Republica Moldova ar putea produce drone pe baza tehnologiilor ucrainene, inclusiv aparate capabile să intercepteze alte ținte aeriene. Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, a spus într-un interviu pentru TV8 că Kievul este dispus să vândă astfel de tehnologii firmelor moldovenești interesate, pentru ca acestea să fabrice echipamentele pe plan local.

Potrivit diplomatului, Ucraina vrea să colaboreze în domeniile în care a acumulat experiență. Colaborarea cu industria ucraineană de apărare este posibilă datorită acordului de cooperare tehnico-militară semnat la Kiev pe 26 octombrie.

Paun Rohovei a precizat totuși că autoritățile moldovenești vor decide ce tip de echipamente se vor produce în țară.

Ideea unei industrii naționale de drone a fost lansată luna trecută de Igor Grosu, președintele Parlamentului. Oficialul a spus că dronele ar răspunde nevoilor proprii ale Moldovei și ar putea fi folosite nu doar în apărare, ci și în agricultură, la căutarea persoanelor dispărute și în situații de urgență.

În paralel, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării lucrează împreună cu Ministerul Apărării la un proiect de lege care ar permite fabricarea în Moldova a echipamentelor militare și a celor cu dublă utilizare.

Claudiu Năsui: A fi neutru nu înseamnă să n-ai industrie de apărare. Moldova, gata să producă inclusiv drone

Articolul Ucraina ar putea ajuta Moldova să producă drone, inclusiv de interceptare apare prima dată în Realitatea.md.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro. 

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Franța și europenii vor participa la discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi apare prima dată în Realitatea.md.

Mai multe valuri de rachete balistice rusești au lovit Kievul în noaptea de 6 spre 7 noiembrie, la doar câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un alt atac de amploare asupra infrastructurii, scrie Kyiv Independent. Cel puțin cinci persoane din orașul Kiev au fost rănite, alături de o altă victimă din regiunea înconjurătoare, potrivit autorităților. Printre cei cinci răniți din orașul Kiev se află o fată de 14 ani, iar alte două persoane au fost spitalizate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko.

Podul de Nord din Kiev, de o importanță crucială, a fost, de asemenea, avariat în urma atacului rus și este în prezent închis traficului în ambele sensuri, a adăugat acesta. În timp ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că rachete balistice se îndreptau spre capitală, o serie de explozii au zguduit orașul, potrivit jurnaliștilor de la Kyiv Independent aflați la fața locului.

Prima salvelă de rachete a lovit Kievul în succesiune rapidă, Forțele Aeriene raportând că cel puțin șase rachete au fost lansate asupra orașului în decurs de câteva minute, puțin înainte de ora 23:00, ora locală, pe 6 noiembrie.

Locuitorii au primit semnalul de încetare a alertei după aproximativ 30 de minute. Însă răgazul a fost de scurtă durată, o altă alertă aeriană fiind declanșată cu puțin înainte de miezul nopții. Un nou val de rachete a vizat orașul la scurt timp după ora 01:00, jurnaliștii de la Kyiv Independent anunțând o altă serie de cel puțin șase explozii puternice, scrie Digi24.

Kliciko a anunțat explozii în suburbii și a avertizat că Rusia atacă obiectivele de infrastructură cu rachete balistice. Ulterior, primarul a semnalat avarii la o clădire rezidențială cu cinci etaje din cartierul Solomianskii al orașului și geamuri sparte la o altă clădire cu cinci etaje, într-un loc nespecificat. Serviciile de urgență au fost trimise la ambele, a spus el.

De asemenea, a izbucnit un incendiu la o clădire nerezidențială din cartierul Solomianskii, a declarat Administrația Militară a orașului Kiev. O grădiniță din același cartier a fost, de asemenea, avariată în urma atacului. Explozii au zguduit din nou orașul la ora 3:04 dimineața, ora locală, a relatat un jurnalist al Kyiv Independent aflat la fața locului.

Valul de explozii a continuat cu rachete balistice care au vizat orașul la ora 3:30 dimineața, ora locală, a spus un reporter. Amploarea completă a consecințelor nu este încă clară. Atacurile continuă în momentul publicării acestui articol. În afara orașului, guvernatorul regiunii Kiev, Timur Tkachenko, a anunțat că un atac cu o dronă rusească cu motor cu reacție în districtul Brovari a provocat un incendiu într-o locuință, rănind o persoană.

Bărbatul a fost scos de sub dărâmăturile clădirii avariate și a fost internat în spital din cauza arsurilor și a numeroaselor răni provocate de șrapnel. În cursul serii, președintele Volodimir Zelenski le-a spus ucrainienilor că rapoartele serviciilor de informații indică un alt atac rus de amploare asupra infrastructurii.

Atacul va viza probabil poduri, instalații energetice și infrastructura civilă, a avertizat el. Kievul, un oraș de dimensiunea Berlinului, cu o populație de 3 milioane de locuitori, a fost supus unor atacuri neîncetate în ultimele săptămâni, pe măsură ce Rusia își începe campania anuală împotriva rețelei electrice a Ucrainei.

Orașul a suferit cel mai mare atac asupra rețelei energetice din acest an pe 3 noiembrie, ceea ce a dus la întreruperi generalizate de curent și la întreruperea alimentării cu apă. În timp ce locuitorii suferă, autoritățile locale și guvernul central și-au aruncat reciproc vina pentru starea tot mai gravă a infrastructurii energetice a Kievului în pragul iernii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Rusia a lansat mai multe valuri de rachete balistice asupra Kievului: Mai multe persoane au fost rănite apare prima dată în Realitatea.md.

Reprezentanții Kremlinului au transmis vineri că nu cunosc încă propunerile privind „un plan de pace în Ucraina, care va afecta întreaga Europă”. Declarațiile au fost făcute după anunțul lui Donald Trump, care afirma că este foarte aproape de a găsit un numitor comun cu Moscova.

Kremlinul a abordat pe același ton și consultările de la Bruxelles, desfășurat între SUA și unele țări europene.

„În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem. Este nevoie de discuții cu europenii (…) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

Donald Trump s-a întâlnit joi la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev, notează Antena3. Președintele american a declarat apoi că va fi încheiat „un mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina”.

La rândul său, ginerele și emisarul lui Trump, Jared Kushner, a explicat că SUA și mai multe țări europene au avut consultări la Bruxelles și au discutat despre „necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să poată pune bazele unei păci durabile”, menționând că trebuie redus riscul unui război în viitor.

În acest scop, Washingtonul explorează opțiuni precum transparența militară, măsuri reciproce pentru diminuarea riscurilor de escaladare și instituirea unui sistem de comunicare fiabil în situații de criză. În opinia lui Kushner, aceste măsuri trebuie să respecte deplin suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a fiecărei țări, dar dreptul de a-și alege alianțele.

„Va fi un acord mare și frumos” – Trump dezvăluie că s-a văzut cu omul lui Putin

Articolul Kremlinul transmite că nu știe despre „acordul mare și frumos”, anunțat de Trump apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un acord negociat, nu printr-o victorie categorică a uneia dintre părți. Oficialul a avertizat însă că Moscova va dispune în continuare de o armată numeroasă după încetarea luptelor, iar trupele ruse vor putea reprezenta o amenințare pentru alte state europene. Rutte a subliniat, totodată, că Statele Unite rămân indispensabile pentru apărarea Europei, anunță Kyiv Post.

„Acest gen de războaie se încheie întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a spus Rutte, citat de Bloomberg.

Șeful NATO a avertizat însă că încheierea luptelor din Ucraina nu va elimina amenințarea reprezentată de Rusia pentru restul Europei. În prezent, o mare parte a trupelor ruse este angajată pe frontul ucrainean, dar, după încetarea războiului, Moscova va dispune în continuare de o armată numeroasă.

Rutte a afirmat că discută în fiecare săptămână cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și și-a exprimat admirația față de acesta. Totodată, a subliniat importanța unei relații de colaborare între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, transmite Digi24.

Rusia va rămâne o amenințare pentru Europa

Trupele ruse care luptă în Ucraina reprezintă, în prezent, o amenințare mai puțin imediată pentru alte state europene, tocmai pentru că sunt concentrate pe frontul ucrainean. Situația s-ar putea schimba însă după încheierea conflictului, a avertizat secretarul general al NATO.

Rutte a insistat și asupra rolului Statelor Unite în apărarea Europei, afirmând că Washingtonul rămâne indispensabil pentru securitatea continentului.

Întrebat despre acordul dintre Trump și Putin privind importurile de motorină rusească, șeful NATO a refuzat să comenteze înțelegerea. El a declarat însă că i-a transmis lui Zelenski că Statele Unite sunt singura țară care poate furniza, în prezent, o parte dintre capacitățile militare de care Ucraina are nevoie pentru a rezista în război.

Acordul privind motorina s-a confruntat între timp cu dificultăți practice. Două petroliere care se îndreptau inițial spre Statele Unite și-au schimbat cursul, a relatat Financial Times pe 5 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor potențialilor cumpărători legate de sancțiuni și de riscurile juridice.

Trump anunțase acordul pe 9 octombrie. Zelenski a criticat înțelegerea, avertizând că veniturile suplimentare obținute de Rusia din sectorul energetic ar putea contribui la finanțarea războiului declanșat de Moscova.

Mesajul lui Rutte pentru Trump după alegerile din SUA

Mark Rutte a mai declarat că i-a trimis lui Donald Trump un mesaj scurt după alegerile intermediare din 3 noiembrie, în urma cărora democrații au obținut controlul asupra ambelor camere ale Congresului american.

„Nu-ți pierde curajul”, i-ar fi transmis secretarul general al NATO președintelui american.

La rândul său, Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că rezultatul scrutinului va contribui la consolidarea sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina. Președintele ucrainean a afirmat că o asistență militară mai consistentă și o cooperare mai strânsă între Washington și capitalele europene ar putea influența calculele lui Vladimir Putin privind continuarea războiului.

SUA vor media discuțiile dintre Ucraina și Rusia de la Abu Dhabi

Declarațiile lui Rutte vin într-un moment în care Washingtonul încearcă să relanseze negocierile pentru încheierea războiului. Trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, a anunțat că Statele Unite vor media discuții la nivel de lucru între Ucraina și Rusia, programate pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi.

Volodimir Zelenski a avut pe 4 noiembrie o convorbire de aproximativ 90 de minute cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul căreia au fost pregătite negocierile. Ucraina și-a prezentat propunerile și a semnalat nevoile urgente în materie de apărare aeriană.

Președintele ucrainean a solicitat garanții de securitate pentru perioada de după încheierea războiului și a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete interceptoare pentru sistemele Patriot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Mark Rutte: Războiul din Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un compromis apare prima dată în Realitatea.md.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că debitul Nistrului ar putea scădea din nou începând cu 11 noiembrie, după o eventuală reducere a volumului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk, din Ucraina. În prezent, râul are un debit de 60 de metri cubi pe secundă, față de cel puțin 100 de metri cubi pe secundă în condiții obișnuite, iar autoritățile nu exclud un scenariu în care volumul de apă care intră în lacul de acumulare să fie egal cu cel evacuat.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/Hajder-Nistru.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Ministrul a precizat că debitul a fost redus treptat, de la 85 la 70, iar ulterior la 60 de metri cubi pe secundă. În același timp, în lacul de acumulare din Ucraina ajung doar aproximativ 27 de metri cubi de apă pe secundă, iar nivelul acestuia continuă să scadă.

De asemenea, Hajder a avertizat că situația s-ar putea înrăutăți după următoarea ședință a comisiei, programată pentru 11 noiembrie. Atunci ar putea fi decisă o nouă reducere a debitului, în funcție de evoluția nivelului apei și de condițiile hidrologice.

„Noi trebuie să consumăm cât mai rațional, astfel încât acea perioadă să o întindem mai mult, sperând că în acest timp vor fi ploi care ar schimba situația în lacul de acumulare, dar nu putem să riscăm”, a declarat ministrul în cadrul podcastului „Mulțumesc pentru întrebare”, realizat de Nata Albot.

Oficialul a explicat că solicitarea unor volume mai mari de apă din Ucraina ar putea ajuta Republica Moldova doar pe termen scurt. Dacă debitul evacuat ar ajunge să fie egal cu aportul de apă în lacul de acumulare, volumul de pe Nistru ar putea scădea până la jumătate din nivelul actual.

Amintim că, Republica Moldova se află sub regim de stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, instituită pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 26 septembrie. În acest interval, autoritățile au impus măsuri speciale de gestionare a resurselor și au apelat la populație și mediul de afaceri pentru raționalizarea strictă a consumului de apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucraina ar putea reduce din nou deversările de apă din lacul Novodnestrovsk, anunță ministrul Hajder apare prima dată în Realitatea.md.

UE va adopta un mesaj clar și unificat privind pacea în Ucraina, anunță Antonio Costa. Președintele Consiliului UE a a luat act de avertizarea prim-ministrei italiene Giorgia Meloni și a acceptat să includă pe reuniunii informale a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană subiectul. Oficialii vor discuta la Dublin, pe 13 noiembrie.

Inițial, agenda era dedicată doar problemelor referitoare la inteligența artificială, scrie Agerpres. Costa a apreciat viziunea șefei Guvernului de la Roma, care consideră că „Uniunea Europeană trebuie să participe în mod adecvat la dezbaterile care definesc securitatea Europei și viitorul Ucrainei”.

„Este adevărat că interesele Uniunii Europene trebuie să fie reprezentate de instituțiile sale, conform tratatelor. După cum știți, am ridicat această chestiune de mai multe ori în conversațiile noastre dintre lideri. Sunt convins că interesul nostru comun este să ne asigurăm că Uniunea Europeană contribuie în mod eficient la o pace justă, durabilă și sustenabilă în strânsă cooperare cu Ucraina și ceilalți parteneri ai noștri”, a declarat Costa, menționând că problema va fi analizată în profunzime.

Amintim că, joi, Georgia Meloni, a criticat abordarea necoordonată a UE în privința negocierilor de pace cu Rusia și a cerut intervenții, pentru ca statele membre să nu rămână în afara dialogului.

Articolul Antonio Costa: UE va adopta un mesaj clar și unificat privind pacea în Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat joi că Europa riscă să devină irelevantă în eventualele negocieri de pace privind Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu desemnează un reprezentant unic, scrie mediafax.ro.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Meloni a susținut că multiplicarea formatelor de negociere afectează credibilitatea Europei, relatează Reuters.

„Sunt convinsă că ne dăm cu toții seama că, prezentând imaginea unei Europe dezorganizate, nu facem decât să servim interesele celor care vor ca acest război să continue. Și cred că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre”, a subliniat Meloni.

Premierul Italiei a precizat că nu urmărește să obțină un loc la masa negocierilor pentru ea sau pentru Italia, dar a subliniat că Roma nu va accepta negocierea unor angajamente fără un mandat din partea Uniunii Europene.

Meloni a cerut liderilor europeni să stabilească cine ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în negocieri și ce mandat ar urma să primească persoana respectivă.

De asemenea, premierul italian a solicitat ca subiectul să fie discutat săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului European, la Dublin, urmând ca o decizie oficială să fie adoptată la summitul din decembrie, după consultări cu Marea Britanie, Norvegia și alți parteneri europeni.

Mai multe inițiative diplomatice separate privind Ucraina

Declarațiile premierului italian vin în contextul mai multor inițiative diplomatice europene privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.

În scrisoare, Meloni a făcut referire la mai multe inițiative diplomatice din ultima lună, inclusiv la convorbirea telefonică din 27 octombrie dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele rus Vladimir Putin.

Discuțiile privind reprezentarea Europei au vizat și formatul E3, din care fac parte Franța, Germania și Marea Britanie.

De asemenea, premierul italian a menționat reuniunea programată pentru 12 noiembrie, în așa-numitul „format Berlin”, în marja summitului Comunității Politice Europene, precum și reuniunea Coaliției de Voință, care reunește 37 de state și este programată pentru 19 noiembrie, tot la Berlin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Giorgia Meloni avertizează că Europa riscă să devină irelevantă în negocierile de pace privind Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Experiența Ucrainei a demonstrat necesitatea adaptării rapide la situația de securitate. Fredrik Wesslau, cercetător senior în cadrul Programului de Securitate Europeană al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), a declarat în cadrul unui interviu pentru PISA că există multe lecții pe care europenii le pot învăța de la țara vecină în ceea ce privește apărarea.

Potrivit lui, este important ca prioritatea să o reprezinte viteza, nu perfecțiunea, luând în considerare evoluțiilor tehnologice. Spre exemplu, în opinia sa, Ucraina este acum la câteva săptămâni distanță pentru a crea contramăsuri împotriva dronelor rusești.

„Este doar un exemplu al rapidității cu care se schimbă situația pe câmpul de luptă și, implicit, în acest război. Așadar, cred că „viteza în detrimentul perfecțiunii” este una dintre lecțiile esențiale. În al doilea rând, consider că este vorba și despre volum. Am văzut în acest conflict că volumul este absolut crucial. De pildă, Ucraina va produce anul acesta aproximativ 10 milioane de drone – o cifră uluitoare, dar aceasta este, într-un anumit sens, amploarea necesară pentru a lupta împotriva Rusiei. Prin urmare, cred că țările europene trebuie să dezvolte sisteme și mecanisme care să permită o extindere rapidă a capacităților, astfel încât să se atingă un volum semnificativ într-un interval de timp foarte scurt”, afirmă cercetătorul.

Conform lui, este important să existe linii de producție pentru capacitate extinsă în perioade scurte de timp, iar Ucraina a rescris regulile războiului. Totuși cercetătorul nu exclude importanța vehiculelor blindate sau a artileriei.

Interviul integral în puteți urmări în materialul atașat.

Articolul VIDEO MSF 2026: Cum se poate adapta Moldova rapid la schimbarea situației de securitate apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană a plătit o nouă tranșă, în valoare de 4,36 miliarde de euro, din împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru a ajuta Kievul să facă față consecințelor războiului cu Rusia, transmite joi Reuters, notează Agerpres.

Executivul UE a precizat că acești bani vor ajuta Ucraina să-și acopere nevoie de finanțare și vor permite serviciilor publice să funcționeze în continuare.

”În contextul în care Rusia își continuă neobosită atacurile, Ucraina este aproape de începerea celei de-a cincea ierni în timp de război. Și eforturile de a ajunge la o pace justă și durabilă pentru Ucraina continuă, la fel și sprijinul nezdruncinat al Uniunii Europene”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană a acordat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru 2026-2027, dintre care 45 de miliarde de euro prevăzute pentru anul viitor. Însă această sumă va fi insuficientă, europenii căutând noi mijloace pentru a sprijini efortul de război al Kievului.

Trei state membre UE – Ungaria, Cehia și Slovacia – au negociat să nu contribuie la costurile acestui împrumut.

UE și statele sale membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar, economic, militar și umanitar pentru Ucraina.

Până în prezent au fost mobilizate 231,5 miliarde de euro, dintre care 117,3 miliarde de euro furnizate de la bugetul UE sau garantate de acesta, 77,9 miliarde de euro sub formă de măsuri de asistență militară, 17 miliarde de euro ca sprijin pentru refugiații din interiorul UE, 15,5 miliarde de euro drept sprijin din partea statelor membre și 3,8 miliarde de euro constând în venituri obținute din activele rusești înghețate.

Uniunea Europeană sprijină economia Ucrainei prin împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde de euro; Mecanismul pentru Ucraina, care furnizează împrumuturi și granturi în valoare de până la 50 de miliarde de euro; asistență macrofinanciară; venituri obținute din active rusești blocate și măsuri ce avantajează comerțul Ucrainei, inclusiv culoare de solidaritate.

Această combinație de granturi, împrumuturi, garanții și sprijin bugetar a jucat un rol esențial în menținerea stabilității economice a Ucrainei, în finanțarea nevoilor imediate ale țării și în promovarea redresării și reconstrucției sale pe termen lung.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul UE continuă sprijinul financiar pentru Ucraina: O nouă tranșă de 4,36 miliarde de euro, transferată Kievului apare prima dată în Realitatea.md.

Melania Trump, va primi, joi, 5 noiembrie, la Casa Albă, oficiali din Moscova și Kiev, înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi care vizează încheierea războiului din Ucraina, scrie Antena3.ro.

„Prima Doamnă Melania Trump îi va aduce personal împreună la Casa Albă pe reprezentanții Rusiei și Ucrainei, două națiuni aflate în plin război”, a transmis anterior biroul acesteia într-un comunicat preluat de Euronews.

Consilierul Moscovei pentru cooperare economică internațională, Kirill Dmitriev, și avocatul poporului pentru drepturile omului, Iana Lantratova, plănuiesc să se întâlnească joi cu Melania Trump, „cu condiția ca toate aspectele logistice să fie puse la punct”, a relatat miercuri, 4 noiembrie, agenția de presă rusă de stat TASS, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a anunțat că se va întâlni, de asemenea, cu Melania Trump la Washington.

„Mă îndrept spre Washington. Urmează întâlniri importante. Dar, cât timp sunt pe drum, vreau să vă întreb ceva: dacă ați putea transmite un singur mesaj Primei Doamne a SUA, Melania Trump, ce i-ați spune?” a transmis acesta.

Totodată, anterior, biroul lui Melania Trump a adăugat că „Prima Doamnă îi va aduce personal împreună la Casa Albă pe reprezentanții Rusiei și ai Ucrainei, două națiuni aflate în plin război”.

Întâlnirea are loc după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a purtat discuții „foarte detaliate, cu o durată de o oră și jumătate”, cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, înaintea reuniunii de săptămâna viitoare de la Abu Dhabi, primele discuții la care participă toate cele trei părți, după cele din luna februarie.

O rară încetare a ostilităților

Mai devreme, miercuri, liderul de la Kiev i-a conferit Melaniei Trump o distincție națională pentru rolul său în medierea unei încetări parțiale a focului, care a permis evacuarea civililor dintr-un oraș aflat sub ocupație rusă.

„Se conferă Ordinul Prințesei Olga, clasa I, Melaniei Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii”, se arată într-un decret publicat pe site-ul președinției ucrainene.

În text este menționată „contribuția sa personală semnificativă la sprijinul umanitar pentru Ucraina, precum și activitatea sa intensă în domeniul drepturilor omului și al acțiunilor caritabile”.

„Doamna Trump a inițiat, pe cont propriu, demersuri” pentru a obține „o încetare a focului în Oleșki și în regiunea Herson din împrejurimi”, a precizat biroul acesteia într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Melania Trump intervine în eforturile de pace? Va reuni emisari din Rusia și Ucraina la Casa Albă apare prima dată în Realitatea.md.

Anchetatorii anticorupţie din Ucraina au declarat miercuri că au motive să creadă că oficiali de rang înalt din domeniul securităţii şi al forţelor de ordine au fost implicaţi în muşamalizarea unei scheme de fraudă de amploare, care se află în centrul unei noi anchete în plină desfăşurare, relatează Reuters.

Angajaţi de rang înalt ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ai Poliţiei Naţionale şi ai Parchetului General au primit mită pentru a proteja un call center care înşela victime ignorante, a declarat Biroul Naţional Anticorupţie (NABU)

Ancheta, dezvăluită în septembrie, a determinat demisia fostului procuror general Ruslan Kravcenko, după ce autorităţile l-au acuzat pe un subordonat al său că a contribuit la conducerea reţelei, care, potrivit anchetatorilor, viza atât ucraineni, cât şi străini. Kravcenko nu a fost pus sub acuzare, transmite News.ro.

Combaterea corupţiei la nivel înalt este esenţială pentru eforturile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi de a continua să primească ajutorul financiar atât de necesar din partea donatorilor, pentru a o ajuta să respingă invazia Rusiei, aflată acum în al cincilea an.

NABU şi agenţia sa soră, Parchetul Specializat Anticorupţie (SAPO), au vizat înalţi funcţionari în cazuri care au zguduit establishmentul politic.

SBU a confirmat într-un comunicat că anchetatorii efectuau percheziţii la unii dintre angajaţii săi şi cooperează cu ancheta.

Poliţia a declarat că a suspendat ofiţerii aflaţi sub anchetă, avertizând totodată în privinţa „concluziilor premature”.

Parchetul General a declarat că este gata să coopereze, dar că nu are cunoştinţă de nicio activitate ilegală a angajaţilor vizaţi de NABU.

Separat, miercuri, NABU a anunţat că a finalizat ancheta privind cel mai mediatizat caz din perioada războiului – o presupusă schemă de spălare de bani în sectorul energetic al ţării.

Cazul a implicat un fost viceprim-ministru şi ministru al energiei şi a dus la demiterea fostului şef de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski. Toţi au negat comiterea vreunei fapte ilicite.

NABU a declarat că în continuare încearcă să recupereze veniturile provenite din mita pe care organizatorii au solicitat-o de la cei care încheiau contracte cu întreprinderile energetice de stat, inclusiv agenţia nucleară Energoatom.

Suma totală a banilor spălaţi a depăşit 111 milioane de dolari şi 12 milioane de euro, a precizat NABU.

Ucraina s-a clasat pe locul 104 din 182 de ţări în cel mai recent Indice de Percepţie a Corupţiei al Transparency International.

Articolul Ucraina: NABU investighează oficiali din SBU, Poliție și Procuratură într-un dosar privind escrocheriile telefonice apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană pregăteşte o foaie de parcurs mai prudentă pentru negocierile de aderare a Ucrainei la UE, stabilind obiective limitate de progres pentru anul 2027 şi evitând în acelaşi timp orice angajament privind o dată de aderare, potrivit unui document obţinut de Politico.

Bruxellesul urmăreşte de mult timp să apropie Ucraina de UE, în cadrul unui efort mai amplu de a-i asigura viitorul după războiul declanşat de Rusia, aderarea eventuală fiind considerată o modalitate de a ancora Kievul ferm în instituţiile europene şi de a îngreuna o nouă agresiune din partea Rusiei.

În document, Bruxelles îndeamnă Kievul să „accelereze urgent şi semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Îndeplinirea cerinţelor-cheie în acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu, se menţionează în foaia de parcurs.

Documentul, care face parte din pachetul Comisiei privind extinderea ce urmează să fie prezentat miercuri, identifică şapte domenii de politică în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. Acesta subliniază cât de mult mai are de parcurs Ucraina până la aderarea la Uniune — precum şi dificultatea de a realiza reformele necesare în timp ce se află în război, scrie News.ro.

Decuplarea de Moldova

Documentul subliniază, de asemenea, o divergenţă tot mai mare între Ucraina şi Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat mult timp în paralel. Se consideră acum că Moldova se află într-o poziţie care îi permite să înregistreze progrese substanţial mai rapide, ceea ce ridică perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două ţări să fie, de fapt, decuplate.

În timp ce Bruxelles-ul vizează realizarea de progrese în şapte domenii de politică pentru Ucraina până în 2027, Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20 de domenii, reiese din document.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă. Moldova şi Ucraina au obţinut împreună statutul de ţări candidate în iunie 2022 şi au demarat oficial negocierile de aderare în aceeaşi zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a finalizat o analiză detaliată a gradului de compatibilitate a legislaţiei sale cu normele UE, iar negocierile s-au deschis oficial în mai multe domenii politice majore. În octombrie, atât Ucraina, cât şi Moldova au iniţiat discuţii privind piaţa internă a UE, competitivitatea şi creşterea economică.

Un drum lung de parcurs

Aderarea la UE necesită mult mai mult decât un angajament politic. Ţările candidate trebuie să-şi alinieze legislaţia şi instituţiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere, denumite în jargonul de la Bruxelles „capitole”. Acestea variază de la agricultură şi siguranţa alimentară până la normele privind concurenţa, independenţa justiţiei şi politica externă.

Foaia de parcurs a Comisiei identifică doar şapte astfel de domenii în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile în 2027. Educaţia şi cultura sunt vizate pentru prima jumătate a anului, urmate de proprietatea intelectuală, ocuparea forţei de muncă şi politica socială, politica industrială, cercetarea, relaţiile externe, precum şi politica externă şi de securitate în a doua jumătate a anului.

Comisia recunoaşte că schimbările sunt complexe şi necesită consultări ample, timp şi resurse. Pentru a ajuta Ucraina să înregistreze progrese, Bruxelles a înfiinţat un grup de lucru dedicat, menit să ofere sprijin suplimentar autorităţilor ucrainene.

Dificultăţile sunt agravate de război, care impune cerinţe extraordinare guvernului şi parlamentului Ucrainei în eforturile acestora de a adopta şi pune în aplicare legislaţia necesară pentru aderarea la UE.

În document, Comisia se abţine să se angajeze la o dată limită pentru negocierile de aderare ale Ucrainei, adoptând o abordare la fel de prudentă faţă de alţi candidaţi cu şanse mari de aderare la UE, inclusiv Albania şi Moldova. Muntenegru reprezintă excepţia, iunie 2027 fiind prevăzută ca termen-ţintă pentru semnarea unui tratat de aderare.

Foaia de parcurs a Ucrainei se descrie ca un „document viu” care poate fi actualizat pe măsură ce discuţiile avansează, lăsând deschisă posibilitatea finalizării mai rapide a negocierilor în domenii politice suplimentare, în cazul în care reformele progresează mai repede decât se aştepta.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă, de asemenea, provocarea mai amplă pe care o reprezintă admiterea unei ţări care se află încă într-un război existenţial.

Normele UE nu interzic în mod explicit ca o ţară aflată în război să devină membră, dar aderarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile privind securitatea, teritoriul şi obligaţiile pe care ţările UE le-ar asuma faţă de un stat membru în conformitate cu dispoziţiile blocului privind asistenţa reciprocă.

Nici măcar un acord de pace nu ar rezolva automat aceste chestiuni şi nici nu ar elimina necesitatea ca Ucraina să-şi finalizeze reformele. Iar finalizarea negocierilor în domenii politice specifice ar lăsa totuşi Kievul să se confrunte cu paşi suplimentari înainte de aderare, inclusiv un tratat de aderare care necesită aprobare şi ratificare.

Comisia doreşte, de asemenea, ca discuţiile privind cele două grupuri de negocieri ale Ucrainei, aflate în impas, să înceapă până la sfârşitul anului 2026. Este vorba despre grupul 4, care vizează agenda verde şi conectivitatea durabilă, şi grupul 5, care vizează resursele, agricultura şi coeziunea.

Potrivit documentului, Comisia consideră că Ucraina a îndeplinit condiţiile necesare şi îndeamnă conferinţa de aderare să depună toate eforturile pentru a deschide grupurile de negocieri rămase în aşteptare înainte de sfârşitul anului.

Deschiderea acestora ar permite Ucrainei să avanseze în negocierile din restul domeniilor de politică, deşi ritmul progreselor ulterioare va depinde în continuare de reforme şi de deciziile relevante ale statelor membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Bruxellesul pregătește decuplarea parcursului european al Moldovei de cel al Ucrainei? Ce s-ar putea schimba din 2027 apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, susține că războiul din Ucraina se va încheia în următoarele luni, pentru că cei implicați ar fi rămas fără forța și resursele necesare pentru a continua. Liderul de la Minsk, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, a avertizat că escaladarea conflictului ar putea duce la Al Treilea Război Mondial și s-a oferit să găzduiască noi negocieri de pace, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

„Războiul din Ucraina se va încheia în lunile următoare. Este opinia mea personală. Destul, nu mai sunt forţe şi nici resurse. Toţi au obosit”, a afirmat Lukaşenko în cadrul intervenţiei sale la cea de-a IV-a Conferinţă internaţională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, conform agenţiei BELTA, transmite Antena3CNN.

Belaruşii vor ca „această vărsare de sânge şi această confruntare între două popoare înfrăţite”, cel rus şi cel ucrainean, „să se încheie cât mai repede posibil”, a adăugat el.

„Dacă nu ne oprim, dacă alegem calea escaladării, vom ajunge cu siguranţă la cel De-al Treilea Război Mondial”, a avertizat liderul belarus, care a reiterat că Minskul este interesat în negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina.

„Suntem dispuşi să continuăm să oferim o contribuţie reală la soluţionarea conflictului şi să minimizăm consecinţele acestuia. Nu există alternative la o soluţie paşnică. Dacă doriţi să ajungeţi la un acord, vă rugăm să veniţi. Veniţi la Minsk”, a afirmat el, reiterând că Belarus este dispus să găzduiască noi discuţii de pace pentru soluţionarea conflictului din Ucraina.

Lukaşenko a recunoscut că Belarus „este implicat în conflictul din Ucraina”, de aceea „suntem foarte interesaţi în aceste negocieri de pace”.

„Haideţi, să discutăm. Fără niciun fel de intermediari. Nu vreau să rolul de mediator. Mai ales că interesul nostru în aceste negocieri este considerabil”, a reiterat el.

Liderul belarus a subliniat rolul preşedintelui SUA, Donald Trump, în eforturile de a pune capăt conflictului.

„Nu degeaba vorbesc atât de des despre americani, de ei depind multe. Politica preşedintelui Trump polarizează lumea şi stârneşte, să nu ne ascundem, critici întemeiate. Dar adevărul este că Trump, prin acţiunile sale, oricât de contradictorii ar fi acestea, împiedică, în esenţă, ca lumea să fie târâtă într-un al Treilea Război Mondial, care ar putea fi unul nuclear”, a afirmat el.

Pe de altă parte, Lukaşenko şi-a exprimat regretul că, în prezent, ONU nu este capabilă să-şi îndeplinească funcţiile şi ar putea avea aceeaşi soartă ca Liga Naţiunilor.

„Cu tot respectul pentru această organizaţie, aici se vorbeşte mult, dar se face puţin. La vremea sa, Liga Naţiunilor, care a fost înlocuită de ONU, s-a dezintegrat din cauza incapacităţii de a preveni Al Doilea Război Mondial. Mi-e teamă că ONU va avea aceeaşi soartă. Nu aş vrea asta!”, a afirmat Lukaşenko.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Lukașenko susține că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în următoarele luni: Toți au obosit apare prima dată în Realitatea.md.

Dmitri Peskov a confirmat marți că o delegație a Kremlinului va participa la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie. Acolo urmează să aibă negocieri trilaterale, cu participarea SUA, privind pacea în Ucraina.

Oficialul a precizat că echipa de negociatori ruși va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al liderului de la Kremlin.

Steve Witkoff, emisar al președintelui SUA, a anunțat luni despre desfășurarea negocierilor în Emiratele Arabe Unite. Înainte de reuniune, partea americană intenționează să discute cu liderii din Germania, Franța, Marea Britanie, NATO și UE.

Concomitent, Vladimir Zelenski a plecat la Berlin la scurt timp după anunțul lui Steve Witkoff. Cancelarul german Friedrich Merz a precizat că îl așteaptă la amiază, iar discuțiile urmează să se axeze pe sprijinul necesar Kievului.

În același timp, la mijlocul lunii noiembrie, în China se preconizează o trilaterală a liderilor de la Beijing, Washington și Moscova.

Articolul Peskov confirmă: Rusia va participa la negocierile de la Abu Dhabi apare prima dată în Realitatea.md.

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în luna aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din țara noastră, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”, scrie Newsmaker.md. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Flăcările au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei. În urma acestor atacuri, peste 14.000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit sursei citate, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația a identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare, iar locul în care se află în prezent este necunoscut.

De asemenea, investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Articolul Doi cetățeni ai Moldovei, implicați într-un presupus sabotaj în Odesa. Cine ar fi coordonat operațiunea apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.

Articolul Ucraina: Cel puțin 18 morți într-un atac aerian rusesc în provincia Zaporojie, anunță Zelenski apare prima dată în Realitatea.md.

Comandantul Gărzii Naționale a Ucrainei, generalul Oleksandr Pivnenko, susține că locuința din Petropavlivska Borșciagivka, unde au fost găsiți mai mulți militari, era folosită drept punct temporar de cazare pentru soldații mobilizați. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației UNIAN, direct de la fața locului, în contextul scandalului izbucnit în jurul condițiilor în care erau ținuți militarii.

Potrivit lui Pivnenko, în clădire ajungeau militarii mobilizați, care treceau prin procedurile de înregistrare și verificare, după care erau trimiși la un centru de instruire. Generalul a precizat că unitatea „Hartiia” nu are nicio legătură cu acest caz.

Comandantul a declarat că patru militari care aveau nevoie de îngrijiri medicale și care ar fi părăsit neautorizat unitatea militară au fost transferați la centrul medical al Gărzii Naționale, unde primesc asistență. În același timp, el a afirmat că a văzut în încăpere alți 18 militari, despre care susține că se aflau în stare bună, aveau posibilitatea să vorbească la telefon cu rudele și nu erau constrânși să rămână acolo.

Pivnenko a anunțat că supraveghează personal ancheta de serviciu. Vor fi audiați comandantul și medicii care se află permanent la obiectiv, iar dacă vor fi confirmate abateri din partea militarilor Gărzii Naționale, cei vinovați vor fi sancționați. Generalul a precizat că va lua personal deciziile în acest caz.

Totodată, acesta a recunoscut că locul de cazare trebuie schimbat de urgență, deoarece există riscul ca obiectivul să fie lovit de o rachetă rusească. El a explicat că telefoanele militarilor au fost confiscate din motive de securitate, întrucât numărul mare de dispozitive ar putea dezvălui locația obiectivului.

La final, comandantul le-a cerut oamenilor să nu escaladeze situația, să nu spargă ușile și să nu încerce să pătrundă cu forța pe teritoriul obiectivului militar.

Alertă în apropiere de Kiev: Aproximativ 40 de persoane, ținute cu forța într-un subsol. Un om ar fi murit

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ce se întâmpla în casa unde au fost găsiți militarii ucraineni: Comandantul Gărzii Naționale oferă explicații apare prima dată în Realitatea.md.

Aproximativ 40 de persoane ar fi ținute cu forța în subsolul unei clădiri din localitatea Petropavlivska Borșciagivka, situată în apropiere de Kiev. Mai mulți bărbați înarmați ar fi împiedicat accesul medicilor la victime, iar presa ucraineană relatează că unul dintre oamenii sechestrați ar fi murit.

Potrivit informațiilor publicate de agenția UNIAN, la fața locului a fost solicitată ambulanța, însă persoanele care s-ar prezenta drept proprietarii clădirii nu le-ar fi permis medicilor să intre.

O angajată a serviciului medical le-ar fi arătat polițiștilor o înregistrare video din subsol, în care mai multe persoane apar în stare gravă. Conform relatărilor acesteia, unul dintre bărbați ar avea inclusiv organe interne expuse. Între timp, o femeie a declarat că partenerul său ar fi fost reținut în subsol, după ce ar fi părăsit fără permisiune unitatea militară. Aceasta susține că i s-ar fi cerut bani în schimbul eliberării lui.

Situația ar fi degenerat și în altercații. Doi bărbați ar fi încercat să fugă din clădire, iar în timpul încăierărilor un polițist ar fi fost lovit în față cu un box metalic. Imaginile distribuite de presa ucraineană arată inclusiv o angajată medicală care îngenunchează și imploră polițiștii să-i permită accesul pentru a acorda ajutor persoanelor aflate în subsol.

Articolul Alertă în apropiere de Kiev: Aproximativ 40 de persoane, ținute cu forța într-un subsol. Un om ar fi murit apare prima dată în Realitatea.md.

Este puțin probabil ca Rusia să reia în curând livrările de gaze naturale către Europa prin conductele ucrainene, a declarat luni Kremlinul, minimizând informațiile potrivit cărora această opțiune era discutată în cadrul unei propuneri de armistițiu energetic pe perioada iernii, relatează The Moscow Times.

The Wall Street Journal a relatat anterior că administrația Trump a propus această idee în cadrul discuțiilor din septembrie, ca un stimulent pentru ca Moscova să înceteze atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit unor oficiali americani și europeni, susținătorii planului au afirmat că acesta ar permite, de asemenea, Ucrainei să încaseze taxe de tranzit, contribuind în același timp la reducerea costurilor de încălzire în Europa.

Conform propunerii, gazul rusesc ar urma să fie vândut prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene, iar încasările ar fi depuse într-un cont escrow pentru a împiedica Moscova să utilizeze fondurile respective pentru a-și finanța efortul de război, transmite Digi24.

„Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment(…) Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă zilnice.

Peskov a afirmat că orice reluare a livrărilor de gaze prin Ucraina ar „depinde de disponibilitatea cumpărătorilor, de disponibilitatea vânzătorilor și de capacitatea vânzătorilor”.

El a subliniat că, deși piața europeană a energiei rămâne una „premium”, țările din Sudul Global s-au dovedit a fi „centre de creștere economică”, ceea ce înseamnă că consumul lor de petrol și gaze nu va face decât să crească în anii următori, Moscova fiind pregătită să le acopere toate nevoile energetice.

Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un centru de cercetare cu sediul în SUA, UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de primul trimestru al anului trecut și cel mai mare volum înregistrat din 2022.

Cu toate acestea, Rusia reprezintă în prezent doar 11 % din consumul de gaze naturale al Europei, în scădere față de 45 % în ajunul invaziei Ucrainei din 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia susține că reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa prin Ucraina este imposibilă în prezent apare prima dată în Realitatea.md.

Sistemele de avertizare din Rusia și din Ucraina au fost sparte. Cetățenilor li s-au expediat mesaje din numele autorității, despre eventualitatea unui atac nuclear.

Serviciul rus pentru situații excepționale a informat că a fost vorba despre un atac cibernetic, scrie Meduza. Un mesaj similar a fost primit și de ucraineni, cărora li se sugera să nu creeze panică, pentru că de fapt spre țară ar zbura rachete Oreșnik.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul sistemului ucrainean, utilizatorilor li s-au afișat notificări despre atacuri chimice, radiații și despre posibile lupte în stradă.

Autoritățile din ambele state au anunțat că funcționalitatea aplicațiilor nu a fost afectată. Totuși, partea ucraineană a dezactivat temporar notificările.

Articolul „Alertă nucleară”. Mesajele care i-au speriat și pe ruși, și pe ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Statele Unite au aprobat vânzarea către Ucraina a 500 de rachete interceptoare PAC-3 pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, în valoare estimată de 2,1 miliarde de dolari. Potrivit Reuters, decizia a fost anunțată de Departamentul de Stat american.

Totuși, livrările nu vor avea loc prea curând: două surse citate de Reuters au declarat că rachetele urmează să fie fabricate, iar primele transporturi sunt așteptate abia după anul 2030. Ministerul ucrainean al Apărării încearcă să obțină devansarea termenului, inclusiv printr-o posibilă livrare a unor rachete din stocurile armatei americane.

Achiziția va fi finanțată prin contribuții din partea Canadei, Germaniei și Norvegiei, prin programul american JUMPSTART, precum și din fondurile Ucrainei susținute de împrumutul acordat de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rachetele Patriot sunt considerate printre cele mai eficiente mijloace de interceptare a rachetelor balistice și au devenit esențiale pentru apărarea orașelor și infrastructurii ucrainene. Ucraina solicită de mai mult timp suplimentarea acestor muniții, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și civile. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că Kievul aștepta de aproape o lună aprobarea americană pentru livrările de rachete.

Articolul Ucraina va primi 500 de rachete interceptoare Patriot din SUA. Livrările ar putea începe după 2030 apare prima dată în Realitatea.md.

SUA au aprobat vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, într-o tranzacție de 2,1 miliarde de dolari, informează știrileprotv.ro.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri, 30 octombrie, că a aprobat vânzarea a 500 de rachete interceptoare defensive Patriot PAC-3 către Ucraina, pentru o sumă estimată la 2,1 miliarde de dolari, a consemnat Reuters.

Ucraina va plăti pentru aceste rachete folosind contribuții din partea Canadei, Germaniei și Norvegiei, direcționate prin intermediul programului american JUMPSTART, precum și fonduri naționale finanțate prin împrumutul Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat.

Lockheed Martin este contractorul principal pentru această vânzare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul SUA vinde 500 de rachete Patriot către Ucraina. Plata o fac țări din UE apare prima dată în Realitatea.md.

Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să reprezinte Europa în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, în cadrul formatului „E3”. O înțelegere în acest sens ar fi fost convenită de reprezentanții Statelor Unite și ai Ucrainei, scrie Financial Times, cu referire la patru diplomați europeni, transmite UNIAN.

Potrivit publicației, formula ar fi fost discutată și acceptată de emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în timpul vizitei lor la Kiev. Totuși, în interiorul Uniunii Europene există în continuare dezacorduri privind această formulă. Mai multe state se tem că vor fi practic excluse din procesul de negocieri.

Un diplomat european a declarat că, în prima etapă, discuțiile ar urma să se desfășoare în acest format. Dacă negocierile vor ajunge însă la subiecte precum relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană sau ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, instituțiile europene ar trebui să fie implicate.

În Europa există, de asemenea, temeri că Moscova nu este deocamdată interesată de negocieri serioase. Directorul Centrului Carnegie Russia-Eurasia din Berlin, Aleksandr Gabuev, consideră că Kremlinul mizează mai întâi pe slăbirea pozițiilor Ucrainei prin atacuri masive asupra infrastructurii din spatele frontului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul SUA și Ucraina ar fi convenit ca Marea Britanie, Franța și Germania să reprezinte Europa în negocierile de pace apare prima dată în Realitatea.md.

Implementarea controlului comun, pe teritoriul Moldovei, la frontiera cu Ucraina, se află la etapa discuțiilor tehnice. Responsabilii de la Kiev și Chișinău desfășoară măsura.

„Părții ucrainene i-au fost transmise proiectele Protocoalelor privind desfășurarea controlului comun pe teritoriul Republicii Moldova, în punctele de trecere a frontierei de stat Criva-Mamalîga și Mirnoe-Tabaki, care l-a moment se află în proces de examinare de către autoritățile de frontieră ale Ucrainei”, anunță Poliția de Frontieră.

Semnarea Protocoalelor va fi posibilă după finalizarea negocierilor și definitivarea procedurilor necesare de către ambele părți.

Conform autorităților de la Chișinău, scopul principal al implementării acestui mecanism este consolidarea securității cetățenilor, fluidizarea traficului transfrontalier și asigurarea unor condiții sigure și eficiente la traversarea frontierei de stat.

Concomitent, în presa ucraineană au apărut informații despre faptul că Moldova a anunțat încă pe 23 octombrie autoritățile ucrainene despre faptul că este pregătită să instituie controlul comun la frontieră, pe teritoriul său, la punctele de trecere Criva – Mămăliga și la Mirnoe – Tabaki.

Articolul La ce etapă este implementarea controlului comun pe teritoriul Moldovei, la frontiera cu Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.