, aliații europeni și Canada au majorat investițiile pentru cerințele de bază ale apărării cu peste 139 de miliarde de dolari. La Ankara au fost anunțate noi achiziții de peste 50 de miliarde de dolari, iar prin inițiativa NATO Drone Edge aliații vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru contracararea sistemelor fără pilot. Alte 27 de miliarde de euro sunt destinate modernizării infrastructurii de stocare și distribuție a combustibilului, inclusiv prin noi facilități și conducte către partea de est a Alianței.

Declarația Summitului reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 și definește Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euroatlantică. În același timp, NATO își consolidează capacitățile în domenii precum apărarea aeriană și antirachetă, sistemele fără pilot, intelligence, cyber și inteligența artificială. Mesajul politic este cel al unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.

Pentru Republica Moldova, una dintre cele mai importante decizii de la Ankara este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Aliații au promis 70 de miliarde de euro pentru echipamente militare, asistență și instruire în 2026 și și-au asumat menținerea unui nivel cel puțin echivalent în 2027. NATO afirmă explicit că securitatea Ucrainei contribuie la securitatea transatlantică.

Pentru Moldova, această abordare are o relevanță strategică directă. Capacitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul reprezintă, în condițiile geografice actuale, un factor esențial pentru securitatea țării.

În același timp, consolidarea flancului estic, a apărării aeriene și antirachetă și a capacităților de contracarare a dronelor are efecte asupra întregului spațiu de securitate din regiune.

Un parteneriat NATO – Moldova tot mai practic

Relația Republicii Moldova cu NATO a evoluat spre o cooperare tot mai practică, orientată spre dezvoltarea propriilor capacități de securitate și apărare. Principalul cadru actual este Programul de Parteneriat Individual Adaptat Republica Moldova–NATO 2025–2028 (ITPP), alături de Pachetul de Consolidare a Capacităților de Apărare.

Cooperarea vizează modernizarea sectorului de securitate și apărare, instruirea, apărarea cibernetică, comunicarea strategică și consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride. NATO desfășoară această cooperare cu respectarea neutralității constituționale a Republicii Moldova.

În 2026, dialogul cu Alianța s-a intensificat. Oficialii moldoveni au avut întrevederi cu secretarul general NATO Mark Rutte, cu președintele Comitetului Militar NATO și cu adjunctul secretarului general pentru Parteneriate, discuțiile vizând inclusiv consolidarea capacităților de apărare, reziliența și contracararea ingerințelor maligne.

Declarația finală a Summitului de la Ankara nu conține o referire nominală la Republica Moldova. Situația diferă de Declarația Summitului de la Washington din 2024, care saluta continuarea reformelor democratice și a integrării europene a Moldovei și exprima sprijin pentru dezvoltarea capacităților sale de securitate și apărare.

Nici Declarația de la Haga din 2025 nu conținea o referire nominală la Moldova. Absența acesteia de la Ankara trebuie privită în contextul documentului, care este mult mai scurt și se concentrează pe apărarea colectivă, dezvoltarea capabilităților, sprijinul pentru Ucraina și adaptarea Alianței la noul mediu de securitate.

În acest context, indicatorii practici ai cooperării NATO-Moldova sunt mai relevanți decât apariția țării într-un document final de summit.

Miza pentru Chișinău

O parte importantă dintre deciziile adoptate la Ankara vizează indirect și Republica Moldova. Pe lângă sprijinul pentru Ucraina, este relevant accentul pus pe amenințările hibride, cyber, intelligence, noile tehnologii și reziliență.

Presiunea asupra Republicii Moldova se manifestă în mare măsură sub pragul unui conflict militar convențional – prin ingerințe externe, dezinformare, atacuri cibernetice și exploatarea vulnerabilităților societale. Tocmai aceste domenii se regăsesc printre prioritățile cooperării NATO-Moldova.

Pentru Chișinău, semnificația Summitului de la Ankara depășește astfel absența unei referiri nominale în declarația finală. O Ucraină capabilă să reziste, un flanc estic mai bine apărat și capacități europene de apărare mai puternice contribuie la securitatea Republicii Moldova. Miza este utilizarea instrumentelor de parteneriat existente pentru consolidarea capacității de apărare, anticipare și reziliență, în concordanță cu interesul național și statutul constituțional al țării.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de expertele Elena Mârzac și Rodica Panța ​(pag. 8), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.

Articolul Summitul NATO de la Ankara: ce înseamnă pentru Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Emmanuel Macron a alergat prin Ankara, în dimineața summitului NATO. Liderul francez a salutat curioșii care i-au urmărit cursa.

Macron şi-a început alergarea din faţa hotelului la care s-a cazat, în cartierul de lux Cankaya, către un parc vecin, conform news.ro. Localnicii și turiștii au fost salutați de oficial cu „Bonjour”.

Macron a purtat ochelarii săi de soare, deveniți emblematici, în timpul activității. Carosabilul era aproape liber, iar alături de el au alergat mai multe persoane, cel mai probabil o parte dintre ei făcând parte din pază.

Anterior, Macron a alergat în timpul vizitei sale în Armenia, imaginile devenind virale pe rețelele de socializare.

Articolul VIDEO Cu ochelari de soare și pe carosabil liber. Emmanuel Macron a alergat prin Ankara, în dimineața summitului NATO apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană și mai multe țări europene membre ale NATO și-au exprimat miercuri sprijinul față de Danemarca, după ce președintele american Donald Trump a afirmat din nou că Groenlanda ar trebui să se afle sub control american, nu danez.

Deciziile privind viitorul regiunii aparțin „locuitorilor Groenlandei și danezilor”, a reiterat Comisia Europeană miercuri.

„Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional”, a declarat jurnaliștilor Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Totodată, liderii Islandei, Olandei și Letoniei au fost fermi în a sprijini Copenhaga la summitul NATO de la Ankara.

„Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA. Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele șase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situația în care ne aflăm”, a declarat prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir.

La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliații europeni „s-au dovedit destul de capabili să apere acest continent” și singuri, „deși evident cu ajutorul americanilor”, transmite Agerpres.

Președintele leton, Edgars Rinkevics, a menționat că poziția țării sale este foarte clară, Groenlanda fiind considerată „o parte indispensabilă a Danemarcei”, dar a subliniat și necesitatea „consolidării securității în Arctica”.

Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că Groenlanda „nu este de vânzare” și a avertizat că Copenhaga va apăra „fiecare centimetru al teritoriului său”.

„Ne așteptăm ca toată lumea, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea”, a spus oficialul.

Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA și a acuzat Danemarca că „nu cheltuie bani pentru a ajuta cu adevărat” teritoriul insular, dar i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee.

Articolul A uitat de Iran și și-a amintit de Groenlanda. Trump vrea din nou insula. Cum reacționează liderii europeni apare prima dată în Realitatea.md.

Prima zi a Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu un anunț fără precedent pentru istoria Alianței, achiziția comună a 5 drone de supraveghere Triton, prima de acest fel din 1949 încoace. Decizia vine la doar câteva săptămâni după ce un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar Ucraina continuă să fie lovită zilnic de valuri de drone rusești de tip Shahed.

Într-un asemenea context, „Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, și cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare a Delegației permanente a României la sediul NATO din Bruxelles, despre ce înseamnă, în realitate, apărarea contra dronelor pentru Alianță și pentru România.

Anunțul a fost făcut la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, organizat în marja summitului NATO din 7-8 iulie. Secretarul general Mark Rutte a confirmat că Alianța va achiziționa 5 drone MQ-4C Triton, la care participă Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca. România este implicată, la rândul ei, în inițiativa NATO Drone Edge, într-un moment în care amenințarea dronelor a devenit o realitate directă la adresa României. Pe 29 mai, o dronă rusească de tip Shahed a lovit un bloc din Galați. Doi oameni au fost răniți, iar mai multe familii au fost evacuate din casele lor.

Prin intermediul inițiativei Drone Edge, Alianța își propune să își extindă rapid capacitatea de a produce, opera și neutraliza drone la scară largă, considerând capabilitățile de drone și antidronă esențiale pentru postura de descurajare și apărare. Concret, angajamentele asumate la Ankara includ o investiție de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii 5 ani, alături de crearea unei piețe NATO dedicate soluțiilor antidronă, care se va adăuga piețelor naționale și altor mecanisme de achiziție deja existente.

Lecția pe care Ucraina o dă în fiecare zi

Generalul Dorin Toma pornește discuția de la experiența directă a Armatei ucrainene, confruntată permanent cu valuri de drone rusești. Fostul comandant NATO explică de ce nu orice amenințare aeriană trebuie tratată cu armament scump.

„Trebuie să învățăm din ceea ce fac ucrainenii zi de zi. Ei se confruntă permanent cu atacuri ale dronelor rusești de tip Shahed, cunoscute și sub denumirea Gheran-2, iar mai recent cu Gheran-3, care sunt propulsate cu turbojet și au viteze mai mari. Lecția principală este că astfel de amenințări pot fi combătute eficient fără a folosi, de fiecare dată, interceptori sau rachete extrem de scumpe și sofisticate”, a explicat generalul Dorin Toma.

El observă că industria europeană de apărare a început deja să se adapteze la acest tip de conflict, prin colaborare directă cu producătorii ucraineni de sisteme antidronă.

„Numeroase companii din industria de apărare, din Polonia, Germania, Marea Britanie și alte state, au încheiat parteneriate cu firme ucrainene pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidronă inspirate din experiența de pe front. Multe dintre aceste tehnologii au fost deja integrate în dotarea propriilor armate”, a subliniat generalul Dorin Toma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Summitul NATO aprobă măsuri contra dronelor rusești. Avertismentul unui fost comandant apare prima dată în Realitatea.md.

Poliția turcă a reținut marți câțiva participanți la un protest anti-NATO din centrul orașului Ankara. Aceștia sunt acuzați că ar fi sfidat măsurile stricte de securitate și o interdicție generală de organizare manifestații în timpul summitului Alianței.

Poliția a fost văzută în timp ce încătușa și urca protestatari într-un autobuz, în apropierea Parcului Kurtulus din Ankara, la circa șapte kilometri de locul unde are loc reuniunea.

Printre manifestanți s-au numărat parlamentari din opoziția turcă. Aceștia au încercat să mărșăluiască purtând pancarte, însă acțiunea lor a fost blocată, informează Agerpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-o declarație adresată jurnaliștilor la Ankara, parlamentarii din Partidul Muncitorilor din Turcia (TIP) și Partidul Laburist (EMEP) au cerut eliberarea tuturor celor care au participat la protestele anti-NATO.

Sute de persoane au fost arestate în Turcia în perioada premergătoare summitului NATO. Printre acestea se numără jurnaliști, cadre universitare și membri ai grupurilor de stânga.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat importanța dreptului de a organiza demonstrații înainte de summit, după ce a fost întrebat de un jurnalist despre măsurile restrictive aplicate de autoritățile turce.

Articolul Protest anti-NATO în timp ce liderii Alianței se reunesc la Ankara. Poliția turcă a blocat manifestația apare prima dată în Realitatea.md.

Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri, la Ankara, pentru un summit dominat de securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina și majorarea cheltuielilor pentru apărare, pe fondul presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump, relatează Reuters.

Potrivit agenției, Trump le cere aliaților europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului și să accelereze investițiile în domeniul militar. În același timp, criticile repetate ale liderului american la adresa NATO, anunțurile privind retragerea unor trupe americane din Europa și revizuirea prezenței militare a SUA pe continent au alimentat incertitudinile în cadrul Alianței.

Pe agenda summitului se află evaluarea progreselor privind obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, creșterea producției din industria de apărare și transferul unei părți mai mari din responsabilitățile de securitate de la Statele Unite către aliații europeni.

La reuniune participă liderii tuturor celor 32 de state membre NATO, inclusiv Donald Trump. Marți seara, aceștia vor lua parte la un dineu alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Reuters scrie că liderii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina și să anunțe un nou angajament financiar. Conform proiectului declarației finale consultat de agenție, aliații vor promite pentru 2026 ajutor militar, echipamente și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro și vor confirma menținerea unui nivel similar de sprijin și în 2027. O parte din fonduri va proveni din angajamente bilaterale și din mecanismul de împrumut al Uniunii Europene, în timp ce Statele Unite nu sunt așteptate să contribuie financiar la acest pachet.

Un alt subiect important va fi dezvoltarea industriei de apărare. Marți, la Ankara, va avea loc un forum dedicat acestui sector, unde sunt așteptate anunțuri privind contracte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Pe agenda summitului figurează și situația din Orientul Mijlociu. În proiectul declarației finale, liderii NATO urmează să reafirme că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare” și să solicite Teheranului să respecte pe deplin libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Începe Summitul NATO de la Ankara: cine participă și ce decizii sunt așteptate la reuniunea Alianței apare prima dată în Realitatea.md.

Poliţia turcă a arestat duminică, 5 iulie, zeci de activişti ai partidelor de opoziţie şi ai organizaţiilor de stânga critice la adresa NATO, în contextul măsurilor stricte de securitate adoptate de autorităţi înainte de summitul Alianţei Nord-Atlantice care va începe marţi la Ankara. Acţiunile poliţiei au avut loc în zorii zilei de duminică în mai multe provincii, scrie Digi24.

Persoanele arestate aparţin mai multor formaţiuni integrate într-o platformă care, sub sloganul „Nu coordonării cu NATO”, se opune aderării Turciei la pactul militar şi a făcut apel la proteste împotriva summitului programat pentru 7 şi 8 iulie.

Trei persoane, printre care un lider local al Partidului Laburist şi un membru al organizaţiei sale de tineret, au fost arestate după ce forţele de securitate au intrat cu forţa în locuinţele lor din provincia Kocaeli, situată în nord-vestul Turciei.

Raidurile de la răsăritul soarelui s-au extins în provincia Antalya din sudul ţării, unde au fost arestaţi membri ai Partidului Muncitorilor din Turcia şi ai Tineretului Muncitor, precum şi doi lideri sindicali, potrivit publicaţiei menţionate.

Luați de acasă

La rândul său, „Iniţiativa de Luptă Socialistă” a denunţat duminică arestarea a cinci dintre membrii săi în locuinţele lor din provincia Izmir, în vestul Turciei, sub acuzaţia de „desfăşurare de activităţi împotriva NATO”.

Asociaţia „Avocaţi Contemporani” a calificat drept „politice” aceste arestări în masă, care au loc de mai multe zile în ajunul summitului NATO, şi a cerut încetarea acestor practici.

„Preşedinta filialei noastre din Istanbul a fost reţinută într-o operaţiune poliţienească desfăşurată la domiciliul său înainte de răsărit. De asemenea, am aflat că mulţi dintre clienţii ei au fost arestaţi simultan”, a denunţat asociaţia într-un comunicat publicat duminică pe reţelele sale sociale.

„Cerem încetarea acestor operaţiuni politice menite să ofere NATO o imagine idilică”, a adăugat organizaţia de jurişti.

„Sunt arestări preventive”

În ultimele zile, tribunalele turceşti au trimis în arest preventiv 178 din cei peste 220 de arestaţi ca parte a măsurilor preventive pentru a asigura securitatea întâlnirii şefilor de stat şi de guvern ai celor 32 de ţări membre ale Alianţei.

Principalul lider al opoziţiei, social-democratul Özgür Özel, a calificat aceste arestări drept „ruşinoase” şi a asigurat că „autorităţile fac viaţa grea propriului popor doar pentru că vin lideri străini la summit”.

„Sunt arestări preventive, este închisoare preventivă. Toată lumea ştie că aceste persoane nu au comis nicio infracţiune. Toată lumea ştie că ele vor fi eliberate de îndată ce Donald Trump va plec”, a declarat Özel.

Din 28 iunie, în întreaga capitală turcă este în vigoare o interdicţie strictă pentru orice fel de manifestaţie, marş sau protest, precum şi pentru afişarea de pancarte sau împărţirea de fluturaşi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zeci de activiști și politicieni critici la adresa NATO, arestați în Turcia înaintea summitului apare prima dată în Realitatea.md.

„Nimeni nu se îndoiește că meritați să aderați la Uniunea Europeană”. Mesajul a fost transmis de către președintele Consiliului European, Antonio Costa, la summitul UE – Moldova.

Oficialul a lăudat progresele țării noastre în procesul de aderare. În același timp, el a menționat că autoritățile de la Chișinău trebuie să lucreze în continuare pentru a realiza obiectivul național de integrare în UE.

„Am început cu primul cluster, dar acum trebuie să lucrăm mai intens și mai rapid, pentru a deschide toate celelalte clustere, deoarece pentru noi este o prioritate extinderea către Moldova și, cu siguranță, nimeni nu se îndoiește că meritați să aderați la Uniunea Europeană cât mai curând posibil. Acum, am depășit blocajele politice. Urmează doar muncă grea și, cu siguranță, nimeni mai bine decât dumneavoastră nu poate să realizeze acest lucru”, a spus Costa.

La rândul său, Ursula von der Leyen a menționat planul de creștere pentru Moldova și a punctat că țara noastră avansează rapid în procesul de aderare.

„Este impresionant să vedem cât de rapid și excelent realizați reformele necesare. Practic, se creează condiții de concurență echitabile cu piața noastră unică și, prin urmare, se deschid și ușile pieței unice pentru companiile din Republica Moldova. Întregul plan de creștere este de 1,9 miliarde de euro. Ați primit deja primele tranșe. Și trebuie să spun că este impresionant să văd cât de mult lucrați la asta. Cât de mult succes aveți. Aștept cu nerăbdare să continui această muncă cu dumneavoastră”, a transmis șefa Comisiei Europene.

Maia Sandu a precizat în debutul summitului că autoritățile de la Chișinău muncesc în continuare, pentru a livra rezultate și a deschide noi oportunități în procesul integrării europene.

„Acasă muncim mai mult ca niciodată. Perspectiva aderării ne oferă puteri de a ne reforma rapid și de a livra rezultate. Facem mai mult decât ni se cere, implementând reformele cu adevărat dificile, pentru a ne pregăti de aderare. Menținem împreună deschisă fereastra oportunității. Sunt recunoscătoare pentru acest parteneriat”, a declarat președinta Moldovei.

Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană se desfășoară pe 22 iunie la Bruxelles. Evenimentul este la a doua ediție. La reuniunea din acest an, liderii europeni și Maia Sandu vor discuta despre pașii următori ai negocierilor și agenda de reforme a Republicii Moldova, situația regională, consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și al energiei, precum și sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Înainte de a începe summitul, în sediul Consiliului European a răsunat imnul Republicii Moldova, cântat de orchestră.

Articolul Costa, la Summitul UE – Moldova: Nimeni nu se îndoiește că meritați să aderați la Uniunea Europeană apare prima dată în Realitatea.md.

Imnul Moldovei a răsunat la Consiliul UE. Delegația Moldovei, în frunte cu Maia Sandu, a fost întâmpinată la al doilea Summit Moldova – Uniunea Europeană de către Antonio Costa și Ursula von der Leyen.

Înainte de eveniment, oficialii au ascultat intonarea imnului Republicii Moldova și imnului Uniunii Europene. Melodiile au răsunat live, fiind cântate de orchestră.

Au urmat declarații la debutul evenimentului. Președinta a apreciat colaborarea Moldovei și Uniunii Europene. Pe de altă parte, liderii UE au apreciat progresele țării noastre în procesul de aderare.

Potrivit Președinției Republicii Moldova, Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană este un format de dialog la nivel înalt, fiind la a doua ediție. La reuniunea din acest an, liderii europeni și Maia Sandu vor discuta despre pașii următori ai negocierilor și agenda de reforme a Republicii Moldova.

Agenda summitului va include, de asemenea, subiecte privind situația regională, consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și al energiei, precum și sprijinul UE pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Articolul VIDEO Imnul Moldovei a răsunat în inima UE. Cum a fost întâmpinată delegația Moldovei la summitul din Bruxelles apare prima dată în Realitatea.md.

Un summit al liderilor Uniunii Europene desfășurat la Bruxelles s-a transformat într-o dispută privind relația cu Rusia și cine ar trebui să vorbească în numele Europei în eventualele negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, scrie Politico.

Potrivit publicației, discuțiile cu ușile închise au durat cu aproximativ două ore mai mult decât era prevăzut și au scos la iveală divergențe între liderii europeni privind abordarea războiului din Ucraina și rolul UE într-un eventual proces de negociere.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-au opus inițiativelor președintelui Consiliul European, António Costa, de a deschide canale de comunicare cu Kremlinul. Cei doi lideri consideră că nu este momentul pentru discuții cu Putin și că, atunci când vor exista condiții pentru negocieri, acestea ar trebui conduse de Franța, Germania și Marea Britanie.

În schimb, mai mulți lideri europeni au susținut poziția lui Costa și au argumentat că Uniunea Europeană trebuie să fie reprezentată de instituțiile sale. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că „nimeni altcineva decât Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană” atât timp cât nu există semnale clare că Rusia este dispusă să negocieze.

Premierul Estoniei, Kristen Michal, a criticat ideea unor canale diplomatice alternative cu Moscova, afirmând că „sugestiile privind canale alternative sau negocieri din culise sunt greșite”.

Tensiunile au fost amplificate după ce șeful de cabinet al lui António Costa, Pedro Lourtie, ar fi contactat de două ori oficiali ruși în ultimele săptămâni. Potrivit unor diplomați europeni citați de Politico, mai mulți lideri au aflat despre aceste contacte doar din presă și s-au declarat nemulțumiți de lipsa de transparență.

Echipa lui Costa a precizat că discuțiile au avut doar scopul de a menține un canal de comunicare cu Rusia pentru momentul în care negocierile ar putea deveni posibile și că acestea nu au avut un conținut politic concret.

Summitul a evidențiat și alte nemulțumiri în interiorul blocului comunitar. Italia și Polonia s-au arătat deranjate că au fost excluse de la unele consultări preliminare dintre Franța, Germania, Marea Britanie și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Potrivit Politico, disputa arată că, în timp ce statele europene rămân unite în sprijinul acordat Ucrainei, există diferențe tot mai vizibile privind modul în care ar trebui gestionată relația cu Rusia și cine ar trebui să vorbească în numele Europei atunci când va veni momentul unor eventuale negocieri de pace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Summit tensionat la Bruxelles. Dispută între liderii UE privind dialogul cu Vladimir Putin apare prima dată în Realitatea.md.

Articolul Maia Sandu va participa la Summitul Republica Moldova –UE de la Bruxelles: Discuții despre aderare și reforme apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a participat la Summitul dedicat marcării a 30 de ani de la lansarea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), desfășurat la Sofia, Bulgaria. În cadrul sesiunii plenare cu tema „Consolidarea unității regionale pentru un viitor stabil, sigur și durabil – 30 de ani de parteneriat și progres”, șeful Executivului a evidențiat importanța cooperării regionale, a securității și a parcursului european al Republicii Moldova.

În discursul său, premierul a subliniat că SEECP s-a afirmat, în ultimele trei decenii, ca o platformă importantă de dialog politic, solidaritate și cooperare regională, contribuind la consolidarea încrederii și stabilității în Europa de Sud-Est. Potrivit acestuia, experiența statelor care au aderat la Uniunea Europeană demonstrează beneficiile colaborării și ale integrării europene.

Alexandru Munteanu a vorbit și despre progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, menționând că țara a continuat să avanseze în pofida provocărilor generate de ingerințele externe, amenințările hibride, crizele energetice și dificultățile economice.

Premierul a remarcat că integrarea europeană produce deja efecte concrete pentru cetățeni, inclusiv prin operaționalizarea sistemului SEPA și implementarea regimului „Roaming ca acasă”, măsuri care facilitează conectarea Republicii Moldova la spațiul european.

„Integrarea europeană îmbunătățește deja viața de zi cu zi a cetățenilor noștri. Cetățenii noștri au votat pentru Europa, iar noi suntem hotărâți să transformăm acest vot în realitate. Aspirația noastră este clară și neclintită: să devenim stat membru al Uniunii Europene și să contribuim la o Europă unită, sigură, prosperă și pașnică”, a menționat Alexandru Munteanu.

Totodată, șeful Guvernului a abordat situația de securitate din regiune, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Acesta a condamnat atacurile care afectează stabilitatea regională și a reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru partenerii afectați de consecințele conflictului.

Totodată, premierul a pledat pentru consolidarea cooperării regionale, a conectivității și a securității energetice, subliniind că reziliența statelor din regiune poate fi construită doar prin solidaritate, parteneriat și acțiuni comune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Premierul Alexandru Munteanu, la Summitul SEECP: Integrarea europeană rămâne obiectivul strategic al Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

România va prelua oficial președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, pentru următorul an, în cadrul Summitului aniversar desfășurat la Sofia, scrie presa română.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, va participa astăzi, 10 iunie, la Summitul de la Sofia, în numele președintelui Nicușor Dan. Evenimentul are loc cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înființarea forumului regional și a încheierii mandatului de președinție deținut de Bulgaria.

În acest context, România preia oficial președinția în exercițiu a SEECP pentru perioada 1 iulie 2026-30 iunie 2027.

Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este singurul format regional creat și administrat de statele din zonă. Lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, forumul reunește în prezent 13 participanți și peste 150 de milioane de cetățeni.

Obiectivul său principal este apropierea regiunii de Uniunea Europeană și de spațiul euro-atlantic.

În cadrul reuniunii de la Sofia, România este reprezentată de Oana Țoiu, care participă la Summitul SEECP, la ceremonia de predare a președinției de la Bulgaria către România și la conferința de presă comună a Troicii SEECP, formată din Sofia, Tirana și București.

De asemenea, la eveniment participă și secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu.

„România va reprezenta în acest an obiectivele comune ale regiunii sub umbrela președinției pe care o preluăm astăzi la Sofia la întâlnirea liderilor țărilor din Europa de Sud-Est. Suprapunerea anului președinției cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte”, a declarat ministra Afacerilor Externe.

Potrivit ministrei, investițiile în infrastructură și conectivitate vor aduce beneficii importante României.

„Conectarea mai bună a drumurilor, a căilor ferate, a punctelor de trecere la frontieră, a piețelor comerciale și a localităților de graniță deschide oportunități de creștere economică pentru regiune, iar România, ca partener pentru țările din regiune pe drumul adaptării la normele europene, consolidează rolul activ al țării noastre în arhitectura deciziilor care privesc viitorul UE”, a afirmat Oana Țoiu.

„După 30 de ani, transformarea regiunii este într-un moment cheie, de la o regiune percepută ca instabilă la o regiune cu potențial vizibil de creștere și proiecte de investiții atractive pentru partenerii globali”, a adăugat ministra.

Congresul din acest an se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă” și marchează trei decenii în care Europa de Sud-Est a trecut de la conflicte la cooperare cu Uniunea Europeană.

În timpul mandatului său la conducerea SEECP, România vrea să aibă trei direcții principale de acțiune.

Prima direcție vizează sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene și integrarea treptată a statelor participante în Piața Unică Europeană, precum și promovarea intereselor regiunii la nivel european.

A doua prioritate este consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, a dezinformării, dar și a dezastrelor naturale și urgențelor medicale.

A treia direcție urmărește dezvoltarea economică durabilă prin îmbunătățirea conectivității energetice, de transport și digitale, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest.

SEECP reunește în prezent 13 participanți: Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul România preia președinția SEECP la Summitul aniversar de la Sofia apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Alexandru Munteanu participă astăzi, 10 iunie, la Summitul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (South-East European Cooperation Process – SEECP). Evenimentul se desfășoară la Sofia, în Republica Bulgaria.

În cadrul vizitei, șeful Executivului va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din Bulgaria și Serbia, Rumen Radev și Đuro Macut. Totodată, Alexandru Munteanu va susține un discurs dedicat consolidării cooperării regionale, securității și dezvoltării durabile în Europa de Sud-Est.

Reuniunea din acest an se desfășoară sub genericul „Strengthening Regional Unity for a Stable, Secure and Sustainable Future – Reflecting on 30 Years of Partnership and Progress”. Agenda summitului include, de asemenea, adoptarea declarației finale a SEECP, ceremonia de transfer a președinției în exercițiu către România și discuții privind prioritățile regionale pentru perioada următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SEECP reprezintă principalul format de dialog politic și cooperare regională din Europa de Sud-Est, reunind liderii statelor participante pentru promovarea stabilității, securității și prosperității în regiune.

Articolul Premierul Munteanu participă la summitul SEECP: Discuții despre cooperare regională și securitate apare prima dată în Realitatea.md.

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii se reunesc duminică seară, 7 iunie curent, la Londra, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un moment în care capitalele europene încearcă să își coordoneze strategia privind posibilele negocieri de pace cu Rusia, scrie adevărul.ro.

Potrivit agenției dpa, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor discuta cu liderul de la Kiev despre perspectivele unei soluții diplomatice pentru războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și despre eventualele contacte care ar putea fi reluate cu Moscova.

Europa se pregătește pentru un posibil nou capitol diplomatic

În marile capitale europene se conturează tot mai mult convingerea că Rusia nu va putea evita la nesfârșit un proces de negociere și că statele europene vor trebui să joace un rol activ dacă dialogul va fi relansat.

„Se deschide treptat o fereastră pentru negocieri între partea europeană și Rusia”, au declarat surse guvernamentale germane, citate de dpa.

În acest context, reuniunea de la Londra este văzută drept o etapă importantă în pregătirea unei poziții comune a principalilor aliați europeni ai Ucrainei pentru eventualitatea unor discuții directe sau indirecte cu Kremlinul.

Zelenski i-a propus lui Putin o întâlnire directă

Întâlnirea are loc la doar câteva zile după ce Volodimir Zelenski a publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui rus Vladimir Putin. În document, liderul ucrainean a propus stabilirea unei date clare pentru o întâlnire directă între cei doi șefi de stat, cu scopul de a identifica o cale de încheiere a războiului.

Zelenski a sugerat totodată că la un eventual format bilateral ar putea participa și reprezentanți ai Europei și ai Statelor Unite, pentru a oferi garanții suplimentare unui posibil proces de pace.

Putin respinge ideea unei întâlniri

Răspunsul Kremlinului a venit rapid. Vladimir Putin a declarat că, în acest moment, nu vede utilitatea unei întâlniri cu omologul său ucrainean.

Liderul rus a afirmat că a analizat scrisoarea lui Zelenski, pe care a descris-o drept un document ce conține „elemente de lipsă de respect” și care, în opinia sa, nu contribuie la crearea condițiilor necesare pentru o întrevedere la nivel înalt.

Putin a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia războiul se va încheia doar atunci când Rusia își va atinge obiectivele stabilite. În același timp, el a transmis un mesaj de susținere militarilor ruși implicați în conflict.

În aceste condiții, reuniunea de la Londra capătă o importanță suplimentară, pe fondul eforturilor occidentale de a menține sprijinul pentru Ucraina și de a evalua dacă există premise reale pentru reluarea unui proces diplomatic care să conducă la încetarea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Summit la Londra pentru Ucraina. Macron, Merz, Starmer și Zelenski discută despre război și sprijinul pentru Kiev apare prima dată în Realitatea.md.

Preşedintele american, Donald Trump, va participa la următorul summit NATO, care se va desfăşura în Turcia pe 7 şi 8 iulie, a declarat miercuri, 3 iunie curent, secretarul american de stat Marco Rubio, care a susţinut că Alianţa are nevoie de o reformă profundă, relatează antena3.ro.

„Preşedintele însuşi va participa la următorul summit al NATO. Suntem în continuare în NATO, dar NATO are nevoie de schimbări semnificative”, a spus Marco Rubio în faţa unei comisii parlamentare.

El consideră de asemenea că acest summit, care va reuni cele 32 de ţări membre în capitala turcă Ankara, „este, fără îndoială, cel mai important din istoria organizaţiei, întrucât există anumite chestiuni care trebuie clarificate şi soluţionate”.

Donald Trump le adresează constant critici aliaţilor europeni, după ce aceştia au refuzat să i se alăture în războiul pe care l-a lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului.

Însă, la precedentul summit, desfăşurat anul trecut la Haga, el a reuşit să le impună acestor aliaţi, cu excepţia Spaniei, să-şi crească bugetele apărării până la 5% din PIB, în mod etapizat până în anul 2035, procent defalcat în 3,5% cheltuieli strict militare şi 1,5% pentru finanţarea unor investiţii conexe domeniului apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, la summitul de la Ankara se va face şi o evaluare a modului în care statele membre intenţionează să atingă acest obiectiv, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”.

La acelaşi summit NATO îşi va confirma de asemenea angajamentul de a continua să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia, iar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu va lipsi de la reuniune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Trump va participa la summitul NATO în Turcia, confirmă Rubio şi cere o reformă profundă a organizaţiei apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la viitorul summit NATO de la Ankara, a confirmat pe 22 mai secretarul general al Alianței, Mark Rutte, scrie adevărul.ro.

Articolul Zelenski, invitat la summitul NATO la Ankara. Reuniunea vine pe fondul tensiunilor între SUA și aliații săi apare prima dată în Realitatea.md.

„Republica Moldova continuă să dezvolte parteneriate energetice stabile și pragmatice, axate pe securitate, diversificarea surselor de aprovizionare și investiții în tehnologii moderne și verzi, iar Turcia este un partener important în consolidarea cooperării regionale”. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul Summitului Resurselor Naturale (INRES), desfășurat vineri, 22 mai, la Istanbul.

Oficialul a subliniat că Republica Moldova colaborează cu partenerii regionali pentru valorificarea rutelor alternative de aprovizionare și pentru asigurarea unor livrări stabile de gaze din surse non-ruse, inclusiv prin infrastructura existentă din regiune și terminalele de GNL din zona Mării Egee și a Mediteranei.

În discuțiile cu partenerii turci, Junghietu a evidențiat interesul Republicii Moldova pentru extinderea cooperării cu companiile din Turcia în domeniul gazelor naturale, energiei regenerabile, modernizării infrastructurii energetice și implementării tehnologiilor inovatoare. De asemenea, au fost abordate proiecte privind eficiența energetică, modernizarea sistemelor de termoficare și dezvoltarea pieței energetice.

În cadrul unei întrevederi cu ministrul Energiei și Resurselor Naturale al Turciei, Alparslan Bayraktar, au fost discutate consolidarea livrărilor de gaze naturale și produse petroliere către Republica Moldova prin cooperarea cu compania BOTAŞ, extinderea comerțului cu produse petroliere și dezvoltarea infrastructurii energetice, precum și atragerea investițiilor în modernizarea și echilibrarea sistemului energetic moldovenesc.

Totodată, au fost analizate perspectivele de cooperare în domeniul energiei electrice și atragerea companiilor turcești în proiecte de modernizare a sectorului energetic din Republica Moldova.

Ministrul moldovean a avut discuții și cu omologul său din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, privind evoluția colaborării dintre Energocom și SOCAR, diversificarea surselor de gaze naturale, dezvoltarea infrastructurii energetice și proiectele regionale strategice.

Republica Moldova și-a reiterat interesul pentru proiectul Coridorului Verde de Energie și pentru atragerea investițiilor azere în proiecte conforme standardelor Uniunii Europene, inclusiv în domeniul eficienței energetice, modernizării sistemelor de termoficare și tehnologiilor inovatoare.

De asemenea, în cadrul întrevederii cu delegația Bulgariei, au fost discutate posibilitățile de tranzacționare a gazelor naturale și energiei electrice pe piața bulgară, precum și consolidarea accesului Republicii Moldova la Punctul Virtual de Tranzacționare (VTP) al Bulgariei, pentru condiții mai competitive de achiziție.

Ministrul Junghietu a încurajat totodată companiile bulgare să participe la proiecte de eficiență energetică și modernizare a sistemelor de termoficare din Chișinău și Bălți, precum și la testarea soluțiilor inovatoare prin mecanisme de tip „sandbox” de reglementare.

Summitul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Energiei și Resurselor Naturale al Turciei și a reunit lideri politici, miniștri, reprezentanți ai industriei și investitori internaționali. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și a fost dedicat securității energetice, rezilienței infrastructurilor și cooperării regionale în contextul geopolitic actual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Junghietu: Republica Moldova colaborează cu partenerii regionali pentru aprovizionare cu gaze din surse non-ruse apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping au început joi, 14 mai, la Beijing, una dintre cele mai importante runde de discuții bilaterale din ultimii ani, într-un context marcat de tensiuni comerciale și provocări geopolitice, scrie Reuters.

Donald Trump a declarat, la începutul întrevederii, că relația dintre Statele Unite și China va deveni „mai bună ca niciodată”.

„Este o onoare să fiu aici. Este o onoare să vă fiu prieten, iar relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată”, a spus Trump.

La rândul său, Xi Jinping a subliniat că Beijingul și Washingtonul trebuie să coopereze și să evite confruntarea.

„O relație stabilă China-SUA este benefică pentru întreaga lume. Cooperarea avantajează ambele părți, în timp ce confruntarea dăunează tuturor”, a declarat liderul chinez.

Totodată, Xi Jinping a afirmat că cele două state trebuie să fie „parteneri, nu rivali”.

Liderul american a fost întâmpinat printr-o ceremonie oficială organizată pe covorul roșu de către Xi Jinping, în cadrul vizitei de stat desfășurate în perioada 13-15 mai. În timpul ceremoniei, o fanfară militară a interpretat imnurile ambelor țări, în timp ce tunurile ceremoniale au tras salve de onoare.

Ulterior, cei doi lideri au trecut în revistă garda militară, iar zeci de copii au agitat steaguri americane și chineze, scandând mesaje de bun venit.

Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru relațiile economice dintre Washington și Beijing, după relansarea războiului comercial de către administrația Trump.

Potrivit declarațiilor făcute înaintea summitului, principalul obiectiv al președintelui american este obținerea unor acorduri comerciale prin care China să cumpere mai multe produse agricole și aeronave americane.

În același timp, pe agenda negocierilor figurează și mai multe subiecte internaționale, printre care războiul din Iran, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și situația din Taiwan.

Războiul comercial dintre cele două mari economii ale lumii a afectat schimburile comerciale dintre SUA și China și a determinat numeroase companii să își reorganizeze operațiunile.

Donald Trump a fost însoțit la Beijing de mai mulți directori executivi importanți din domeniul tehnologiei și industriei. Din delegația americană fac parte Jensen Huang, Elon Musk și Tim Cook, dar și reprezentanți ai companiilor Meta, Visa, JPMorgan Chase și Boeing.

Programul vizitei include, de asemenea, o deplasare la Temple of Heaven, unul dintre cele mai importante situri istorice ale Chinei, precum și participarea la un banchet oficial organizat de autoritățile chineze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Vizită de stat la Beijing: Trump afirmă că relația SUA-China va fi „mai bună ca niciodată” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o întrevedere la Erevan cu prim-ministrul slovac, Robert Fico, în marja summitului Comunității Politice Europene.

În cadrul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că este deschis pentru consolidarea relațiilor bilaterale cu Slovacia, citează Unian.

„Ucraina este deschisă unui dialog constructiv cu Slovacia și este interesată să dezvolte relații solide”, a declarat Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a precizat că au fost abordate mai multe domenii de cooperare, inclusiv organizarea, în viitorul apropiat, a unei reuniuni guvernamentale în formatul unei comisii interguvernamentale.

„Am discutat despre schimbul de vizite la Kiev și Bratislava – am convenit că echipele vor lucra conform unui program”, a adăugat șeful statului ucrainean, referindu-se la intensificarea contactelor bilaterale.

De asemenea, în cadrul întrevederii a fost abordată și tema integrării europene a Ucrainei.

„Este important ca Slovacia să sprijine aderarea Ucrainei la UE și să fie pregătită să o asiste pe această cale. Vă mulțumesc pentru asta”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Amintim că, luni, 4 mai, Volodimir Zelenski participă la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, unde sunt prezenți 48 de lideri de state și de guvern. În acest context, liderul ucrainean a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu premierul Armeniei, Nikol Pașinian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Întâlnire între Zelenski și Fico, în marja summitului: ce au convenit cei doi lideri apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa la cea de-a opta reuniune a Comunității Politice Europene (CPE), care se desfășoară la Erevan,  în perioada 3-4 mai, sub tema „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa”.

„Reuniunea de la Erevan se desfășoară sub egida temei „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă tradiția organizării în alternanță a Summiturilor între state membre UE și state partenere, Armenia asumând la această iterație rolul de gazdă”, precizează Administrația Prezidențială.

În cadrul evenimentului, șeful statului român va co-prezida, împreună cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”.

Discuțiile vor viza guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația, dar și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.

De asemenea, Nicușor Dan va susține necesitatea unei abordări coordonate la nivel european, a unor instituții transparente și a unor măsuri preventive împotriva dezinformării și interferențelor externe, pentru reducerea riscurilor structurale pe termen lung.

Liderul de la București va participa și la reuniunea Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, mecanism creat în 2024 la inițiativa României și Franței, cu scopul consolidării sprijinului internațional pentru securitatea și reziliența Republicii Moldova.

În marja summitului, șeful statului va găzdui o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, cu participarea unor lideri regionali. Dialogul va viza diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit și creșterea rezilienței energetice.

Totodată, Nicușor Dan va lua parte la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat încă de la început. Discuțiile vor viza combaterea traficului de droguri, a fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției, precum și reducerea traficului de droguri sintetice și abordarea dimensiunii de sănătate publică.

Comunitatea Politică Europeană este un forum de dialog al șefilor de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, care reunește state membre ale Uniunii Europene și state partenere, având ca obiectiv cooperarea în domeniile securității, stabilității și prosperității continentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu la masa marilor lideri europeni: discuții decisive la Erevan. Când va avea loc

Articolul Nicușor Dan va participa la summitul de la Erevan: ce discuții vizează România apare prima dată în Realitatea.md.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 4 mai la Summitul Comunității Politice Europene, eveniment găzduit la Erevan de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian.

În cadrul reuniunii, șefa statului are programate mai multe întrevederi bilaterale și multilaterale, axate pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea parteneriatelor de securitate.

De asemenea, în agenda vizitei este inclusă co-prezidarea unei sesiuni alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, dedicată rezilienței democratice în fața amenințărilor hibride. Tema este una centrală pe agenda europeană, în actualul context de securitate.

În acest context, Maia Sandu va participa la reuniunea Coaliției Europene Împotriva Drogurilor, inițiativă lansată anterior de președintele Franței și de președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Giorgia Meloni.

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din peste 40 de țări ale continentului și este considerat un forum esențial pentru dialog politic, cooperare în domeniul securității și consolidarea unității europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Maia Sandu la masa marilor lideri europeni: discuții decisive la Erevan. Când va avea loc apare prima dată în Realitatea.md.

NATO ia în calcul să pună capăt practicii sale recente de a organiza summituri anuale, au declarat, luni, 27 aprilie, surse pentru Reuters, o măsură ce ar putea evita o potenţială interacţiune tensionată cu Donald Trump în ultimul său an de mandat, relatează antena3.ro.

Administraţia Trump a criticat aliaţii europeni din alianţă pentru că nu alocă apărării suficiente fonduri pentru apărare şi, mai recent, pentru că nu au furnizat sprijin suplimentar operaţiunilor militare ale SUA împotriva Iranului.

Frecvenţa summiturilor NATO a variat în cei 77 de ani de existență, dar liderii ţărilor membre s-au întâlnit în fiecare vară începând din 2021 şi vor face acelaşi lucru şi în acest an, când se vor întruni la Ankara pe 7 şi 8 iulie. Însă, unii membrii fac demersuri pentru scăderea frecvenţei acestor reuniuni, au declarat pentru Reuters o un oficial european de rang înalt şi cinci diplomaţi, toţi din ţări membre NATO.

Un diplomat a spus că summitul NATO din 2027, ce va fi găzduit de Albania, va avea probabil loc în toamna anului viitor şi că NATO ia în considerare să nu organizeze nicio astfel de reuniune în 2028, anul alegerilor prezidenţiale din SUA şi ultimul an calendaristic din al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.

Un alt diplomat a afirmat că unele ţări fac demersuri pentru ca summiturile NATO să aibă loc o dată la doi ani, adăugând că nicio decizie nu a fost luată deocamdată şi că secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, va lua decizia finală.

„NATO va continua să aibă reuniuni periodice ale şefilor de stat şi de guvern şi între summituri aliaţii vor continua să se consulte, să planifice şi să ia decizii despre securitatea noastră comună”, a declarat un oficial aliat.

Două dintre surse l-au menţionat pe Donald Trump ca factor, dar au precizat că sunt în joc mai multe elemente. Unii diplomaţi şi analişti au susţinut constant că summiturile anuale ale NATO creează o presiune suplimentară ce abate atenţia de la planificarea pe termen lung a activităţilor alianţei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul NATO ia în calcul renunțarea la summitul anual, pe fondul tensiunilor cu Trump apare prima dată în Realitatea.md.