Autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului se pregătesc de scenariul în care regiune fără fără gaz în perioada rece a anului. Subiectul a fost discutat de către responsabili din comisia pentru situații excepționale a pretinsului minister de externe din regiune.

Funcționarii de la Tiraspol afirmă că au analizat eventualele urmări negative ale sistării temporare sau complete a cazului. De asemenea, aceștia au stabilit acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în asemenea circumstanțe.

Ar urma să fie creat și un centru de criză, în cazul sistării livrărilor. Deocamdată nu este clar cine va face parte din această entitate și ce responsabilități vor avea responsabilii din cadrul ei.

Amintim că, la începutul anului 2025, locuitorii din regiunea transnistreană au rămas fără gaz și încălzire pentru aproximativ o lună, după ce acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina expirase. Până la stabilirea unor noi acorduri de livrare a gazului, UE a oferit sprijin țintit, prin intermediul Chișinăului. Tiraspolul a refuzat ulterior ca acest ajutor să aibă continuitate, deoarece nu a fost de acord cu condiționalitățile Bruxellesului de a ajusta prețurile la cele de piață.

Articolul Criza energetică se va repeta? Tiraspolul se pregătește de scenariul în care Transnistria rămâne fără gaz iarna apare prima dată în Realitatea.md.

Igor Grosu consideră sfidătoare pentru Moldova intenția Rusiei de a deschide 17 secții de votare în stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de către speaker, în discuții cu jurnaliștii, înaintea ședinței Parlamentului de pe 3 septembrie.

„Evident că este o sfidare la adresa Republicii Moldova. Lucrurile astea nu au fost coordonate cu autoritățile constituționale. Este un comportament sfidător al Federației Ruse și îl vom trata ca atare”, a declarat președintele Parlamentului jurnaliștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat joi, 3 septembrie, pe ambasadorul agreat al Federației Ruse Oleg Ozerov și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Moscovei de a deschide 16 secții de votare în stânga Nistrului, pentru alegerile în Duma rusă de Stat.

Pe 28 august, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a făcut anunțul. Biroul de Reintegrare a calificat măsura drept ilegală.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE. Chișinăul cere Moscovei să nu deschidă secții de votare în Transnistria

Articolul „Este sfidare”. Președintele Parlamentului comentează intenția Rusiei de a deschide 17 secții de votare în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

Absolvenții din stânga Nistrului, pe lângă diplome eliberate de autoritățile separatiste, mai primesc și documente eliberate de autoritățile ruse. Cum ajunge acestea în regiunea transnistreană nu este clar.

Pretinsul vicepremier al regiunii a declarat presei locale că actele de studii de model rusesc se emit tinerilor care au absolvit în acest an școlile din regiune, inclusiv treapta gimnazială. Presa locală afirmă că 142 de instituții din stânga Nistrului sunt acreditate de Moscova și incluse în registrul Rosobrnadzor – autoritate care se ocupă de monitorizarea domeniului educației și științei în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit publicației „Zona de Securitate”, Vadim Krasnoselski a declarat anterior că diplomele au fost tipărite de întreprinderea rusă Gosznak.

„După ce am menționat și anterior, pe teritoriul Republicii Moldova pot produce efecte juridice doar actele de studii emise sau echivalate în conformitate cu prevederile cadrului normativ național și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova a aderat.

Procedura de recunoaștere și de echivalare a diplomelor de studii obținute în alte state, precum și cea de evaluare și validare a calificărilor acordate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender, se realizează în parametrii aprobați de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și subdiviziunile sale competente, precum și în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Restabilirea spațiului educațional unic reprezintă un obiectiv strategic care vizează încadrarea tuturor instituțiilor de învățământ din regiune în programele și cerințele de studii conforme exigențelor legislației naționale în vigoare”, a transmis Biroul Politici pentru Reintegrare, solicitat de redacția Realitatea.

Conform informațiilor publicate de presa locală din regiunea transnistreană, în anul 2025-2026, circa 4000 de elevi au absolvit clasa IX-a, iar peste 2000 – clasa XI-a.

Articolul Absolvenților din stânga Nistrului li se oferă diplome rusești. Reacția Biroului pentru Reintegrare apare prima dată în Realitatea.md.

În Transnistria se utilizează drone civile remodelate pentru uz militar, afirmă șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață. Conform lui, acestea pot fi cumpărate în magazinele de la Chișinău și Tiraspol, apoi sunt ajustate de militari.

Oficialul a relatat în cadrul unui interviu acordat lui Nicolae Chicu că acestea nu pot fi trimise în dreapta Nistrului, iar segmentul este intens bruiat, în contextul războiului din Ucraina. Respectiv, utilizarea drone în regiune este dificilă.

„În general, echipamentul militar care îl au acolo e vechi.  Au avut câteva tentative să aducă, prin diferite canale de contrabandă, veste antiglonț. Au mai avut tentative să aducă stații radio, de un nivel destul de jos”, a spus Musteață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit șefului SIS, încercările transnistrenilor de a aduce echipament militar în zonă au fost combătute de către autorități, inclusiv de partea ucraineană.

Articolul VIDEO Echipamentele militare pe care transnistrenii au încercat să le aducă prin contrabandă. Produc și drone? apare prima dată în Realitatea.md.

Moldova transmite notă de protest Kremlinului, după ce Vadim Krasnoselski a anunțat că în regiunea transnistreană se vor deschide 17 secții de votare pentru alegerile Dumei de Stat. Declarația a fost făcută de către șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi

Ministrul de Externe al Moldovei a relatat că administrația de la Chișinău a autorizat o singură secție de votare. Oficialul a punctat că urmează să facă cunoscută intenția Moscovei și Tiraspolului, prin intermediul canalelor diplomatice.

„Suntem în proces de transmitere a unei note de protest misiunii ruse de la Chișinău. (…) Au fost autorizate doar secția de vot de pe teritoriul ambasadei Federației Ruse. Orice altă secție de vot deschisă fără acordul autorităților este un demers neprietenos”, a declarat Popșoi.

Amintim că, pe 28 august, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că pentru alegerile Dumei de Stat din Rusia, vor fi deschise 17 secții de votare în regiunea transnistreană. Conform lui, autoritățile autoproclamate ar urma să pregătească spațiile respective.

Biroul de Reintegrare și Ministerul Afacerilor Externe punctau atunci că asemenea intenții contravin dreptului internațional.

Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău

Articolul VIDEO 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în Transnistria: Moldova transmite notă de protest Kremlinului apare prima dată în Realitatea.md.

Diplomatul american Christopher W. Smith a preluat luni, 31 august, funcția de șef al Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Republica Moldova. El va ocupa și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, după numirea sa de către președintele în exercițiu al OSCE, reprezentantul Elveției.

Smith spune că preia această funcție într-un moment important pentru negocierile privind conflictul transnistrean. Diplomatul american și-a exprimat intenția de a contribui la reluarea și consolidarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.

„Sunt onorat să preiau funcția de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova într-un moment important pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aștept cu nerăbdare să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți la formatul 5+2, pentru a sprijini dialogul constructiv și a avansa eforturile în vederea unei soluționări cuprinzătoare și pașnice a conflictului transnistrean”, a declarat Christopher W. Smith.

Diplomatul american a mai menționat  că intenționează să continue eforturile Misiunii OSCE pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, dezvoltarea cooperării și obținerea unor rezultate concrete pentru populație.

Înainte de a veni la Chișinău, oficialul a fost adjunct al secretarului de stat în cadrul Biroului pentru Europa și Afaceri Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA. În perioada 2022-2023, acesta a ocupat funcția de adjunct al șefului misiunii diplomatice a Ambasadei SUA la Kiev.

Christopher W. Smith este diplomat de carieră și membru al Serviciului Superior de Externe al SUA, cu rang de ministru-consilier. De-a lungul carierei sale, a activat în Georgia, Turcia, Afganistan și Cipru, precum și în Armenia, unde a fost adjunct al șefului misiunii diplomatice.

La Washington, Smith a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate.

Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul de șefă a Misiunii OSCE în Republica Moldova în septembrie 2025. Până la numirea noului șef, Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann.

Misiunea OSCE în Republica Moldova are drept principal obiectiv sprijinirea unei soluționări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Soluția susținută de OSCE trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele recunoscute internațional și să prevadă un statut special pentru Transnistria.

Mandatul Misiunii este susținut și reînnoit anual prin consensul celor 57 de state participante la OSCE, inclusiv Republica Moldova.

Misiunea a fost instituită la 4 februarie 1993, în baza unei decizii a Comitetului Înalților Funcționari al OSCE, și și-a început activitatea la 23 aprilie în același an. În prezent, aceasta este singura organizație internațională cu prezență permanentă pe ambele maluri ale Nistrului, având oficii la Chișinău, Tiraspol și Bender.

Printre atribuțiile Misiunii se numără monitorizarea situației din regiunea transnistreană, inclusiv a situației militare, precum și oferirea de expertiză și consultanță privind respectarea obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului.

În 1999, mandatul Misiunii a fost extins. Acesta a inclus și monitorizarea procesului de retragere și distrugere a munițiilor și armamentului rusesc, precum și coordonarea asistenței internaționale destinate acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Christopher W. Smith, noul șef al Misiunii OSCE în Moldova: Ce spune despre negocierile cu Tiraspolul apare prima dată în Realitatea.md.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirmă că pentru alegerile Dumei de Stat din Rusia, vor fi deschise 17 secții de votare în regiunea transnistreană. Conform lui, autoritățile autoproclamate ar urma să pregătească spațiile respective.

Pe de altă parte, ambasada rusă la Chișinău nu a făcut publică vreo listă a secțiilor de votare care vor fi deschise în regiunea transnistreană. Misiunea diplomatică a anunțat doar despre un singur birou electoral, care va funcționa în cadrul instituției, la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Site-ul Comisiei Electorale Centrale din Rusia nu poate fi accesat de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a verifica lista secțiilor de votare care se vor deschide în afara țării, pentru votarea membrilor Dumei de Stat.

Redacția Realitatea a solicitat precizări despre numărul secțiilor de votare care se vor deschide în Republica Moldova la acest scrutin de la Ministerul Afacerilor Externe și a cerut informații cu referire la declarația lui Krasnoselski de la Biroul Politici pentru Reintegrare și Comisia Electorală Centrală.

Revenim cu alte informații la subiect, imediat ce le obținem.

(UPDATE, 28 august, ora 18:00)

Biroul de Reintegrare, despre deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului:

„În lipsa consimțământului autorităților constituționale ale Republicii Moldova, deschiderea unor asemenea secții de votare pe teritoriul său contravine dreptului internațional și principiului suveranității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”.

Articolul Krasnoselski vrea 17 secții de votare pentru alegerile din Rusia, în stânga Nistrului. Ambasada anunță una, la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Codul galben de alertă teroristă a fost prelungit în regiunea transnistreană până la 30 octombrie . Decizia a fost luată de liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, printr-un decret semnat vineri, 28 august.

Documentul a fost publicat pe site-ul administrației de la Tiraspol și a intrat în vigoare în aceeași zi.

Nivelul „galben” de alertă teroristă a fost instituit pentru prima dată în regiune în mai 2022, după o serie de incidente pe care administrația separatistă le-a calificat drept „atacuri teroriste”.

Printre incidentele invocate de Tiraspol s-a numărat și aruncarea unui cocktail Molotov asupra sediului așa-numitului „Minister al Securității Statului” din regiune.

De atunci, regimul de alertă a fost prelungit periodic și se menține fără întrerupere.

Totodată, regiunea transnistreană se află și în stare de urgență economică, care a fost prelungită în luna august până la 12 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Tiraspolul prelungește codul galben de alertă teroristă apare prima dată în Realitatea.md.

Guvernul propune uniformizarea treptată a regimului fiscal aplicat mărfurilor introduse în Republica Moldova de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană. Măsura, aprobată la ședința de Guvern din 26 august, prevede aplicarea etapizată a TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de produse și urmărește extinderea legislației fiscale și vamale naționale pe întreg teritoriul țării.

Prima etapă va începe la 1 septembrie 2026 și va viza, între altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport. Premierul Vasile Tofan susține că măsura este necesară pentru integrarea agenților economici din regiunea transnistreană în spațiul fiscal național.

„Este o măsură importantă cu scopul de a încadra agenții economici din stânga Nistrului în spațiul nostru fiscal și vom face acest lucru etapizat”, a declarat șeful Guvernului.

Premierul a transmis și un mesaj locuitorilor din regiunea transnistreană, precizând că banii colectați din taxe vor fi utilizați pentru servicii și programe destinate cetățenilor din regiune.

„Prin această măsură justă, banii colectați vor fi alocați tot pentru cetățenii care locuiesc în regiune, așa încât ei să aibă mai multă susținere, acces mai mare la servicii de sănătate, asistență socială, pensii”, a spus Tofan.

Pentru alte categorii de mărfuri, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, noile prevederi urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. În cazul gazelor naturale, energiei electrice, aparatelor telefonice și computerelor, aplicarea noului regim fiscal este prevăzută pentru 1 aprilie 2027.

Guvernul justifică aplicarea etapizată prin necesitatea de a oferi companiilor timp pentru adaptare și de a reduce eventualul impact asupra prețurilor și consumatorilor. Executivul susține că măsura va contribui și la crearea unor condiții concurențiale egale pentru agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.

În acest context, Vasile Tofan a solicitat băncilor, Băncii Naționale a Moldovei și Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să faciliteze deschiderea conturilor bancare pentru agenții economici din regiunea transnistreană, astfel încât aceștia să poată achita noile obligații fiscale. Obiectivul autorităților este ca, până în 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de operatorii economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru agenții economici din restul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul APROBAT! Guvernul introduce treptat TVA și accize pentru mărfurile din regiunea transnistreană apare prima dată în Realitatea.md.

Nu există date privind aflarea fostului viceministru al Justiției din Polonia, Marcin Romanowski, care este bănuit de corupție și anunțat în căutare, în Republica Moldova. Poliția Națională, totuși, în măsura competențelor, este pregătită să ajute autoritățile de la Varșovia să identifice date despre el.

Informațiile se conțin într-un răspuns recepționat de redacția Realitatea de la Inspectoratul General al Poliției. Oamenii legii precizează că mențin comunicarea cu responsabilii din Polonia, pentru elucidarea cazului.

„Schimbul operativ de informații va continua, iar instituțiile competente ale Republicii Moldova vor acorda autorităților poloneze, în limitele atribuțiilor și procedurilor prevăzute de legislația națională, sprijinul necesar pentru identificarea și verificarea oricăror informații relevante privind cetățeanul polonez căutat. În cazul în care vor fi disponibile informații oficiale suplimentare, acestea vor putea fi comunicate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind accesul la informațiile de interes public și în limitele competențelor autorității”, se arată în răspunsul recepționat.

Autoritățile poloneze au anunțat miercuri, 12 august, că fostul viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia pentru infracțiuni de corupție, se află în prezent în Transnistria. Autoritățile ar fi recepționat o scrisoare, în care ex-funcționarul afirmă că s-ar afla la Tiraspol.

Biroul Politici de Reintegrare afirmă că are pârghii limitate, pentru a verifica dacă fostul ex-viceministru polonez al Justiției s-ar ascunde în stânga Nistrului, fiind bănuit de autoritățile de la Varșovia de corupție. Reprezentanții autorității au comunicat pentru Realitatea că nu deține informații despre situație și nu a recepționat demersuri oficiale.

Articolul IGP: Romanowski nu s-ar afla în Moldova, dar Poliția va ajuta Polonia să îl găsească apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol și-au exprimat disponibilitatea de a discuta despre apropierea sistemelor fiscale de pe cele două maluri ale Nistrului, scrie IPN. Partea transnistreană propune examinarea unui pachet de măsuri reciproce în domeniile energetic, comercial, funciar și al transporturilor.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a grupurilor de lucru pentru economie, desfășurată la inițiativa administrației din stânga Nistrului, transmite corespondentul IPN din regiunea transnistreană. Conform sursei citate, administrația separatistă ar fi pregătită să discute opțiuni de modificare a sistemelor fiscale în vederea apropierii acestora, dar și ar vrea consultări.

În același timp, pretinsele autorități din stânga Nistrului continuă să se opună perceperii TVA și accizelor de la întreprinderile transnistrene potrivit mecanismului stabilit de Chișinău.

Totodată, Tiraspolul a propus și un pachet de măsuri care prevede pașii posibili reciproci privind mecanismul de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari, crearea unei piețe energetice comune, promovarea în comun a produselor industriale pe piețele externe, precum și îmbunătățirea conexiunilor de transport și a logisticii. Pachetul include și majorarea capacității de încărcare a podului peste Nistru dintre localitățile Bâcioc și Gura Bâcului.

În cadrul întrevederii, reprezentanții administrației de la Tiraspol au abordat și problemele legate de obținerea autorizațiilor de mediu de către unele întreprinderi din regiune, întârzierile în examinarea cererilor de export și efectuarea controalelor comune, inclusiv în domeniul siguranței alimentelor.

De asemenea, Tiraspolul menționează că pe agenda discuțiilor trebuie menținută problema compensării sau restituirii taxelor vamale achitate de întreprinderile transnistrene la bugetul Republicii Moldova. Anterior, Chișinăul a declarat că banii colectați vor fi direcționați către Fondul de convergență, pentru finanțarea proiectelor în beneficiul locuitorilor din stânga Nistrului.

Articolul Tiraspolul, disponibil să apropie sistemele fiscale de pe cele două maluri ale Nistrului. Măsurile propuse apare prima dată în Realitatea.md.

Starea de urgență în economia regiunii transnistrene a fost prelungită până la data de 12 septembrie. Decizia a fost aprobată marți, 18 august, de așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol, care a validat decretul emis de liderul separatist Vadim Krasnoselski.

Prelungirea măsurii este motivată de situația economică dificilă din regiune și de faptul că problema aprovizionării cu gaze naturale nu a fost soluționată definitiv.

Ultima prelungire a fost aprobată în luna iulie.

Precizăm că, starea de urgență în economie a fost instituită pentru prima dată în regiunea transnistreană la sfârșitul anului 2024. Actuala perioadă de aplicare a început la 18 decembrie 2025 și este prelungită succesiv, de regulă pentru câte 30 de zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Transnistria menține starea de urgență în economie: Măsura, prelungită până la 12 septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Marcin Romanowski nu a intrat în Republica Moldova, informează Direcția cooperare polițienească internațională, din cadrul Inspectoratului General al Poliției. Conform reprezentanților autorității, nu există nici indici că fostul viceministru polonez, cercetat pentru corupție, s-ar ascunde în stânga Nistrului.

„Autoritățile competente ale Republicii Moldova mențin un schimb constant de informații cu omologii din Republica Polonă, atât prin intermediul canalelor securizate de cooperare polițienească, cât și pe cale telefonică, în vederea verificării informațiilor disponibile și clarificării situației”, se arată în precizările oamenilor legii.

Oficialii din  cadrul Direcției au mai informat, într-un răspund transmis redacției Realitatea, că discută cu autoritățile poloneze, „în scopul clarificării tuturor circumstanțelor relevante și al stabilirii eventualelor informații aferente cazului”.

Autoritățile poloneze au anunțat miercuri, 12 august, că fostul viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia pentru infracțiuni de corupție, se află în prezent în Transnistria. Autoritățile ar fi recepționat o scrisoare, în care ex-funcționarul afirmă că s-ar afla la Tiraspol.

Biroul Politici de Reintegrare afirmă că are pârghii limitate, pentru a verifica dacă fostul ex-viceministru polonez al Justiției s-ar ascunde în stânga Nistrului, fiind bănuit de autoritățile de la Varșovia de corupție. Reprezentanții autorității au comunicat pentru Realitatea că nu deține informații despre situație și nu a recepționat demersuri oficiale.

„Pârghii limitate de verificare”. BPR nu știe dacă un ex-viceministru polonez se ascunde de justiție în Transnistria

Articolul Ce știe Poliția din Moldova despre posibila aflare a ex-viceministrului polonez Romanowski în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

Biroul Politici de Reintegrare afirmă că are pârghii limitate, pentru a verifica dacă fostul ex-viceministru polonez al Justiției s-ar ascunde în stânga Nistrului, fiind bănuit de autoritățile de la Varșovia de corupție. Reprezentanții autorității au comunicat pentru Realitatea că nu deține informații despre situație și nu a recepționat demersuri oficiale.

Concomitent, funcționarii de la Biroul pentru Reintegrare menționează că pentru optimizarea mecanismelor procesuale de constrângere și evitarea sustragerii de la executarea pedepsei, Parlamentul a modificat recent mai multe reglementări din Codul penal și din Codul de procedură penală.

„După cum se cunoaște, perimetrul regiunii transnistrene se află temporar în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, urmare a nereglementării finale a conflictului transnistrean. Respectiv, pârghiile de intervenție sau de stabilire a veridicității unor asemenea informații sunt limitate.

Biroul nu deține informații pe marginea acestui caz și nu a recepționat demersuri oficiale din partea autorităților competente ale Republicii Moldova sau ale altor state”, notează reprezentanții Biroului.

Autoritățile poloneze au anunțat miercuri, 12 august, că fostul viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia pentru infracțiuni de corupție, se află în prezent în Transnistria. Autoritățile ar fi recepționat o scrisoare, în care ex-funcționarul afirmă că s-ar afla la Tiraspol.

Fostul viceministru al Justiției din Polonia a fugit în Transnistria. Are mandat de arestare pe numele său

Articolul „Pârghii limitate de verificare”. BPR nu știe dacă un ex-viceministru polonez se ascunde de justiție în Transnistria apare prima dată în Realitatea.md.

În primul semestru din 2026, 23.029 de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau angajate oficial pe malul drept al Nistrului. Dintre ei, 13.190 sunt bărbați și 9839 – femei.

Peste 72% dintre aceste persoane muncesc în municipiul Chișinău. Aceștia provin din Bender, Tiraspol, Rîbnița, Dubăsari și Grigoriopol. O bună parte dintre ei muncesc în domeniul comerțului cu amănuntul, la întreprinderi de fabricare a cablajelor electrice/electronice, a articolelor de îmbrăcăminte și a mobilei, în sectorul construcțiilor, cel al transportului sau în cel public și al prestării serviciilor. Este vorba inclusiv despre profesori, asistenți medicali, salvatori și specialiști IT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această dinamică ascendentă confirmă procesul continuu și stabil de integrare socio-economică a locuitorilor din regiunea transnistreană pe piața muncii din Republica Moldova. Încadrarea legală le oferă cetățenilor din stânga Nistrului și din municipiul Bender garanții sociale esențiale: un mediu de muncă sigur, acces la concedii plătite, protecție juridică și venituri competitive”, precizează reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare.

Autoritățile constituționale consideră că integrarea tot mai accentuată pe piața muncii a locuitorilor din stânga Nistrului denotă faptul că aceștia participă direct la dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova, prin activitatea desfășurată și prin achitarea contribuțiilor la bugetul de stat.

Articolul Peste 23.000 de locuitori ai Transnistriei sunt angajați oficial pe malul drept. Cei mai mulți muncesc în Capitală apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a majorat considerabil taxele pentru obținerea cetățeniei ruse prin intermediul instituțiilor consulare, la scurt timp după ce președintele Vladimir Putin a simplificat, în luna mai, procedura de acordare a cetățeniei pentru locuitorii regiunii transnistrene a Republicii Moldova, transmite IPN.

Decretul semnat de liderul rus îi scutește pe locuitorii regiunii transnistrene cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc permanent pe malul stâng al Nistrului, de obligația de a avea domiciliul în Rusia și de susținerea examenelor de limbă rusă, istorie și legislație pentru obținerea cetățeniei Federației Ruse.

La două luni după simplificarea procedurii, Guvernul de la Moscova a aprobat însă noi taxe consulare pentru examinarea cererilor de acordare a cetățeniei. Taxa pentru examinarea unei cereri de dobândire a cetățeniei ruse a crescut de la 65 la 600 de dolari.

În cazul renunțării la cetățenie, taxa a fost majorată de la 130 la 1.200 de dolari. Plata va fi percepută pentru fiecare persoană inclusă în cerere, și nu pentru o singură solicitare, cum era până acum. Iată care sunt noile tarife.

Deși procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene a fost simplificată, costurile pentru perfectarea documentelor vor fi considerabil mai mari, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimii ani, Rusia a extins mecanismele simplificate de acordare a cetățeniei pentru locuitorii teritoriilor nerecunoscute sau ocupate. Proceduri similare au fost aplicate în Abhazia, Osetia de Sud și în regiunile ucrainene ocupate ale Ucrainei.

Articolul Rusia scumpește obținerea cetățeniei ruse, după simplificarea procedurii pentru locuitorii din regiunea transnistreană apare prima dată în Realitatea.md.

Tiraspolul a instituit cod portocaliu de pericol hidrometeorologic din cauza nivelului extrem de scăzut al apei în râul Nistru și în afluenții acestuia, în aval de Hidrocentrala de la Dubăsari, transmite novostipmr.com.

Potrivit autorităților locale, măsura a fost luată în contextul prognozelor care indică o continuare a scăderii nivelului apei la începutul lunii august. Meteorologul-șef al regiunii, Vitalii Kolvenko, a declarat că în bazinul superior al Nistrului sunt așteptate precipitații reduse. Din acest motiv, acumulările de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk, din Ucraina, nu vor putea fi refăcute în mod semnificativ. În prezent, nivelul apei în acest lac este cu 7,8 metri sub valorile normale.

În același timp, în aval de lacul de acumulare de la Dubăsari, nivelul Nistrului a coborât la cele mai mici valori înregistrate pe întreaga perioadă a observațiilor hidrologice. Specialiștii susțin că evoluția situației depinde în mare măsură de volumele de apă deversate de Hidrocentrala de pe Nistru.

Regimul hidrometeorologic special va rămâne în vigoare până la data de 7 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis coduri de avertizare hidrologică din cauza scăderii nivelului apei în mai multe râuri din Republica Moldova. Avertizarea este valabilă în perioada 29–31 iulie 2026 și vizează râurile Nistru, Prut și mai multe râuri mici.

Articolul După Chișinău, și Tiraspolul a emis cod portocaliu de pericol hidrometeorologic: nivelul Nistrului, la minim istoric apare prima dată în Realitatea.md.

Aplicarea TVA-ului și a accizelor pentru produsele neesențiale importate de agenții economici din regiunea transnistreană va începe de la 1 septembrie, și nu de la 1 august, așa cum era planificat inițial. Premierul Vasile Tofan spune că decizia are la bază necesitatea unei integrări economice treptate a locuitorilor din stânga Nistrului.

„Nu forțăm nota. Vrem o integrare graduală a oamenilor de acolo în spațiul nostru de economie”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului este deja în desfășurare, iar numărul persoanelor din regiunea transnistreană care muncesc pe malul drept al Nistrului a crescut semnificativ.

„Dacă anul trecut mergeau câteva mii de oameni în fiecare zi la lucru de pe malul stâng pe malul drept, astăzi merg peste 40 de mii în fiecare zi”, a spus acesta.

Tofan a precizat că locuitorii din stânga Nistrului care dețin cetățenia Republicii Moldova beneficiază de servicii sociale, pensii și alte facilități oferite de stat, indiferent de domiciliul lor: „La moment, noi cheltuim aproximativ 20-50 de milioane de lei pentru acces la servicii sociale pentru moldovenii noștri, cu pașaport moldovenesc, cetățenii noștri, cu reședința pe malul stâng al Nistrului”. 

Potrivit lui Tofan, introducerea taxelor nu are drept scop acumularea unor venituri suplimentare la buget, ci compensarea parțială a cheltuielilor suportate de stat pentru cetățenii din regiune.

„Mesajul pe care îl transmitem oamenilor de acolo și autorităților de acolo este că noi impunem aceste taxe nu atât de mult pentru că vrem bani în plus pentru noi. Noi avem cheltuieli cu populația din stânga Nistrului, cu moldovenii noștri, cu pașaport moldovenesc, iar aceste taxe vin să acopere o parte din acele cheltuieli”, a declarat șeful Guvernului.

Premierul a mai subliniat că statul nu poate face diferențe între cetățenii Republicii Moldova în funcție de locul în care locuiesc.

„Nu putem să facem diferența între moldoveni, dacă au pașaport moldovenesc și sunt cetățeni, indiferent dacă trăiesc pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului. Și acolo, și acolo sunt cetățenii noștri”, a spus Tofan.

El a calificat aplicarea acestor taxe drept o măsură de echitate și corectitudine economică.

Aplicarea TVA-ului și a accizelor pentru produsele neesențiale importate de agenții economici din stânga Nistrului va începe din 1 septembrie, și nu din 1 august, așa cum era planificat inițial. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că amânarea a fost decisă din motive obiective, inclusiv pentru a permite finalizarea consultărilor publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tofan explică amânarea taxelor pentru regiunea transnistreană: ”Vrem o integrare graduală, nu forțată” apare prima dată în Realitatea.md.

Transnistria se află în criză. Entitatea politică separatistă de facto, care a apărut în urma războiului secesionist cu Moldova (1990-1992), susținut de Rusia, se confruntă acum cu o serie de șocuri militare, economice și energetice care se suprapun și care îi subminează progresiv viabilitatea politică, transmite IPN.

Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al integrării europene în curs a Moldovei și al dependenței crescânde a Transnistriei de Chișinău, pare să se deschidă o deschidă o fereastră de oportunitate pentru reintegrarea în ordinea constituțională a Moldovei. Perspectiva unei reintegrări pașnice rămâne contestată, divizându-i pe cei care consideră reintegrarea pașnică ca fiind fezabilă de cei sceptici cu privire la caracterul practic și la sustenabilitatea acesteia.

Susținem că Moldova și partenerii săi europeni se află în fața unei ferestre de oportunitate restrânse, dar cu consecințe importante, pentru a urmări o reintegrare susținută și fermă a Transnistriei în ordinea constituțională a Moldovei. Dacă ar fi valorificată, această oportunitate ar restabili integritatea teritorială și ar rezolva un conflict înghețat de lungă durată, care a permis mult timp exercitarea influenței ruse în vecinătatea UE.

Pilonii în declin ai proiectului de statalitate transnistrean

Proiectul secesionist transnistrean se bazează pe patru piloni care i-au asigurat supraviețuirea timp de trei decenii. Astăzi, trei dintre aceștia se erodează rapid sub impactul șocurilor externe și al constrângerilor regionale în schimbare. Această erodare remodelează echilibrul conflictului înghețat și creează condiții propice pentru o schimbare majoră a dinamicii care a împiedicat mult timp reintegrarea.

Primul pilon este sprijinul extern din partea Moscovei: gaze naturale gratuite, asistență financiară și acoperire politică. Acest pilon este deja substanțial slăbit. Capacitatea și disponibilitatea Rusiei de a susține transferurile economice și sprijinul politic au scăzut sub presiunea războiului său împotriva Ucrainei. Închiderea de către Ucraina a rutelor de tranzit al gazelor naturale de care depinde Transnistria, precum și restricțiile impuse de Moldova asupra circulației personalului rus, au limitat și mai mult prezența operațională a Moscovei, subțiind umbrela de securitate și economică care odinioară garanta viabilitatea regimului.

Al doilea pilon îl reprezintă capacitatea regimului de a furniza servicii publice și de a asigura bunăstarea populației, care s-a deteriorat în paralel. Anterior, autoritățile transnistrene își trăgeau legitimitatea din furnizarea de bunuri publice la niveluri care, uneori, le depășeau pe cele de pe malul drept al Nistrului. Acest avantaj s-a disipat. Contracția economică și insecuritatea energetică au redus drastic capacitatea sa de a menține serviciile de bază; întreruperile recurente ale încălzirii și ale apei calde, alături de reducerea industriei mari consumatoare de energie, reflectă nu doar presiunea fiscală, ci și o degradare mai amplă a capacității de guvernare.

Al treilea pilon este coeziunea elitei, fundamentată pe controlul politico-economic, care se află, de asemenea, sub presiune. Dominanța conglomeratului „Sheriff”, alături de aparatul de securitate (MGB), asigura odinioară o coaliție de guvernare stabilă și o distribuție previzibilă a rentelor. Acest echilibru se schimbă. Orientarea tot mai pronunțată a „Sheriff” către piețele occidentale, combinată cu prăbușirea rutelor de contrabandă din timpul războiului prin Odesa, a modificat stimulentele elitelor. Deși nu au dus încă la fragmentare, aceste schimbări indică o reorientare treptată departe de fundamentele economice care susțineau status quo-ul.

Doar al patrulea pilon, o identitate transnistreană distinctă, supraetnică, își păstrează o stabilitate reziduală. Cultivată de elitele locale, aceasta conferă încă o legitimitate simbolică minimă ordinii separatiste. Cu toate acestea, capacitatea sa de a compensa declinul material și instituțional este din ce în ce mai limitată, mai ales având în vedere scăderea participării politice și dezangajarea socială tot mai accentuată.

Împreună, aceste dinamici indică o tranziție de la un echilibru relativ stabil la o fragilitate sistemică. Erodarea sprijinului extern, a capacității statului și a coeziunii elitelor a extins influența efectivă a Chișinăului chiar și în absența unei politici de reintegrare ferme, restrângând traiectoriile viabile pentru proiectul secesionist.

Scenarii posibile pentru Tiraspol

Având în vedere aceste presiuni structurale, Tiraspol se confruntă cu un set limitat de opțiuni, mai degrabă răspunsuri adaptative la un context în deteriorare – caracterizat de scăderea sprijinului, contracția fiscală, o criză energetică continuă și o dinamică a securității în schimbare – decât alegeri politice cu perspective deschise. Vom analiza cele trei scenarii cele mai probabile pentru regim.

Primul este consolidarea autoritară pe fondul declinului sistemic. Regimul răspunde la colapsul economic prin intensificarea represiunii. Pornind de la modelele de guvernare coercitivă a enclavelor, atunci când capacitatea de distribuție se erodează, coerciția devine principalul instrument de supraviețuire. În forma sa extremă, acest lucru implică o contracție controlată a sistemului politic în sine, în care migrația și represiunea selectivă reduc populația, generând fluxuri de refugiați către Moldova și o criză umanitară pe care Chișinăul ar trebui să o gestioneze, menținând în același timp controlul teritorial.

Acest lucru ar putea părea coerent dacă obiectivul Tiraspolului ar fi, strict vorbind, menținerea unei poziții avansate, aliniate Rusiei, la granița de est a Moldovei; o enclavă depopulată și militarizată ar putea, în principiu, să-și păstreze utilitatea ca avanpost strategic. Însă această logică se contrazice cu economia politică a regimului, care presupune disponibilitatea de a sacrifica chiar fundamentele economice și sociale care susțin puterea elitei.

Constrângerea principală o reprezintă natura elitei conducătoare. Transnistria nu este guvernată de o avangardă ideologică, ci de o structură cleptocratică hibridă, în care Sheriff Holding domină alături de instituțiile de securitate. Obiectivul principal al acestei coaliții nu este expansiunea teritorială, ci menținerea exploatării economice. Dependența Sheriff de piețele externe, inclusiv expunerea semnificativă față de UE – peste 80% din exporturile sale se îndreptau către UE înainte de criza energetică – subliniază această orientare către exterior. Depopularea în masă, închiderea frontierelor și intensificarea represiunii ar submina în mod direct modelul economic pe care se bazează puterea elitei.

Această concluzie se bazează pe absența unei mobilizări militare semnificative în urma invaziei pe scară largă a Rusiei, iar fricțiunile sporadice dintre structurile legate de Sheriff și elementele de securitate aliniate Moscovei sugerează o dinamică mai degrabă pragmatică decât ideologică. O orientare către o enclavă autarhică represivă ar necesita o transformare a stimulentelor elitelor, care nu este vizibilă în prezent.

Al doilea scenariu este cel al reintegrării negociate, cu menținerea intereselor economice ale elitei. Confruntați cu o contracție susținută și cu opțiuni externe din ce în ce mai limitate, actorii economici dominanți, în special Sheriff, s-ar putea reorienta către o acomodare cu Chișinăul. Reintegrarea ar putea fi structurată astfel încât să păstreze activele esențiale ale lui Sheriff, să asigure continuitatea afacerilor și să includă, eventual, o amnistie juridică sau politică pentru activitățile ilicite din trecut.

Această perspectivă se bazează pe adaptabilitatea demonstrată a elitelor transnistrene, care, de-a lungul istoriei, și-au schimbat orientarea economică ca răspuns la stimulente. În contextul scăderii profitabilității și al izolării crescânde, un calcul rațional ar putea favoriza o integrare negociată, mai ales dacă aceasta asigură accesul continuu la piețele europene și la resursele energetice, în cadrul unui cadru de reglementare stabil.

Două constrângeri conturează această cale. În primul rând, negocierile deschise cu Chișinăul riscă să atragă reacții punitive din partea Moscovei, în special prin intermediul actorilor din domeniul securității care au interesul să mențină status quo-ul separatist. În al doilea rând, garanțiile credibile, precum amnistiile sau protecțiile economice pentru elitele transnistrene, implică costuri politice substanțiale pentru Chișinău și pot genera contestări privind legitimitatea, responsabilitatea și justiția de tranziție. Acestea nu fac scenariul imposibil, dar îi sporesc complexitatea și necesită o secvențiere atentă.

Al treilea scenariu este inerția status quo-ului. Tiraspolul optează pentru pasivitate strategică, menținând aranjamentele existente în așteptarea unor schimbări favorabile în contextul internațional: o ofensivă rusă în Ucraina, reducerea sprijinului occidental pentru Kiev, instabilitate la Chișinău sau o oboseală generalizată a Occidentului.

Aceasta este opțiunea pe termen scurt cea mai puțin solicitantă, dar și cea mai fragilă din punct de vedere structural. Tendința din ultimii doi ani indică direcția opusă, spre declin economic, exodul populației și erodarea bugetară continuând să slăbească regimul, în timp ce contextul internațional devine tot mai puțin favorabil. Chiar și în cazul unui război înghețat în Ucraina, este puțin probabil ca Rusia, cu o capacitate redusă, să poată susține o enclavă izolată, lipsită de o graniță directă cu un stat aliniat Rusiei. Între timp, traiectoriile europene ale Moldovei și Ucrainei sporesc costurile menținerii unor anomalii teritoriale nerezolvate, generând presiuni pentru luarea de măsuri.

Dintre aceste trei opțiuni, reintegrarea negociată pare din ce în ce mai plauzibilă și a stârnit cele mai multe dezbateri în politica și societatea moldovenească, în special după ce guvernul a prezentat un prim proiect de plan de reintegrare.

Fezabilitatea politică a unei reintegrări negociate

Fezabilitatea unei reintegrări negociate depinde de o divergență mai profundă cu privire la structura autorității în cadrul acestui stat de facto. În esență, dezbaterea – atât în forma sa politică, cât și în cea academică – vizează distribuția puterii de decizie în cadrul unei relații principal-agent pe mai multe niveluri, care leagă Moscova, Tiraspol și, indirect, Chișinău și UE.

O poziție, reprezentată, de exemplu, de renumitul politolog moldovean Dumitru Mînzărari, interpretează Transnistria ca pe un mandatar strict controlat, în care Moscova este mandantul dominant, iar Tiraspolul un agent constrâns. Autoritatea strategică rămâne centralizată la Kremlin, în timp ce elitele locale acționează în limite înguste în ceea ce privește chestiunile strategice. Tiraspolul poate gestiona guvernanța internă și alocarea veniturilor, dar nu deține o influență semnificativă asupra statutului geopolitic al regiunii sau asupra destinului său teritorial.

Acest argument se bazează pe puterea de impunere a Rusiei. Transferurile financiare, prezența militară reziduală, infiltrarea serviciilor de informații prin intermediul FSB și personalul de securitate integrat în armata transnistreană sunt interpretate ca mecanisme de menținere a controlului ierarhic al Moscovei. Abaterile aparente ale elitelor locale sunt tratate mai degrabă ca o delegare condiționată decât ca o adaptare autonomă. Din această perspectivă, negocierea cu Tiraspolul privind reintegrarea este imposibilă, deoarece dreptul de veto relevant rămâne exclusiv la Moscova.

Noi adoptăm o poziție diferită. Contextul de după 2022 a dus la o erodare selectivă a controlului principalului, generând o marjă de manevră măsurabilă care favorizează elitele locale transnistrene în cadrul unei ierarhii slăbite, dar încă existente. Acest lucru nu implică dispariția influenței rusești sau a capacității de veto. Mai degrabă, reflectă o degradare a capacității Moscovei, în calitate de principal în această diadă, de a monitoriza, sancționa și asigura transferuri financiare eficiente către regiune.

În primul rând, capacitatea de monitorizare a Moscovei s-a slăbit din cauza accesului fizic redus, a rotației limitate a personalului în contextul noilor măsuri de aplicare impuse de Chișinău și a fricțiunilor operaționale legate de menținerea supravegherii. În al doilea rând, capacitatea sa de a disciplina elitele locale a devenit mai puțin credibilă. În al treilea rând, stimulentele materiale care au constituit mult timp un element central al influenței ruse au devenit mai puțin fiabile, întrucât constrângerile fiscale și logistice reduc capacitatea Moscovei de a menține transferurile și subvențiile energetice la nivelurile de dinaintea întreruperii.

Suntem de acord că Tiraspolul nu este pe deplin independent, dar nici nu este un agent care se conformează în totalitate, chiar și în chestiuni strategice. În ultimii patru ani, acesta s-a comportat ca un intermediar care se adaptează la constrângeri externe și interne condiționate. Orientarea către piețele UE de la anexarea Crimeii în 2014, importanța crescândă a relațiilor funcționale cu Chișinăul pentru supraviețuirea economică și în domeniul gazelor naturale, precum și întreruperea canalelor alternative de rentă cauzată de război indică toate o recalibrare a preferințelor elitelor. Acest lucru este în concordanță cu modelele principal-agent în condiții de aplicare slăbită a normelor, în care agenții internalizează noi structuri de oportunități atunci când monitorizarea și amenințarea cu pedepsirea devin mai puțin certe.

Nu pretindem că acest lucru elimină influența Rusiei, în special în domeniul securității, unde instrumentele coercitive reziduale rămân semnificative. Însă a determinat o schimbare a relației Moscova-Tiraspol, de la un control ierarhic direct – așa cum susțin Mînzărari și alții – către un aranjament mixt de ierarhie reziduală și autonomie emergentă. Elitele transnistrene nu au dobândit o autonomie deplină în ceea ce privește deciziile strategice, dar pot avea acum preferințe economice și politice care nu mai sunt pe deplin în concordanță cu obiectivele Rusiei, iar condițiile structurale au deschis un spațiu de negociere, o anumită „marjă de manevră”, care nu exista anterior.

Dezacordul se reduce la două întrebări: dacă Rusia păstrează controlul deplin asupra Tiraspolului și dacă elitele transnistrene au încă preferințe convergente cu cele ale Moscovei. În ambele cazuri, susținem că Moscova nu mai deține controlul deplin și că datele-cheie – dependența comercială a Sheriff de piețele UE și dependența energetică și economică a regiunii de Chișinău – fac plauzibil faptul că elitele locale au acum interese economice divergente. Circumstanțele de după 2022 au creat astfel spațiu pentru o soluție negociată privind reintegrarea treptată.

Implicații și recomandări pentru Moldova și Uniunea Europeană

Dacă argumentul nostru este corect, atunci implicațiile impun o strategie de acțiune specifică pentru Moldova și UE. În loc să aștepte o soluționare cuprinzătoare care presupune consimțământul Rusiei, Moldova și partenerii săi europeni ar trebui să adopte o abordare proactivă și diferențiată, menită să testeze și să adâncească divergența dintre interesele elitelor locale și status quo-ul preferat de Moscova. Afirmația că o soluționare a devenit posibilă din punct de vedere structural trebuie transpusă într-un cadru concret care să aplice cu precizie atât stimulente, cât și sancțiuni. Guvernul moldovean a schițat un astfel de cadru în primăvara acestui an, dar acesta nu este suficient de ambițios.

Această fereastră de oportunitate nu va dura la nesfârșit. Două evoluții ar putea-o închide. Prima este un armistițiu sau o înghețare a conflictului în Ucraina, care să restabilească capacitatea de acțiune și resursele Rusiei, permițând Moscovei să-și reafirme controlul asupra aliaților săi și să reia transferurile care au susținut odinioară autonomia Tiraspolului. A doua este o schimbare în politica internă a Moldovei: actualul guvern pro-european a acționat cu fermitate, dar viitoarele cicluri electorale introduc incertitudine, iar un guvern mai puțin angajat în procesul de integrare sau mai susceptibil la influența Rusiei ar putea renunța la presiunea progresivă care remodelează în prezent status quo-ul. Condițiile structurale care favorizează reintegrarea există în prezent, dar sunt contingente și s-ar putea să nu persiste.

Mecanismul cel mai potrivit în acest caz nu este un acord unic, ci un proces de condiționalitate progresivă care să majoreze costurile menținerii status quo-ului separatist, sporind în același timp beneficiile rezultate din acceptarea situației. Există mai multe instrumente disponibile. În primul rând, armonizarea reglementărilor, deja aplicată: extinderea normelor comerciale moldovenești și aliniate la cele ale UE în spațiul economic transnistrean formalizează dependența de facto de piețele europene, în special pentru exporturile companiei Sheriff. În al doilea rând, pârghia energetică: după întreruperea de către Ucraina a tranzitului de gaze rusești, dependența aproape totală a Transnistriei de Chișinău creează o asimetrie care poate fi transformată într-o scară de condiționalități, în care accesul continuu la gaze este permis doar în schimbul unei alinieri administrative treptate. În al treilea rând, implicarea selectivă în interesele comerciale ale grupului Sheriff, facilitând accesul pe piața UE în schimbul îndeplinirii obiectivelor de guvernanță, exploatează divergența dintre orientarea conglomeratului și preferințele Moscovei. Este esențial ca această abordare să facă distincția între actori: elitele economice orientate către piețele occidentale sunt potențiali interlocutori, în timp ce elementele aparatului de securitate aliniate serviciilor de informații de la Moscova sunt potențiali sabotori. Stimulentele – accesul la piață, includerea în cadrul de reglementare, securitatea energetică – ar trebui să vizeze pe cei dintâi; sancțiunile țintite, excluderea din infrastructura financiară a UE și restricțiile de călătorie ar trebui să vizeze pe cei din urmă.

Nimic din toate acestea nu ar trebui să ascundă capacitatea reziduală a Rusiei de a perturba procesul. Instrumentele Moscovei depășesc prezența militară oficială: rețelele integrate în FSB, războiul informațional îndreptat împotriva opiniei publice din Transnistria și din Moldova, precum și loialiștii cultivați în cadrul MGB oferă toate mijloace de a crește costurile acomodării sau de a genera instabilitate menită să înghețe procesul. Atenuarea acestor riscuri necesită o abordare pe mai multe niveluri. Cooperarea cu Ucraina în ceea ce privește monitorizarea frontierelor și interzicerea fluxurilor de personal ar trebui aprofundată, iar schimbul de informații între serviciile de informații europene și Chișinău cu privire la operațiunile secrete rusești ar consolida capacitatea Moldovei de a contracara acțiunile celor care doresc să saboteze procesul. Procesul trebuie conceput cu redundanțe, astfel încât nicio provocare, operațiune de informații sau campanie de informare să nu poată distruge cadrul general, prin construirea unui angajament pe o bază largă cu multiple facțiuni de elită, în loc să se concentreze pe un singur contact vulnerabil.

Dimensiunea politică internă din partea moldovenească merită o atenție egală. Reintegrarea va impune Chișinăului să facă concesii costisitoare din punct de vedere politic: adaptări normative pentru actorii economici transnistreni, aranjamente tranzitorii care nu implică o aliniere completă și imediată și, cel mai controversat aspect, garanții juridice sau economice pentru elitele ale căror activități din trecut ar fi altfel supuse unei anchete. Aceste compromisuri vor genera controverse interne cu privire la responsabilitate, justiția tranzițională și legitimitatea negocierilor cu actori legați de regimul separatist. Partenerii europeni joacă un rol crucial în acest context. Prezentarea reintegrării ca parte integrantă a aderării Moldovei la UE – o condiție necesară pentru rezolvarea unei anomalii teritoriale incompatibile cu statutul de membru – oferă Chișinăului o narațiune puternică de legitimare. Asistența materială din partea UE, în special sprijinul financiar direct pentru acoperirea costurilor de integrare a unei regiuni cu infrastructură și capacitate de stat degradate, ar reduce povara Moldovei și ar face compromisul sustenabil. Implicarea europeană ar trebui să se extindă la asistența tehnică pentru armonizarea instituțională și la elaborarea în comun a cadrului de condiționalitate, astfel încât acesta să aibă greutatea unui angajament multilateral, în loc să apară ca o concesie unilaterală a Moldovei în favoarea intereselor oligarhice.

Concluzii

Moldova se află într-o perioadă propice pentru a aborda problema Transnistriei. Erodarea majorității pilonilor structurali care susțin proiectul secesionist, împreună cu circumstanțele generate de războiul din Ucraina, fac ca reintegrarea prin negocieri să fie mai fezabilă decât în orice alt moment din ultimele trei decenii. Însă șansele mai bune nu sunt suficiente: erodarea viabilității Transnistriei nu duce, de una singură, la reintegrare. Fără o politică deliberată și susținută din partea Chișinăului și a partenerilor săi europeni, rezultatul cel mai probabil nu este o încorporare pașnică, ci o degradare instituțională prelungită, o entitate geopolitică eșuată la granița Moldovei care generează instabilitate, susține rețele ilicite și rămâne la dispoziția Rusiei ca instrument de influență, chiar și pe măsură ce controlul direct al Moscovei se diminuează. Fereastra de oportunitate există. Întrebarea este dacă Moldova și Europa o vor folosi.

„Desființarea statalității autodeclarate a Transnistriei: declinul structural ca oportunitate strategică”, de dr. Marius Ghincea și dr. Laurențiu Pleșca, a fost publicat inițial de Small Wars Journal.

DISCLAIMER: Opiniile exprimate în prezentul material aparțin exclusiv autorilor.

Articolul Declinul structural al regiunii transnistrene ca oportunitate strategică. Op-Ed de Laurențiu Pleșca și Marius Ghincea apare prima dată în Realitatea.md.

Liderii din stânga Nistrului au refuzat să vină la Chișinău, pentru o întrevedere 1+1. Dezvăluirea a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.

Oficialul a spus că la reuniune urma să se discute despre fondul de convergență. Oficialii autoproclamați de la Tiraspol au informat că subiectul nu se regăsește pe agenda lor.

„Reprezentantul politic de la Tiraspol (n. red.: Vitali Ignatiev) a refuzat să vină la Chișinău, invocând motive false de securitate. Putem spune acest lucru prin faptul că mai mulți reprezentanți din partea stânga Nistrului vizitează cu regularitate Chișinăul, malul drept și nu au nici o problemă de securitate”, a declarat Chiveri jurnaliștilor.

Oficialul a precizat că următoarea rundă de negocieri în format 1+1, alternativ, ar putea avea loc la Rîbnița, Dubăsari sau Grigoriopol. Chișinăul își dorește să desfășoare cât mai curând discuțiile, însă așteaptă răspunsul Tiraspolului, pentru a stabili data exactă și locația.

Articolul Chiveri: Liderii din stânga Nistrului refuză să vină la Chișinău. Unde s-ar putea desfășura următoarea întrevedere 1+1 apare prima dată în Realitatea.md.

Administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat cum distribuie 43,2 milioane de ruble transnistrene din fondul „Împreună”, prin care cere localnicilor să doneze, pentru a suplini bugetul regiunii. Suma se va împărți pentru pensii, alocații sociale, achiziționarea medicamentelor și alimentelor în spitale și orfelinate.

Dintre cele peste 43 de milioane de ruble transnistrene, 27,3 milioane vor fi alocate pentru pensii și compensații, scrie rupor.md. Liderii separatiști susține că suma include și achitarea alocațiilor lunare pentru copii.

Alte 8,4 milioane se vor direcționa către anumite plăți sociale, iar din restul banilor se vor cumpăra medicamente și alimente destinate spitalelor și orfelinatelor.

Fondul „Împreună” a fost creat pe fundalul crizei economice din stânga Nistrului, iar cetățenii au fost rugați să facă donații. Cele mai mari transferuri au venit de la compania Sheriff, condusă de oligarhul Victor Gușan.

Locuitorii regiunii pare să fi ironizat inițiativa, unii donând chiar și câte o copeică transnistreană.

Articolul Au cerșit de la oameni, ca să plătească pensii. Tiraspolul anunță cum va cheltui banii acumulați în fondul „Împreună” apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile și presa afiliată conducerii separatiste din stânga Nistrului desfășoară campanii coordonate, pentru a discredita procesul de reintegrare, se arată într-un raport publicat de Promo-LEX. În luni aprilie și mai, mesajele s-au concentrat pe pretinsa „blocadă economică”, „dubla impozitare” și pe Fondul de Convergență, prezentat drept un mecanism de „jefuire a poporului transnistrean”.

În iunie, discursul propagandistic anti-reintegrare a devenit mai agresiv, reintegrarea fiind asociată cu termeni precum „exterminare”, „genocid”, „ocupație” și „românizare forțată”. Astfel, populației i se sugerează că reintegrarea reprezintă „o amenințare existențială”.

„În paralel, propaganda promovează mitul unui „popor transnistrean” cu o identitate și o istorie distincte de cele ale Republicii Moldova. Aceste narațiuni sunt răspândite prin televiziune, cinematografe și instituții de învățământ, pentru a legitima pretinsa „statalitate transnistreană” și a prezenta reintegrarea drept imposibilă.

Totodată, așa-numitul „minister al securității” („MGB”) a intensificat mesajele despre presupuse atacuri teroriste și un „război hibrid” purtat de Chișinău. În același timp, „MGB” a publicat o listă cu 19 platforme media, printre care publicații independente precum Zona de Securitate, MOCT și Маленькая Страна, și i-a avertizat pe locuitori să nu colaboreze cu acestea. Această acțiune ilegală reprezintă o tentativă de intimidare a jurnaliștilor și de limitare a accesului populației la surse independente de informare.

În acest context, autoritățile constituționale trebuie să dezvolte punți de legătură și de dialog direct cu populația regiunii, precum și să comunice proactiv și constant despre procesul de reintegrare”, se arată în raportul Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concomitent, structurile transnistrene ilegale au promovat mai multe măsuri care extind mecanismele de control și supraveghere asupra locuitorilor regiunii transnistrene. Printre deciziile de acest gen se numără simplificarea procedurilor de dobândire a cetățeniei ruse, extinderea verificărilor informațiilor din acte de stare civilă către comisariate militare, inclusiv a femeilor de până la 50 de ani, dar și interzicerea utilizării termenului „Transnistria”.

Experții notează că în regiune  reducerile bugetare afectează programele sociale, medicale, educaționale și de infrastructură. Finanțarea programelor de imunizare și de asistență oncologică a fost redusă cu 75%, programul destinat actualizării manualelor școlare a fost suspendat, iar în mai multe localități iluminatul stradal a fost întrerupt. Tarifele la transport public au crescut, iar prin Fondul de Sprijin Social „Împreună”, locuitorilor regiunii li s-a solicitat să contribuie inclusiv la plata pensiilor, a salariilor și a prestațiilor sociale, precum și a indemnizațiilor acordate angajaților structurilor paramilitare și de securitate ilegale.

Articolul Promo-LEX: Tiraspolul desfășoară campanii, pentru a discredita reintegrarea. Scumpirile rămân pe umerii populației apare prima dată în Realitatea.md.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de organizațiile neguvernamentale de media, condamnă acțiunile abuzive și ilegale ale structurilor separatiste de la Tiraspol împotriva reprezentanților mass-media. Este vorba despre interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa de a intra în regiune.

ONG-urile din domeniul mass-media cer autorităților constituționale ale Republicii Moldova să întreprindă măsuri pentru protejarea reprezentanților presei și garantarea exercitării libere a activității jurnalistice în regiunea transnistreană.

„Tolerarea acestor acțiuni contribuie la consolidarea unui spațiu informațional închis, în care activitatea presei independente este sancționată, iar accesul publicului la informații de interes general este grav afectat.

Organizațiile semnatare condamnă ferm continuarea practicilor de intimidare și obstrucționare a activității jurnaliștilor de către structurile separatiste de la Tiraspol și atrag atenția că astfel de acțiuni sunt ilegale, afectează grav exercitarea profesiei de jurnalist și accesul societății la informații de interes public.

Reamintim că art. 32 din Constituția Republicii Moldova garantează libertatea opiniei și a exprimării, iar art. 4 alin. (1) din Legea privind libertatea de exprimare obligă statul să garanteze libertatea de exprimare a mass-mediei. Totodată, alin. (5) al aceluiași articol prevede că împiedicarea ilegală intenționată a activității mass-mediei atrage răspundere penală”, se arată în declarație.

În context, autorităților constituționale li se cre să utilizeze toate instrumentele legale pentru a reacționa la un nou caz de încălcare a libertății presei, să protejeze jurnaliștii și să sancționeze orice ingerință în exercitarea activității lor pe teritoriul Republicii Moldova.

„Organizațiile semnatare fac apel către reprezentanții comunității internaționale care interacționează diplomatic cu autoproclamatele autorități de la Tiraspol, inclusiv Misiunea OSCE în Moldova, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Delegația Uniunii Europene și ambasadele statelor membre UE, să abordeze această gravă încălcare a libertății presei în dialogurile bilaterale și să condiționeze sprijinul internațional pentru dezvoltarea regiunii prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului și libertății presei”, se mai arată în declarație.

Conform CJI, anterior, în regiunea transnistreană au fost reținuți ilegal cameramanii postului TV Studio-L, jurnalistul  Timofei Iliușin și jurnalista TV8 Viorica Tătaru, iar fotojurnalista Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă”.

Articolul ONG-urile din media cer măsuri pentru protejarea jurnaliștilor, după reținerea echipei Glossa de către separatiști apare prima dată în Realitatea.md.

Numărul cetățenilor din regiunea transnistreană asigurați în sistemul medical al Republicii Moldova a crescut semnificativ.

Potrivit datelor actualizate ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală erau înregistrați 82.325 de cetățeni ai Republicii Moldova cu domiciliu în regiunea transnistreană, față de 27.840 de persoane la sfârșitul primului semestru al anului 2025.

Din totalul persoanelor asigurate, 68.382 sunt asigurate de Guvern, inclusiv copii și pensionari, 10.904 sunt angajate în cadrul unor entități înregistrate în Republica Moldova, iar 2.956 s-au asigurat în mod individual, achitând prime în valoare de peste 8,4 milioane de lei.

Pe parcursul perioadei de referință, 58 de prestatori de servicii medicale spitalicești au gestionat 4.051 de cazuri tratate, în valoare totală de 78,25 milioane de lei.

Totodată, 52.975 de cetățeni din regiunea transnistreană sunt înscriși pe listele medicilor de familie din instituțiile medico-sanitare care activează în sistemul de asigurare obligatorie. Numărul acestora a crescut cu 35% față de primul semestru al anului 2025, când erau înregistrate 39.238 de persoane. Numărul celor asigurați înscriși la medicii de familie a crescut cu peste 58%, de la 20.171 la 31.890 de persoane.

O creștere semnificativă se atestă și în domeniul medicamentelor compensate. În primele șase luni ale anului 2026, de acestea au beneficiat 8.274 de persoane, cu aproximativ 70% mai multe față de aceeași perioadă a anului precedent. Suma achitată din fondurile asigurării obligatorii a depășit 14,18 milioane de lei, în creștere cu aproape 79% față de cele 7,94 milioane de lei alocate în primul semestru al anului 2025.

Cele mai importante resurse au fost direcționate pentru tratamentul bolilor aparatului circulator, afecțiunilor endocrine și al diabetului zaharat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aproape 70 mii cetățeni din stânga Nistrului au poliță medicală achitată de Guvernul de la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Biroul Politici pentru Reintegrare condamnă interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa de a intra în regiunea transnistreană. Autoritatea îndeamnă presa să „continue reflectarea liberă și transparentă a evenimentelor și a situației reale din raioanele de est ale țării”.

„Am luat cunoștință cu profundă îngrijorare despre această nouă acțiune întreprinsă de Tiraspol, care confirmă, încă o dată, existența unui climat de cenzură și de restrângere a libertății de exprimare în regiune. Pretinsele structuri transnistrene continuă să vizeze reprezentanții mass-media care își exercită responsabil și profesionist rolul de a informa publicul cu privire la realitățile din teren.

Condamnăm cu fermitate această ilegalitate și încurajăm reprezentanții mass media să continue reflectarea liberă și transparentă a evenimentelor și a situației reale din raioanele de est ale țării. De asemenea, apelăm la partenerii internaționali să condamne fără echivoc aceste acțiuni și să utilizeze toate instrumentele și capacitățile de care dispun pentru a contribui la respectarea deplină a libertății de circulație și a libertății de exprimare”, a transmis Biroul, la solicitarea Realitatea.

Totodată, autoritatea notează că Guvernul Republicii Moldova va continua să întreprindă măsurile necesare „pentru a contribui la restabilirea respectării depline și protejarea acestor drepturi fundamentale în regiune”.

Redactorului-șef al publicației Glossa Natalia Melnic și videografei Maria Terlețkaia li s-a interzis accesul în regiunea transnistreană pentru o perioadă de trei ani. Anunțul a fost făcut de redacție miercuri seara. Conform informațiilor făcute publice, echipa a mers într-un tur oficial, a intrat în zona separatistă, iar la ieșire a primit interdicția, care datează încă din 2025.

Jurnaliști Glossa, interziși în Transnistria. Au intrat în regiune, iar la ieșire au aflat că nu aveau voie din 2025

Articolul „Condamnăm această ilegalitate”. Biroul de Reintegrare, reacție la interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa apare prima dată în Realitatea.md.