Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe,  Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Răspunsul Germaniei la amenințările lui Putin și Medvedev: mai multe rachete și mii de drone pentru Zelenski apare prima dată în Realitatea.md.

Fragmente de metal și plastic, precum și o porțiune de teren arsă, au fost depistate în extravilanul satului Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Poliția de Frontieră verifică circumstanțele incidentului, după ce, în timpul nopții, în zonă au fost auzite zgomote puternice și o explozie.

Potrivit informațiilor, în noaptea de 2 septembrie 2026, în jurul orei 02:36, patrula Sectorului Poliției de Frontieră Tudora a raportat că a auzit un zgomot asemănător celui produs de o rachetă, în zona de responsabilitate. La ora 02:38, polițiștii de frontieră au auzit o explozie puternică. Zgomotul a fost perceput și de patrula Sectorului Poliției de Frontieră Caplani, pe direcția Crocmaz (Republica Moldova) – Iaski (Ucraina).

Totodată, autoritățile ucrainene au informat că, în zona menționată, era în desfășurare o alertă aeriană. Potrivit informațiilor disponibile la acel moment, nu fusese înregistrată survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova.

„În intervalul 02:50 – 03:13, patrula Sectorului Poliției de Frontieră Tudora a verificat zona. În urma cercetărilor inițiale, nu au fost depistate obiecte suspecte sau focare de incendiu. Ulterior, la ora 03:24, Direcția regională Est a recepționat informația potrivit căreia o persoană care se deplasa spre satul Olănești ar fi auzit o explozie puternică pe teritoriul Republicii Moldova.

La ora 03:26, Sectorul Poliției de Frontieră Olănești a fost informat, iar o patrulă a fost direcționată în zonă pentru verificarea teritoriului și identificarea unor eventuale fragmente sau obiecte rezultate în urma incidentului. La acțiunile de verificare s-au alăturat și angajații Inspectoratului de Poliție Ștefan Vodă, care au recepționat informații de la localnici prin intermediul Serviciului unic 112.

În jurul orei 07:10, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Olănești au depistat, în extravilanul satului Crocmaz, la aproximativ șase kilometri de linia frontierei de stat, o porțiune de teren arsă, precum și fragmente de metal și plastic”, spune Poliția de Frontieră.

Conform comunicatului emis de Poliția de Frontieră, la fața locului se deplasează subdiviziunile specializate, care urmează să întreprindă măsurile necesare și să stabilească toate circumstanțele incidentului.

Poliția de Frontieră de comun cu celelalte autorități, monitorizează în continuu situația, în vederea gestionării acesteia și mențin legătura cu autoritățile competente din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Cetățenii care aud zgomote specifice dronelor sau explozii sunt îndemnați să își păstreze calmul, să se adăpostească într-un spațiu sigur, în interiorul locuințelor, și să urmărească exclusiv informațiile transmise de autorități.

De asemenea, oamenii sunt rugați să nu se apropie de eventuale resturi ale unor aparate de zbor, muniții sau alte obiecte necunoscute și să anunțe imediat autoritățile prin Serviciul 112.

Articolul Incident la Crocmaz: Fragmente de metal și plastic, găsite la șase kilometri de frontieră apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimr Zelenski, avertizează companiile aeriene care folosesc spațiul aerian al Rusiei că acesta devine tot mai periculos din cauza intensificării atacurilor cu drone. Liderul de la Kiev susține că spațiul aerian rus va fi, de facto, închis pentru aviația civilă, potrivit UNN.

„Astăzi vrem să avertizăm fiecare companie aeriană care utilizează spațiul aerian al Rusiei, fiecare asigurător și pe toți cei care încă folosesc principalele aeroporturi rusești: spațiul aerian al Rusiei devine complet nesigur”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.

Potrivit președintelui ucrainean, Kievul nu amenință aviația civilă și nu urmărește să pună în pericol aeronavele civile. În același timp, el a avertizat că numărul dronelor care vor survola teritoriul Rusiei va crește, iar acest risc trebuie luat în calcul de companiile care operează zboruri în această țară.

„Vor fi atât de multe drone în spațiul aerian al Rusiei, încât acest lucru trebuie luat în calcul. Deși autoritățile ruse nu informează corespunzător despre acest lucru, spațiul aerian al Rusiei va fi, de facto, închis. Războiul declanșat de Rusia îi închide propriul spațiu aerian”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu își dorește pierderea unor vieți nevinovate și a îndemnat ambasadorii străini să transmită guvernelor lor informațiile privind riscurile din spațiul aerian rus.

Zelenski s-a adresat în special companiilor aeriene care operează zboruri către Moscova, Sankt Petersburg și alte destinații importante din Rusia.

„În spațiul aerian al Rusiei nu mai există momente sigure”, a avertizat președintele ucrainean.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și instituțiile competente urmează să transmită organizațiilor internaționale informații despre pericolele pentru aviația civilă în spațiul aerian al Rusiei.

„Aviația civilă nu își are locul printre drone”, a conchis Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski avertizează asupra închiderii spațiului aerian al Rusiei: „Nu mai există momente sigure” apare prima dată în Realitatea.md.

Un parlamentar rus de rang înalt a cerut ca Moscova să folosească o armă nucleară împotriva Ucrainei, pentru a forța Kievul să capituleze, notează antena3.ro. Alexei Juravliov, deputat în Duma de Stat și lider al partidului naționalist Rodina, a declarat că Rusia ar trebui să utilizeze arme nucleare tactice dacă este necesar și a respins orice dezbatere privind oportunitatea ca Moscova să depășească pragul nuclear.

„Rusia trebuie să lovească astfel încât inamicul să înțeleagă că trebuie să capituleze”, a afirmat Juravliov într-un mesaj video postat duminică pe Telegram.

„Nici nu ar trebui să existe o astfel de discuție. Dacă este necesar, suntem obligați să folosim arme nucleare tactice… Dacă trebuie să lovim, vom lovi. Și acest lucru nu este negociabil”, a spus Juravliov.

Afirmaţiile lui Juravliov au venit în contextul îngrijorărilor din SUA și Europa legate de posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să escaladeze și mai mult conflictul.

Bloomberg a relatat că Putin se pregătea pentru o escaladare suplimentară în Ucraina și că ar putea lua în considerare utilizarea armelor nucleare tactice ca ultimă soluție pentru a evita înfrângerea. Cu toate acestea, nu există dovezi că Putin ar fi decis să utilizeze arme nucleare.

Vizita șefului CIA la Moscova

Retorica nucleară survine după vizita neașteptată a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Potrivit unor surse Axios, Ratcliffe a încercat să afle dacă Putin ar putea fi convins să renunțe la o escaladare ulterioară și să revină la negocieri menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

The New York Times a relatat că Ratcliffe a prezentat o „evaluare sumbră” a armatei și economiei ruse și a îndemnat Moscova să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se deterioreze și mai mult.

La scurt timp după vizită, Rusia a efectuat un test cu o rachetă capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă teritoriul Statelor Unite. Ministerul Apărării nu a dezvăluit ce tip de rachetă a fost testat.

Bloomberg a relatat că, la momentul respectiv, nu existau indicii că Putin s-ar pregăti să utilizeze efectiv arme nucleare.

Orice lovitură nucleară rusă ar risca, de asemenea, să declanșeze o confruntare majoră chiar cu partenerii Moscovei. China s-a opus cu fermitate utilizării armelor nucleare în acest război și, potrivit informațiilor, a avertizat Kremlinul să nu facă un astfel de pas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Dacă trebuie să lovim, vom lovi”. Un parlamentar rus cere Moscovei să atace Ucraina cu arme nucleare apare prima dată în Realitatea.md.

Drone ucrainene au intrat din nou în spațiul aerian al Estoniei. Ministrul eston al Apărării cere întărirea apărării aeriene și a sprijinului pentru Ucraina.

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat marți că drone ucrainene au intrat din nou în spațiul aerian al Estoniei, ceea ce arată, conform spuselor sale, cât de mult se apropie efectele războiului de teritoriul NATO.

El a precizat că situația din prezent arată și cât de necesară este continuarea sprijinului oferit Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de sisteme de apărare aeriană, potrivit Ukrinform, transmite Mediafax.

Acesta a făcut declarațiile în fața jurnaliștilor, înaintea reuniunii informale a miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, organizată în Irlanda. Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, este și ea prezentă la întrunire.

Ministrul a spus că, în urmă cu câteva ore, drone ucrainene au pătruns în spațiul aerian estonian. Estonia era pregătită pentru un astfel de incident, iar aeronavele NATO au monitorizat situația. Nu au fost înregistrate victime și nici pagube pe teritoriul țării.

„Consecințele războiului se apropie din ce în ce mai mult”, a spus ministrul estonian, precizând că acest lucru face cu atât mai importantă continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Estonia cere consolidarea apărării aeriene

Întrebat despre modul în care Europa poate contracara atacurile hibride, Hanno Pevkur a cerut statelor europene să își consolideze capacitățile de apărare și să transmită Moscovei că există foarte multă unitate între aliați.

Atacurile hibride, spune el, au atins de curând un nou nivel. El a amintit incidentul din Leipzig, Germania, dar și un atac asupra uneia dintre cele mai mari companii din industria de apărare din Estonia.

În cazul atacului asupra companiei estoniene, procurorii desfășoară o anchetă, iar Estonia cooperează cu Letonia, din motiv că autorii ar fi venit din această țară.

„Rusia testează linia roșie”

Ministrul estonian al Apărării a spus că Rusia testează în mod constant reacția NATO, în încercarea de a afla care este limita până unde poate ataca fără a provoca activarea articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Potrivit declarațiilor lui Pevkur, Moscova încearcă să determine unde se află „linia roșie subțire”.

În trecut, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a spus că dronele ucrainene care au fost deviate de sistemele de război electronic rusești și au intrat pe teritoriul NATO au fost un preț care merită plătit pentru distrugerea rafinăriilor de petrol și a bazelor militare ale Rusiei.

Estonia nu va cere Ucrainei să renunțe la astfel de atacuri, chiar dacă unele dintre drone ajung să intre în spațiul aerian al statelor NATO, a spus ministrul.

Articolul Drone ucrainene au intrat din nou în spațiul aerian al Estoniei: Reacția ministrului Apărării apare prima dată în Realitatea.md.

Traficul între Ucraina și România, pe la frontiera Isaccea – Orlivka, a fost paralizat marți. Deplasarea este suspendată temporar, urmare a unui atac masiv, lansat noaptea de către trupele ruse.

Trecerea cu bacul peste Dunăre nu se realizează pe moment. Liderul de la Kiev consideră că atacul a fost unul deliberat, pentru a periclita transportul mărfurilor.

„Un punct de trecere a frontierei cu România a fost avariat în mod deliberat, deoarece este o infrastructură pentru exporturi”, a transmis Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mijloacele de transport sunt redirecționate către alte puncte de trecere a frontierei. Actualmente, cea mai apropiată frontieră activă este doar Galați-Giurgiulești-Reni.

Totodată, în localitatea Viișoara în Vaslui, pe un câmp a fost găsită o dronă. Zona a fost izolată, iar la fața locului se deplasează un echipaj pirotehnic din cadrul SRI. Se presupune că aparatul de zbor este de proveniență rusească.

Rușii au atacat cu drone zone din apropierea graniței României cu Ucraina, în timpul nopții, potrivit Antena3. Armata a ridicat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole și un elicopter IAR-330, pentru monitorizarea situației. Dronele nu au intrat în spațiul aerian național, dar piloții au observat explozii pe teritoriul ucrainean.

Articolul Traficul, paralizat la Isaccea din cauza bombardamentelor rusești. Vladimir Zelenski reacționează apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia și-a reiterat marți apelul către diplomații și cetățenii străini de a părăsi Kievul. Mesajul este reiterat pe fundalul escaladării războiului din Ucraina și al atacurilor din ce în ce mai intense ale forțelor armate ruse împotriva capitalei țării vecine.

„Vreau să reiterez că recomandarea făcută întregului corp diplomatic și cetățenilor străini din Kiev de a evacua din cauza atacurilor sistematice și constante ale forțelor armate împotriva infrastructurii militare a Ucrainei nu își pierde din valabilitate, ci dimpotrivă”, a transmis Maria Zaharova.

Primul astfel de avertisment a fost emis în ajunul zilei de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a avertizat asupra unui „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca cea de-a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste, potrivit hotnews.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev. Informații despre aceste planuri au fost transmise atunci de ministrul de externe rus Serghei Lavrov omologului său american, Marco Rubio.

Ministrul rus a atras atunci atenția asupra recomandării emise de către Moscova de a evacua diplomații și cetățenii străini din Kiev.

Rusia și-a intensificat atacurile împotriva capitalei ucrainene în ultimele săptămâni. Ofensiva a fost soldată cu moartea a zeci de civili, în timp ce duminică Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze noi atacuri asupra instalațiilor energetice din Ucraina.

Articolul Planifică ceva? Rusia somează diplomații străini să părăsească Kievul apare prima dată în Realitatea.md.

Capitala Ucrainei și regiunea Kiev au fost ținta unui atac masiv cu rachete și drone lansat de Rusia în noaptea de 1 septembrie. În urma atacului au fost raportate victime și pagube materiale, scrie Unian.

Potrivit autorităților din Kiev, trei persoane au fost ucise, iar alte cinci au fost rănite în capitală.

Și regiunea Kiev a fost puternic afectată. Șeful administrației militare regionale, Timur Tkacenko, a declarat că atacurile au vizat inclusiv obiective civile și clădiri rezidențiale.

În orașul Borispil, un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost avariat. 48 de persoane au fost evacuate, iar opt oameni au fost răniți, printre care și un copil. În apropierea blocului, mai multe mașini parcate au luat foc.

Tot în Borispil, un obiectiv industrial a fost deteriorat. O persoană a murit, iar alta a fost rănită.

În urma atacului Rusiei, punctul de trecere a frontierei „Orlovka”, situat la granița regiunii Odesa cu România, a fost distrus.

Atacul a provocat distrugeri în mai multe zone, iar autoritățile continuă să evalueze pagubele și să stabilească amploarea consecințelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac masiv asupra Kievului și regiunii: morți și răniți, inclusiv un copil apare prima dată în Realitatea.md.

Salariile angajaților din domeniul educației din Ucraina vor crește cu încă 20% de la 1 septembrie 2026. Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean Serghei Korețki, care a precizat că, de la începutul acestui an, veniturile cadrelor didactice au mai fost majorate cu 30%.

Potrivit premierului, creșterea vizează salariile de funcție ale cadrelor didactice și științifico-didactice, de la care sunt calculate majoritatea sporurilor și plăților suplimentare.

Tot de la 1 septembrie va fi schimbat și sistemul de salarizare din educație. Ucraina renunță la grila unică de salarizare și trece la un sistem în care salariul de funcție va fi stabilit în funcție de postul ocupat și de o valoare de bază, care în prezent corespunde salariului mediu pe economie.

Noul mecanism va fi aplicat în școli, instituții de învățământ superior, centre de resurse și incluziune, precum și în instituțiile de învățământ de stat.

Pentru angajații din învățământul preșcolar și extrașcolar, profesional și profesional tehnic postsecundar, autoritățile locale sunt îndemnate să asigure o majorare corespunzătoare a salariilor începând cu 1 septembrie 2026.

Totodată, va fi menținut suplimentul de 2.600 de grivne pentru profesorii care lucrează cu prezență fizică în localitățile din apropierea frontului.

Cadrele didactice din colegiile care pregătesc specialiști pentru industria de apărare, sectorul energetic, construcția de mașini și prelucrarea metalelor vor primi, de asemenea, un supliment de 10% la salariul de funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina majorează din nou salariile profesorilor: creștere de 20% de la 1 septembrie apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate, dacă va opri războiului din Ucraina fără măcar să cucerească întreaga regiune Donbas, scrie The Economist, citat de presa rusă de opoziție. Jurnaliștii citează persoane din anturajul liderului de la Kremlin.

Conform publicației, Putin le-ar fi spus la un moment dat celor apropiați: „Mă vor spânzura”. Contextul în care a fost rostită această frază, precum și celelalte detalii ale conversației, nu sunt precizate.

Autorii de la The Economist notează că starea de spirit în rândul elitei ruse este și mai sumbră, informează hotnews.ro. În opinia lor, cea mai mare problemă pentru Putin este nu atât de starea economiei Rusiei sau lipsa unor noi succese militare, cât de timpul irosit și eșecul pe care nu îl poate ascunde Moscova.

În același timp, conducerea de la Moscova consideră că războiul nu poate fi lăsat în forma în care se află acum, însă modul în care sunt percepute acțiunile militare din Ucraina în interiorul Rusiei contează.

Jurnaliștii nu exclud că Moscova ar putea recurge la escaladare, pentru a ieși din impas. Printre scenariile probabile, The Economist menționează intensificarea războiului hibrid și a actelor de sabotaj îndreptate împotriva țărilor partenere ale Ucrainei.

Agențiile de informații occidentale se tem că Rusia va ataca fabricile europene care produc arme și echipamente militare pentru Forțele Armate Ucrainene, dar unele surse din cadrul serviciilor secrete consideră că Putin nu dorește o confruntare militară directă cu NATO.

În ceea ce privește frontul din Ucraina, sursele The Economist afirmă că Putin intenționează să trimită încă 300.000 – 400.000 de oameni pe front, fără a declara neapărat o nouă mobilizare.

Articolul Fricile lui Vladimir Putin: De ce liderul rus nu încheie războiul din Ucraina și ce ar putea urma apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Summit Trump-Putin-Zelenski? Kremlinul spune că întâlnirea nu are rost fără un acord de pace apare prima dată în Realitatea.md.

Armata rusă pregătește atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat duminică, 30 august, Ministerul rus al Apărării, la două zile după un atac devastator asupra unui depozit din apropierea Kievului, scrie mediafax.ro.

Într-o postare pe Telegram, Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse „au început pregătirile pentru lansarea unor atacuri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei”, conform Politico.

Kremlinul susține că atacurile ar reprezenta o ripostă la loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia.

La începutul lunii, ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a declarat pentru Politico că „Putin vrea să distrugă complet sistemul energetic al Ucrainei”. El a spus că autoritățile de la Kiev încearcă să consolideze sistemul energetic și infrastructura pentru a evita repetarea penelor de curent din iarna trecută.

Ministerul Apărării a mai anunțat că Rusia a efectuat „atacuri coordonate” asupra unei instalații industriale din Kiev. Un atac lansat vineri asupra unui depozit din Myla, în apropierea capitalei ucrainene, a ucis 38 de persoane, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski. Alte 20 de persoane au fost rănite, iar patru sunt date dispărute.

Incendiile provocate de atac au avariat cel puțin 50 de locuințe.

„În total, numai în această săptămână, rușii au lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe aeriene și 31 de rachete de diferite tipuri”, a spus Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că informațiile de care dispun arată că Rusia pregătește un nou atac terestru asupra Kievului.

Pavlo Palisa, adjunct al șefului administrației prezidențiale ucrainene, a declarat că liderii militari ruși au primit ordin de la Kremlin să pregătească atacuri atât asupra Kievului, cât și asupra orașului Cernihiv.

Articolul Rusia pregătește „atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Articolul Nicușor Dan, despre cerealele ucrainene care vor tranzita Moldova: „Trebuie să evităm blocajele” apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia ar fi racolat cel puțin 857 de moldoveni, ca să lupte în Ucraina. Datele au fost prezentate de serviciul de informații militare din Ucraina, cu referire la proiectul „Хочу жить” (tr. red.: Vreau să trăiesc), susținut de Ministerul Apărării de la Kiev.

„Хочу жить” are un centru care recepționează cererile militarilor ruși, care vor să se predea autorităților ucrainene. Pe paginile de pe rețelele de socializare se relatează istoriile persoanelor care au ajuns pe front și au decis să accepte prizonieratul, în loc să lupte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform statisticilor pe care le dețin reprezentanții proiectului, 81 de cetățeni moldoveni au murit în războiul din Ucraina, iar 8 au devenit prizonieri.

Solicitați de Realitatea, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe nu au confirmat sau infirmat datele prezentate de către serviciul ucrainean de inteligență militară.

Articolul Serviciul de informații militare din Ucraina: Câți moldoveni au fost racolați de ruși pentru război și câți au murit apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Republica Moldova, Ucraina și România trebuie să-și consolideze cooperarea în domeniul securității, economiei și integrării europene. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă susținute alături de președinta Maia Sandu și președintele României, Nicușor Dan.

Președintele ucrainean a mulțumit Republicii Moldova și României pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului declanșat de Rusia.

„Este foarte important ca întotdeauna să fim împreună, exact așa cum suntem astăzi: Ucraina, Republica Moldova, România”, a declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev a avertizat că statele vecine Rusiei trebuie să coopereze cât mai strâns pentru a-și consolida securitatea și capacitatea de a răspunde amenințărilor. În acest context, el a menționat atacurile rusești asupra Ucrainei și a spus că, în ultimele 24 de ore, la Kiev au fost înregistrate 11 alerte aeriene provocate de drone și rachete balistice.

„Pentru cetățenii noștri, din păcate, aceste alerte aeriene, aceste atacuri cu rachetele balistice au devenit ceva constant. Noi cu toții ne dăm seama cât de anormală este Rusia”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a subliniat că Ucraina, Moldova și România trebuie să-și consolideze infrastructura, potențialul economic și securitatea națională. Potrivit lui, cele trei țări sunt „aliați naturali” în domeniul logisticii și în alte sectoare și trebuie să continue să dezvolte această cooperare.

„Moldova, Ucraina, România sunt aliați naturali, sunt aliați fericiți în toate lanțurile de logistică, în foarte multe domenii și trebuie să continuăm să consolidăm această alianță, fiindcă anume ea ne face să fim mai puternici”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina este pregătită să contribuie la consolidarea capacităților de securitate ale Republicii Moldova și României și să continue acțiunile comune pentru a face față amenințărilor.

Un alt subiect abordat a fost integrarea europeană. Zelenski a afirmat că Ucraina și Republica Moldova împărtășesc același obiectiv – aderarea la Uniunea Europeană – și a exprimat speranța că cele două țări vor obține rezultate rapide și concrete în acest proces.

„Ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană. Înțelegem că aceasta este dorința noastră comună”, a declarat Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a încheiat mesajul exprimându-și sprijinul pentru independența, pacea și securitatea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Ucraina este pregătită să contribuie la securitatea Moldovei și României”. Mesajul lui Zelenski de la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 70 de nave stau la coadă pe Dunăre. Problema pe care o are Ucraina pe canalul Sulina apare prima dată în Realitatea.md.

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a avertizat că Ucraina riscă să piardă treptat războiul împotriva Rusiei, dacă Kievul nu va face schimbări strategice și instituționale urgente, afirmând că țara are la dispoziție doar câteva luni pentru a lua decizii cheie capabile să schimbe traiectoria conflictului, relatează Kyiv Post, transmite Digi24.

„Cred că ne aflăm acum într-un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare. Dar se pare că pierdem treptat, încet-încet”, a declarat Fedorov pentru Reuters într-un interviu publicat marți, 25 august.

Declarațiile sale se îndepărtează radical de mesajele oficiale transmise de Kiev în timpul războiului și apar pe fondul unei dispute din ce în ce mai publice între Fedorov și președintele Volodimir Zelenski, în urma demiterii fostului ministru luna trecută.

Președinția Ucrainei a respins evaluarea lui Fedorov, declarând pentru Reuters că acesta se exprimase în termeni pozitivi cu privire la desfășurarea războiului pe vremea când ocupa funcția de ministru al apărării și că ceea ce s-a schimbat de atunci a fost poziția sa personală. Fostul ministru a adresat, de asemenea, critici neobișnuit de dure la adresa aparatului de stat ucrainean, declarând pentru Reuters că corupția profund înrădăcinată, rețelele de clientelism și ingerințele politice au împiedicat instituțiile să funcționeze eficient.

El a afirmat că guvernul ucrainean funcționa la o „eficiență de doar 5%”. Critica sa survine pe fondul unei confruntări politice din ce în ce mai intense cu Zelenski.

Interviul acordat agenției Reuters vine, de asemenea, în urma apelului controversat lansat săptămâna trecută de Fedorov, prin care acesta a îndemnat Ucraina să organizeze alegeri în ciuda războiului care continuă.

Liderul de la Kiev a respins categoric propunerea, afirmând că alegerile în timp de război ar putea „distruge” Ucraina, generând diviziuni politice în timp ce țara se luptă cu Rusia.

Ucraina se află în continuare sub legea marțială de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022, ceea ce a împiedicat organizarea alegerilor naționale.

Fedorov a respins sugestia lui Zelenski conform căreia forțe externe ar putea să-i susțină campania electorală și a afirmat că Ucraina ar putea găsi soluții inovatoare la problemele logistice și de securitate semnificative pe care le implică organizarea unui scrutin în timp de război. El a spus că este încă prea devreme pentru a spune dacă va candida el însuși la președinție. Fedorov intenționează acum să-și împartă eforturile între campania pentru reinstaurarea alegerilor și dezvoltarea unor proiecte din domeniul tehnologiei militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să caute finanțare în cadrul unei viitoare călătorii în SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Fostul ministru ucrainean al Apărării: „Pierdem treptat războiul. Kievul are la dispoziție doar câteva luni” apare prima dată în Realitatea.md.

Opt scenarii privind modul în care s-ar putea încheia războiul din Ucraina au fost formulate de analistul Anton Shekhovtsov, cercetător la Central European University din Viena.

Ipotezele merg de la o victorie militară rusă până la un acord negociat sub presiunea Washingtonului sau la evenimente extreme care ar putea schimba radical cursul conflictului, potrivit publicației Daily Express, transmite Mediafax.

Un acord negociat sub presiunea lui Trump, scenariul considerat cel mai probabil

Analiza apare în contextul vizitei neanunțate efectuate marți, 25 august, la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Deplasarea a fost confirmată de mai multe surse americane, însă scopul întâlnirilor și identitatea interlocutorilor săi nu au fost făcute publice.

Dintre cele opt variante, Shekhovtsov consideră cea mai probabilă o intervenție puternică a președintelui american Donald Trump pentru obținerea unei înțelegeri înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026. Washingtonul ar putea amenința Moscova cu livrări masive de armament către Ucraina, iar Kievul cu reducerea sprijinului, pentru a determina înghețarea conflictului. Un asemenea aranjament ar putea include relaxarea unor sancțiuni și blocarea aderării Ucrainei la NATO, dar ar rămâne vulnerabil din cauza lipsei de încredere dintre părți.

De la avantaj militar rusesc la un conflict prelungit

Primul scenariu presupune obținerea de către Rusia a unui avantaj militar decisiv și preluarea controlului deplin asupra celor patru regiuni pe care Moscova susține că le-a anexat. Potrivit analistului, o asemenea evoluție ar necesita însă o nouă mobilizare rusă de 300.000-500.000 de oameni, o apărare aeriană mai puternică și folosirea pe scară largă a roiurilor de drone coordonate prin inteligență artificială.

O a doua variantă ar fi erodarea sprijinului occidental pentru Kiev, pe fondul unei eventuale reduceri drastice a implicării SUA, al unei crize energetice europene și al unor probleme politice interne în Ucraina. În acest caz, Rusia ar putea obține relaxarea sancțiunilor și garanția că Ucraina nu va intra în NATO, în timp ce drumul Kievului către UE ar rămâne deschis.

Articolul Ce se poate întâmpla în Ucraina după vizita șefului CIA la Moscova: Opt scenarii pentru finalul războiului apare prima dată în Realitatea.md.

O consilieră apropiată a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a primit 60 de zile de arest preventiv, în cadrul unei anchete de spălare de bani, au anunţat procurorii marţi, scriu știrileprotv.ro.

Irina Mudra a fost şefa adjunctă a biroului lui Zelenski înainte ca acesta să o demită săptămâna trecută, după ce au apărut acuzaţii împotriva ei şi a unui fost parlamentar.

Cazul, care implică mai mulţi suspecţi, se concentrează pe o presupusă schemă de spălare a milioane de dolari, scrie Agerpres.

Potrivit anchetatorilor, grupul a spălat aproximativ 3,3 milioane de dolari pentru a finanţa eliberarea pe cauţiune a fostului ministru al energiei German Galuşcenko, ce se confruntă cu acuzaţii separate de corupţie.

Înregistrări video au arătat-o marţi pe Mudra în timp ce era scoasă încătuşată din sala de judecată.

Parchetul anticorupţie din Ucraina a stabilit o cauţiune echivalentă cu aproximativ 455.000 de dolari, potrivit procurorilor.

Mudra a fost citată de presa locală declarând că nu are banii şi că îşi va ruga prietenii să o ajute să strângă suma.

Dacă va putea plăti cauţiunea, ei i se va interzice să părăsească regiunea Kiev şi nu i se va permite să vorbească cu martorii sau victimele din acest caz.

Administraţia Zelenski a fost deja supusă monitorizării autorităţilor anticorupţie, ceea ce a dus la demiterea fostului şef al biroului prezidenţial, Andrii Iermak.

Ulterior, Zelenski a dat asigurări, în special Uniunii Europene, că va duce o luptă riguroasă împotriva corupţiei în Ucraina.

În ciuda reformelor, Ucraina, care solicită aderarea la UE, este considerată una dintre cele mai corupte ţări din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O consilieră apropiată a lui Volodimir Zelenski a fost arestată preventiv în cel mai recent scandal de corupţie apare prima dată în Realitatea.md.

Sutele de tancuri trimise de aliați în Ucraina sunt folosite ca tractoare și de operatorii de drone. Altele stau camuflate în pădure și sunt utilizate de ucraineni drept adăpost. Asta deoarece războiul modern a schimbat regulile și tancurile nu sunt eficiente în fața dronelor inamice.

Tancurile occidentale trimise în Ucraina sunt, în mare parte, inactive, potrivit The New York Times. Acestea sunt ascunse prin păduri fiind acoperite cu pânze de camuflaj pentru a nu fi observate de dronele inamice.

Un tanc care costă, în medie, 10 milioane de dolari, s-a dovedit a fi neputincios în fața dronelor ieftine care domină acum câmpul de luptă. Ca urmare, mașinilor scumpe li s-au găsit alte întrebuințări, scrie Mediafax.

Aproximativ jumătate dintr-un batalion de tancuri a fost adaptat pentru a fi utilizat de operatori de drone. Celelalte tancuri occidentale sunt uneori folosite pentru a tracta echipamente avariate, servind, practic, drept tractoare scumpe.

Conform unor informații, dintre cele aproximativ 82 de tancuri Abrams livrate, aproximativ 25 au fost lovite. De asemenea, dintre cele 10 donate de Suedia, a rămas doar un tanc în utilizare.

Estimările făcute de experți arată că până în prezent, Ucraina a primit de la aliații săi occidentali peste 800 de tancuri de luptă. Livrările au inclus atât tancuri din era sovietică recondiționate, cât și modele occidentale moderne.

Tancurile au fost livrate în mai multe valuri începând cu anul 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tancurile occidentale trimise Ucrainei au primit o nouă „misiune”: Unele sunt folosite drept tractoare apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat la sfârșitul săptămânii trecute că până la sfârșitul verii viitoare există o fereastră de oportunitate pentru o mediere a Statelor Unite în conflictul dintre Ucraina și Rusia, transmite marți agenția Reuters, notează Agerpres.

Liderul de la Kiev a afirmat că țara sa a colaborat cu oficiali americani și europeni pentru a întocmi o listă de propuneri de numai o pagină care ar urma să fie prezentată Moscovei.

Zelenski a dezvăluit că în document sunt incluse un armistițiu și o zonă economică liberă în Donbas, regiunea din estul Ucrainei ocupată de Rusia; conform unei propuneri a SUA discutate anterior, zona ar urma să fie administrată de o ”terță parte”.

Ideea reținută pentru armistițiu este ”punctul principal”, a apreciat președintele.

Fereastra pentru mediere ar urma să se deschidă la summitul G20 care va avea loc în SUA în decembrie, iar de la sfârșitul verii viitoare în Statele Unite va începe campania pentru alegerile prezidențiale din 2028, deci tratativele ar trebui încheiate până atunci, consideră Zelenski.

El a afirmat luna aceasta, fără a da detalii, că Ucraina le-a comunicat negociatorilor americani propuneri pentru un plan de încheiere a războiului.

În afară de armistițiu și Donbas, documentul menționat conține un al treilea element: rolul pe care urmează să îl joace Uniunea Europeană și NATO și ”ce este Ucraina gata să facă pentru a obține asta”, a adăugat Zelenski.

Cele trei idei nu sunt ”exclusiv ucrainene”, ci au fost dezvoltate alături de americani și europeni, iar unele își au originea în dialoguri anterioare ale negociatorilor americani cu Ucraina și Rusia, a mai spus el.

Negocierile de pace conduse de SUA anul acesta nu au dat rezultate. Kievul a refuzat pretențiile Moscovei de a ceda noi teritorii, iar Washingtonul a devenit tot mai preocupat de conflictul americano-iranian. Negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au fost ultima oară la Moscova în ianuarie și încă nu au făcut nicio vizită la Kiev.

Un diplomat rus de rang înalt a declarat într-un interviu publicat săptămâna trecută că țara sa este deschisă la prezentarea unor propuneri noi de reglementare a conflictului cu Ucraina, dar ucrainenii ar trebui să se gândească la ”realitățile de pe teren”.

Potrivit agenției Reuters, obiectivul-cheie al Rusiei este ocuparea restului regiunii Donbas, unde face eforturi să înainteze în așa-numita centură de fortărețe ucrainene, formată din orașele din est.

Pentru cele mai importante știr i, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O nouă șansă pentru pace în Ucraina? Zelenski indică perioada în care SUA ar putea media un acord apare prima dată în Realitatea.md.

Punctul de Trecere a Frontierei Mirnoe (Republica Moldova)–Tabachi (Ucraina) și-a sistat temporar activitatea, după declanșarea unei alarme pe partea ucraineană.

Poliția de Frontieră recomandă participanților la traficul transfrontalier să evite, deocamdată, deplasările în această zonă.

Autoritățile precizează că vor reveni cu informații suplimentare imediat ce situația se va schimba.

Precizăm că în această dimineață punctul de trecere a frontierei Vinogradovka din Ucraina, aflat la aproximativ trei kilometri de PTF Vulcănești din Republica Moldova, a fost atacat în această dimineață cu drone de tip Shahed. În urma atacului, punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat, iar activitatea PTF Vulcănești–Vinogradovka a fost sistată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul PTF Mirnoe–Tabachi și-a sistat temporar activitatea din cauza unei alarme în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Punctul de trecere a frontierei Vinogradovka din Ucraina, aflat la aproximativ trei kilometri de PTF Vulcănești din Republica Moldova, a fost atacat în această dimineață cu drone de tip Shahed. În urma atacului, punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat, iar activitatea PTF Vulcănești–Vinogradovka a fost sistată.

Potrivit Poliției de Frontieră, incidentul a început în jurul orei 02:51, când Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina spre Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat.

La ora 02:55, punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat cu o dronă Shahed. Informația a fost transmisă Poliției de Frontieră de către Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei. Potrivit datelor preliminare, nu au fost raportate victime.

Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară de la PTF Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei.

Tot în această dimineață, o altă dronă a fost detectată în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă.

În urma incidentelor, autoritățile moldovene au întreprins măsurile procedurale prevăzute de legislație. Până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, în zona de frontieră, nu au fost depistate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte risc pentru populație.

Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează în continuare situația și menține legătura cu instituțiile competente din Ucraina.

Autoritățile le recomandă cetățenilor care aud zgomote specifice dronelor sau explozii să își păstreze calmul și să se adăpostească într-un spațiu sigur. Oamenii sunt îndemnați să urmărească doar informațiile oficiale și să nu se apropie de eventuale resturi de drone, muniții sau alte obiecte necunoscute. În cazul depistării unor astfel de obiecte, acestea trebuie raportate imediat la 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac cu drone Shahed asupra punctului de frontieră Vinogradovka din Ucraina, în apropiere de Vulcănești apare prima dată în Realitatea.md.

Postul de Trecere a Frontierei Vulcănești (Republica Moldova)–Vinogradovka (Ucraina) și-a sistat temporar activitatea, după declanșarea unei alarme pe partea ucraineană.

Potrivit Poliției de Frontieră, anunțul a fost făcut la ora 04:32, iar până la această oră situația nu s-a schimbat. PTF Vulcănești–Vinogradovka rămâne închis temporar.

Autoritățile recomandă participanților la traficul transfrontalier să evite, deocamdată, deplasările în această zonă.

Poliția de Frontieră precizează că va reveni cu informații suplimentare în cazul unor schimbări în situație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul PTF Vulcănești–Vinogradovka și-a sistat temporar activitatea din cauza unei alarme în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Încă 6,1 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei. Cât a oferit UE de la începutul războiului apare prima dată în Realitatea.md.