Ministerul Afacerilor Externe a înaintat o notă de protest ambasadei Ucrainei, după incidentul cu grăniceri, la Cosăuți. În opinia deputatului PAS, cel mai probabil bărbatul din țara vecină va primi azil în Republica Moldova.

Declarațiile au fost făcute la Moldova 1, oficialul precizând administrația de la Chișinău a discutat cu autoritățile ucrainene despre incident.

„Ministerul Afacerilor Externe a avut o notă de protest privind această traversare ilegală. Nimic nu justifică o acțiune de comportament a unui grănicer, indiferent că a fost o traversare ilegală. Nu se încadrează în normalitate”, a spus Carp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 15 octombrie, un bărbat în vârstă de 49 de ani din Kiev a încercat să traverseze Nistrul pentru a ajunge la familia sa, plecată din Ucraina. El a fost urmărit și agresat de doi grăniceri din țara vecină, care au traversat râul și au ajuns în apropiere de localitatea Holoșnița, Soroca.

Grănicerii din Ucraina au fost preluați de o patrulă și conduși la Sectorul Poliției de Frontieră Cosăuți. Procuratura a pornit urmărirea penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, în temeiul articolului 362 din Codul penal.

„Poate că mi-au salvat viața”. Mărturia ucraineanului urmărit de grăniceri pe Nistru și a sătenilor care l-au ajutat

Articolul Lilian Carp: MAE a înaintat o notă de protest ambasadei Ucrainei, după incidentul cu grăniceri, la Holoșnița apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la un nou mandat dacă alegerile prezidențiale ar fi organizate în timpul războiului cu Rusia. Liderul de la Kiev susține că este de datoria sa să-și apere țara până la încheierea ostilităților și afirmă că scrutinul ar putea fi pregătit dacă Rusia ar accepta un armistițiu de cel puțin 60 de zile.

Într-un interviu pentru NBC News, Zelenski a respins speculațiile potrivit cărora nu și-ar dori organizarea alegerilor și a subliniat că decizia privind viitorul lider al țării trebuie să aparțină cetățenilor ucraineni.

„Dacă se întâmplă în timpul războiului, desigur, este de datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara pe toată durata acestui război”, a declarat președintele ucrainean.

Zelenski a explicat că organizarea scrutinului presupune nu doar modificări legislative, ci și asigurarea securității alegătorilor. În prezent, legislația ucraineană prevede o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea alegerilor. Liderul de la Kiev a afirmat că, dacă Statele Unite insistă asupra organizării scrutinului în timpul conflictului, Ucraina ar avea nevoie de un armistițiu de cel puțin 60 de zile.

„Dacă într-adevăr vor aceasta, am spus: dați-ne măcar un armistițiu de 60 de zile. Doar 60 de zile, și vom face tot ce ne stă în putință să ne modificăm legislația și să pregătim infrastructura de securitate necesară”, a menționat Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat că trebuie asigurat și dreptul militarilor de a vota, întrucât aceștia se află pe front pentru a apăra țara. Totodată, Zelenski a declarat că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta „o greșeală istorică și o mare tragedie”, precizând că îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.

Ultimele alegeri prezidențiale din Ucraina au avut loc în 2019. După declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, în țară a fost instituită legea marțială, iar organizarea alegerilor a fost interzisă în acest context, din motive de securitate. Declarațiile lui Zelenski vin după ce, la începutul lunii octombrie, Donald Trump a cerut Ucrainei să organizeze alegeri prezidențiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski, gata să candideze din nou la președinție, dacă alegerile ar avea loc în timpul războiului apare prima dată în Realitatea.md.

Militarii ucraineni au reușit, în premieră, să evacueze un soldat rănit direct de pe linia frontului cu ajutorul unei drone aeriene de mare capacitate. Operațiunea a fost necesară după ce terenul minat și activitatea dronelor rusești au făcut imposibilă intervenția roboților tereștri.

Potrivit Corpului 11 de Armată al Forțelor Terestre ale Ucrainei, militarul rănit face parte din Brigada 30 Mecanizată Separată și a rămas o perioadă îndelungată pe poziția din prima linie. În pofida rănilor, acesta a continuat să se apere în condiții extrem de dificile, în timp ce comandamentul căuta o soluție sigură pentru evacuarea sa.

Pentru misiune a fost utilizată o dronă grea de tip hexacopter, produsă în Ucraina și oferită gratuit militarilor de către compania producătoare. Luptătorii Brigăzii 92 de Asalt, împreună cu specialiștii companiei, au modificat aparatul și au implementat soluții tehnice care să-i asigure stabilitatea în aer și să prevină balansarea sau răsturnarea sub greutatea omului transportat.

Înainte de ridicarea militarului, acestuia i-au fost trimise cu drona echipamente speciale de fixare și o scurtă instrucțiune video despre modul de utilizare. Aparatul a fost pilotat de un operator al Batalionului 2 Mecanizat din cadrul Brigăzii 30 Mecanizate, cu indicativul „Ciornîi”. La operațiune au participat și militari din Corpul 10 de Armată și Brigada 14 Mecanizată Separată. Soldatul a fost transportat cu succes într-un punct sigur de evacuare, iar în prezent se află în proces de tratament și recuperare. Viața acestuia nu este în pericol.

„A fost o operațiune extrem de dificilă, dar reușită. Este un eveniment istoric, o nouă etapă în evacuarea răniților, spre care ne îndreptăm cu toții”, a declarat „Napalm”, comandant de grupă și programator în compania sistemelor terestre fără pilot a Brigăzii 92 de Asalt.

Acesta a precizat că urmează o muncă sistematică pentru ca astfel de misiuni să poată fi desfășurate în mod constant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucrainenii au evacuat pentru prima dată un militar rănit de pe front cu ajutorul unei drone apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul de stat american Marco Rubio avertizează despre riscul „foarte real” ca războiul din Ucraina să se extindă în alt stat. Mesajul a fost transmis în cadrul unei vizite în Uzbekistan.

Întrebat despre o eventuală trilaterală Putin – Xi – Trump, oficialul de la Washington a confirmat că există discuții în acest sens. Rubio, însă, a menționat că nu știe dacă s-a stabilit data exactă a reuniunii.

„Nu vedem nimic bun în acest război. Vedem multe aspecte negative, inclusiv riscul foarte real de escaladare şi extindere a conflictului într-o altă ţară din cauza unui atac de sabotaj eșuat, din cauza dronelor care sunt lovite de războiul electronic şi ajung într-o ţară vecină”, a declarat Marco Rubio.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rubio a ajuns duminică seara la Samarkand, unde are întrevederi cu înalți oficiali ai grupului C5+1, care cuprinde Statele Unite şi țările post-sovietice cu majoritate musulmană: Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Turkmenistan, scrie news.ro. Trump i-a primit pe liderii C5 la Casa Albă în noiembrie anul trecut.

SUA au încercat să medieze un acord de pace în Ucraina. Între timp, Donald Trump a încheiat un acord cu Rusia privind importul de motorină şi a ridicat unele sancțiuni aplicate Kremlinului. Aceste decizii au fost criticate de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, dar și de liderii europeni.

Articolul „Nu vedem nimic bun”. Rubio avertizează că există „risc foarte real” ca războiul din Ucraina să se extindă în alt stat apare prima dată în Realitatea.md.

Un moldovean de 45 de ani a fost reținut în regiunea Odesa, fiind suspectat că a organizat trecerea ilegală a frontierei pentru un locuitor al regiunii Doneț. Bărbatul ar fi cerut 4.000 de dolari ca să-l ducă pe segmentul transnistrean al frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Serviciului de Stat al Poliției de Frontieră din Ucraina.

Suspectul și-ar fi preluat „clientul” cu mașina din raionul Odesa și l-ar fi dus în raionul Rozdilna, de unde urma să-l conducă spre frontieră. După ce ar fi primit banii, cei doi au pornit la drum, dar au fost opriți de polițiștii de frontieră înainte să ajungă la destinație.

Autoritățile au ridicat mașina moldoveanului, telefonul mobil și banii primiți. El a fost pus sub învinuire pentru organizarea trecerii ilegale a frontierei, infracțiune prevăzută de articolul 332 din Codul penal al Ucrainei. Instanța a dispus arestarea lui preventivă, cu posibilitatea eliberării pe cauțiune de peste 262.000 de grivne.

Pasagerul a fost tras la răspundere contravențională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovean reținut la Odesa! Ar fi cerut 4000 $ ca să treacă un ucrainean în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Cetățeanul ucrainean, care a ajuns la spitalul din Soroca cu o comoție cerebrală după ce a fost agresat de grăniceri în timp ce traversa înot Nistrul, cere azil în Republica Moldova. Informația a fost precizată pentru TVR MOLDOVA de către serviciul de presă al Poliției de frontieră.

Totodată, cei doi grăniceri ucraineni care au trecut ilegal râul cu barca, în Republica Moldova, au fost predați autorităților ucrainene în baza unui acordului bilateral. Aceştia aveau asupra lor arme, care le-au fost confiscate, împreună cu barca, în urma urmăririi penale pornite de autoritățile de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un bărbat în vârstă de 49 de ani din Kiev a încercat să traverseze Nistrul pentru a ajunge la familia sa, plecată din Ucraina, dar ar fi fost urmărit și agresat de doi grăniceri ucraineni. El a ajuns la spital cu comoție cerebrală în urma incidentului produs în apropierea satului Holoșnița, raionul Soroca. Potrivit martorilor, doi localnici au intervenit și l-au scos din apă.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a confirmat pătrunderea celor doi grăniceri ucraineni pe teritoriul țării în timpul unei operațiuni de reținere a unui cetățean ucrainean pe 15 octombrie. Aceștia au fost preluați de o patrulă și conduși la Sectorul Poliției de Frontieră Cosăuți. Procuratura a pornit urmărirea penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, în temeiul articolului 362 din Codul penal.

„Poate că mi-au salvat viața”. Mărturia ucraineanului urmărit de grăniceri pe Nistru și a sătenilor care l-au ajutat

Articolul Ucraineanul agresat de grăniceri pe Nistru cere azil în Republica Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Ungaria este pregătită să permită tranzitul cerealelor ucrainene prin teritoriul său către Europa de Vest, a declarat prim-ministrul Peter Magyar într-un interviu acordat canalului de televiziune maghiar RTL, scrie Digi24.

Anunțul a venit în urma unei solicitări formulate de președintele Volodimir Zelenski în cadrul summitului UE de la Bruxelles din 16 octombrie, în contextul în care Kievul încerca să obțină sprijinul european pe fondul deteriorării relațiilor cu SUA. Solicitarea i-a fost adresată inclusiv României.

Zelenski a afirmat că transporturile de cereale prin Marea Neagră nu sunt posibile în prezent din cauza atacurilor rusești și a îndemnat Polonia, România, Slovacia și Ungaria să permită tranzitul cerealelor ucrainene prin teritoriul lor către țările occidentale, așa cum au făcut la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.

În cadrul primei lor întâlniri bilaterale, Zelenski i-a spus, de asemenea, lui Magyar că transportul cerealelor ucrainene către Europa de Vest în vagoane sigilate ar fi de mare ajutor.

„I-am spus că, dacă acestea doar tranzitează țara, atunci, evident, nu există niciun obstacol în acest sens”, a declarat Magyar.

Prim-ministrul ungar a precizat că, în urmă cu trei-patru ani, exista o procedură de tranzit bine stabilită, dar că aceasta a fost ulterior suspendată.

Sub guvernul anterior condus de Viktor Orbán, Ungaria a declarat starea de urgență și a introdus o interdicție asupra produselor agricole ucrainene.

Preocupările legate de puterea sectorului agricol al Ucrainei au complicat, de asemenea, relațiile acesteia cu alte țări europene. Polonia blochează progresul într-o parte a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, din cauza temerilor că aderarea Ucrainei ar afecta fermierii polonezi.

Întâlnirea dintre Zelenski și Magyar a avut loc în aceeași săptămână în care președintele ucrainean a semnat o lege privind drepturile la educație ale minorităților naționale din Ucraina, un demers pe care Ungaria îl ceruse înainte de a permite continuarea negocierilor de aderare la UE ale Kievului.

„Considerăm adoptarea de către Parlamentul ucrainean a legii privind educația minorităților și începerea imediată a punerii sale în aplicare ca un prim pas către restabilirea încrederii reciproce”, a declarat Magyar după întâlnire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ungaria este pregătită să permită tranzitul cerealelor ucrainene către Europa de Vest, afirmă prim-ministrul Peter Magyar apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a atacat de 76 de ori infrastructura energetică și sectorul de petrol și gaze al Ucrainei în ultima săptămână, deși președintele american anunțase un armistițiu energetic. Declarația a fost făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care acuză Moscova că încearcă să provoace o pană masivă de curent în țară.

Potrivit liderului de la Kiev, în noaptea trecută au fost lovite stații electrice din regiunile Vinnița, Jîtomîr, Hmelnițki și Odesa. În urma atacurilor, zeci de mii de familii au rămas fără energie electrică, iar echipele de intervenție lucrează continuu pentru a restabili alimentarea.

Zelenski a mai anunțat că, în timpul nopții, au fost atacate și locuințe din mai multe regiuni ale Ucrainei. Bilanțul preliminar indică 12 persoane rănite, printre care doi copii, și două persoane decedate.

De asemenea, în această dimineață, o întreprindere agricolă din regiunea Volînia a fost ținta unui atac. Serviciile de intervenție au fost mobilizate la fața locului.

Președintele ucrainean a precizat că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei aproape 2.700 de drone de atac, 1.700 de bombe aeriene și 66 de rachete, majoritatea balistice. Potrivit acestuia, infrastructura energetică rămâne principala țintă a atacurilor.

Zelenski a cerut Statelor Unite să țină cont de acțiunile Rusiei și a susținut că Moscova nu dă semne că ar dori să facă pași spre pace. În opinia sa, eventualele semnale privind posibilitatea obținerii unor beneficii economice sunt interpretate de Rusia drept un motiv pentru a continua războiul.

Liderul de la Kiev consideră că presiunile trebuie îndreptate asupra Moscovei pentru a crea condițiile necesare încheierii păcii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia a atacat de 76 de ori infrastructura energetică a Ucrainei într-o săptămână. Zeci de mii de familii au rămas fără curent apare prima dată în Realitatea.md.

Cei doi grăniceri ucraineni reținuți pe 15 octombrie pe teritoriul Republicii Moldova, în timpul unei operațiuni de reținere a unui cetățean ucrainean pe Nistru, au fost predați autorităților ucrainene în baza acordului bilateral de readmisie dintre cele două state. Informația a fost confirmată pentru Teleradio-Moldova de surse din cadrul Poliției de Frontieră, care au precizat că cei doi aveau asupra lor arme.

Sursele TRM din cadrul Poliției de Frontieră, au confirmat că armele au fost găsite la cei doi ucraineni și că toate bunurile ridicate, inclusiv barca, au fost sechestrate în cadrul urmăririi penale. Sursa a mai precizat că Procuratura a decis că nu este nevoie de aplicarea unor măsuri preventive și că, în baza acordului bilateral de readmisie, cei doi au fost predați autorităților ucrainene, urmând să fie citați ulterior la audieri.

Totodată, au fost respinse informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora cei doi ucraineni ar fi de la un centru de recrutare, ei sunt, potrivit confirmărilor oficiale, o patrulă grănicerească, și care de regulă, au arme în dotare.

Teleradio-Moldova a transmis o solicitare și Procuraturii Generale privind dosarul penal deschis pe numele celor doi cetățeni ucraineni, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Incidentul a avut loc pe 15 octombrie, în apropierea satului Holoșnița, raionul Soroca. Un bărbat de 49 de ani din Kiev, Alexei Koval, psiholog clinician, a încercat să traverseze Nistrul înot pentru a ajunge la familia sa plecată din Ucraina. Potrivit relatării sale și a martorilor, în timp ce traversa râul a fost urmărit de o ambarcațiune cu doi grăniceri ucraineni, care ar fi încercat să îl rețină și să îl lovească. Mai mulți localnici de pe malul moldovenesc au intervenit și l-au scos din apă. Ulterior grănicerii, au fost preluați de o patrulă și conduși la Sectorul Poliției de Frontieră Cosăuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, în temeiul articolului 362 din Codul penal.

Alexei Koval a ajuns la spitalul raional Soroca cu comoție cerebrală, escoriații și dureri de cap. Medicul traumatolog Dorin Jamba a confirmat diagnosticul și a precizat că starea pacientului este stabilă.

Ucraineanul Alexei Koval susține că bărbații din ambarcațiune au ridicat mâna să îl lovească și că barca ar fi fost îndreptată spre el pentru a-l tăia cu elicea.

De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina, Andrei Demcenco, susține că ambarcațiunea ar fi ajuns pe malul moldovenesc din cauza curenților, a nivelului scăzut al apei și a unei defecțiuni a motorului.

VIDEO 18+ Scandal pe Nistru: Un ucrainean a încercat să ajungă înot în Moldova, iar doi militari au venit după el

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cei doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Moldovei au fost predați autorităților din Ucraina. Aveau asupra lor arme apare prima dată în Realitatea.md.

Senatori republicani din Statele Unite i-ar fi propus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un acord prin care Ucraina să suspende timp de 100 de zile atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar SUA să extindă acoperirea rețelei Starlink cu aproximativ 300 de kilometri în interiorul teritoriului rus. Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), liderul de la Kiev ar fi acceptat propunerea. Informația nu a fost confirmată oficial, scrie Настоящее Время.

Inițiativa ar fi venit din partea senatorilor americani Roger Wicker și Kevin Cramer. Vinerea trecută, aceștia au vizitat Kievul împreună cu doi membri ai Camerei Reprezentanților și s-au întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului ucrainean al Apărării, scrie WSJ.

Extinderea acoperirii Starlink ar permite Ucrainei să lovească lansatoarele de rachete pe care Rusia le folosește pentru a ataca orașele ucrainene.

Potrivit publicației, Zelenski ar fi fost de acord să suspende pentru 100 de zile atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Totuși, nu există, deocamdată, o confirmare oficială a unui asemenea acord.

Autorii articolului fac apel la președintele american Donald Trump să susțină inițiativa, pe care o consideră un posibil prim pas spre reluarea negocierilor de pace.

Informația apare după ce, în această săptămână, funcționarea Starlink în Ucraina a fost temporar încetinită. Potrivit WSJ, niciun oficial american nu și-a asumat responsabilitatea pentru această restricție, însă nici nu a negat implicarea.

Ulterior, Zelenski a anunțat că Ucraina va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești. El a declarat că Kievul a suspendat loviturile asupra obiectivelor petroliere din Rusia pentru a răspunde solicitării Statelor Unite, în timp ce Moscova a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene și asupra populației civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul WSJ: Ucraina ar fi acceptat să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești timp de 100 de zile, în schimbul extinderii Starlink apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut vineri, 16 octombrie, încă 70 de miliarde de euro de la aliații săi europeni, într-un discurs în cadrul Consiliului European de la Bruxelles, transmite G4media.ro.

„Războiul va costa 155 de miliarde de euro anul viitor. Și noi avem nevoie de cel puțin 70 de miliarde de euro în plus din partea voastră”, a spus Zelenski în fața șefilor de stat sau de guvern din UE.

Totodată, liderul de la Kiev a adăugat că este o sumă realistă.

„Ne va ajuta să îi punem frână Rusiei”, a accentuat Zelenski, în discursul său.

Sprijinul financiar și militar pentru Ucraina este asigurat pentru acest an, dar 2027 nu este acoperit decât parțial, au recunoscut liderii europeni. UE a acordat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru 2026-2027, din care 45 de miliarde de euro prevăzute pentru anul viitor. Însă această sumă va fi insuficientă, europenii căutând noi mijloace pentru a sprijini efortul de război al Kievului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Precizăm că, Uniunea Europeană și statele sale membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar, economic, militar și umanitar pentru Ucraina.

Până în prezent au fost mobilizate 231,5 miliarde de euro, dintre care 117,3 miliarde de euro furnizate de la bugetul UE sau garantate de acesta, 77,9 miliarde de euro sub formă de măsuri de asistență militară, 17 miliarde de euro ca sprijin pentru refugiații din interiorul UE, 15,5 miliarde de euro drept sprijin din partea statelor membre și 3,8 miliarde de euro constând în venituri obținute din activele rusești înghețate.

Articolul „Ne va ajuta să-i punem frână Rusiei”: Zelenski cere încă 70 de miliarde de euro de la UE pentru 2027 apare prima dată în Realitatea.md.

O companie ucraineană a prezentat un nou sistem neobișnuit de salvare pe câmpul de luptă. Este vorba de o dronă capabilă să transporte un soldat rănit într-o cabină închisă. Dezvoltată de SkyFall, aeronava, denumită StarGate, a fost filmată în timp ce decola, zbura și ateriza cu o persoană la bord, relatează Euronews.

Botezate StarGate după un celebru serial SF, aparatele fără pilot vor putea transporta răniți chiar de pe front, din linia întâi. Proiectul a fost dezvoltat la ideea unui comandant, disperat că nu își poate evacua în siguranță oamenii.

Construită pentru a ajunge la răniți în zone inaccesibile vehiculelor terestre, aparatul telecomandat poate ridica, potrivit informațiilor, 150 kg și poate atinge viteze de până la 105 km/h. Capacitatea sa de a survola câmpuri minate, râuri și drumuri avariate ar putea contribui la scurtarea traseelor periculoase de la linia frontului.

Producătorul afirmă că StarGate ar putea reduce timpul de evacuare de la ore sau zile la doar minute, permițând potențialilor soldați răniți să primească îngrijiri medicale mult mai repede.

„În prezent, evacuarea (unui rănit) durează de la câteva ore la trei zile. Cu (drona) StarGate putem evacua o persoană în câteva minute, practic. Având în vedere viteza ei și timpul în care poate fi deplasată, e extrem de rapidă. Există acel termen în medicina de front, ora de aur: practic, intervalul în care viața militarului poate fi salvată, dacă este evacuat în timp util. StarGate poate trece peste câmpurile minate, peste râuri, teren (accidentat) poate atinge viteze de până la 100 km/h. Practic, toate amenințările care uneori limitează dronele terestre pot fi evitate de StarGate.”, a precizat purtătorul de cuvânt al fabricantului SkyFall.

Aparatul de zbor utilizează Starlink și sistemul L-Link al SkyFall, împreună cu tehnologie asistată de inteligența artificială, concepută să funcționeze în ciuda interferențelor de navigație prin satelit. De asemenea, a fost prezentată utilizarea unei plase pentru a intercepta o dronă inamică.

O brigadă de luptă ucraineană a primit acum prototipul pentru testare în condiții de pe linia frontului. SkyFall nu a publicat încă rezultatele, iar performanța dronei în evacuări reale de luptă rămâne să fie confirmată independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Dronă-ambulanță care salvează răniți de pe front: Poate ridica 150 kg și zboară cu peste o sută de km/h apare prima dată în Realitatea.md.

Patru cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova au fost înregistrate în noaptea de 15 spre 16 octombrie. Potrivit Centrului Operații Aeriene al Armatei Naționale, obiectele aeriene au intrat pe teritoriul țării din direcția Ucrainei și au părăsit spațiul aerian național după câteva minute.

Primul caz a fost înregistrat la ora 23:02, când un obiect aerian a pătruns în spațiul aerian din direcția localității Timcovo, regiunea Odesa, și s-a deplasat spre Ivanovca. La ora 23:20, acesta a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin zona localității Bronit, din regiunea Moghiliov-Podolsc, Ucraina.

Al doilea aparat de zbor fără pilot a intrat în spațiul aerian național la ora 03:37, din direcția localității Starocazacie, spre Tudora. Acesta a părăsit spațiul aerian un minut mai târziu, pe aceeași traiectorie.

Un al treilea survol a fost semnalat la 03:46, pe direcția Moghiliov-Podolsc – Otaci. Două minute mai târziu, obiectul aerian a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova prin regiunea loc. Hădărăuți, Ocnița.

Ulterior, Armata Națională a anunțat că la ora 05:59 sistemele de supraveghere al spațiului aerian au înregistrat un alt aparat de zbor fără pilot din direcția loc. Starocazacie – Căplani. La ora 06:00 aparatul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția loc. Olănești (MD). La 06:09 a survolat repetat spațiul aerian național al RM prin localitatea Purcari, Ștefan Vodă. La 06:10 acesta a părăsit spațiul național prin loc. Dnestrovsc (segmentul transnistrean) spre loc. Gradenițî (UA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Patru aparate de zbor au pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării apare prima dată în Realitatea.md.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, spune că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura până la 20 de ani. Oficialul a făcut declarația înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, din 15 octombrie 2026.

Potrivit lui Magyar, nu există o dată stabilită pentru aderare, iar procesul trebuie să depindă de îndeplinirea criteriilor europene, nu de termene politice.

„Avem țări din Balcanii de Vest care încearcă de 15 ani să adere la UE și care nu sunt cu mult mai aproape de aderare decât la început. Noi credem în aderarea deplină, dar aceasta poate dura 15 sau chiar 20 de ani”, a afirmat premierul ungar.

Magyar a respins și ideea unui statut de membru temporar sau a unor forme intermediare de aderare. Premierul Ungariei insistă că toate statele candidate trebuie să respecte aceleași condiții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peter Magyar a fost ales noul premier al Ungariei în data de 13 aprilie.

Amintim că deşi Magyar nu împărtăşeşte ostilitatea deschisă a lui Victor Orban faţă de Ucraina, el se opune, la rândul său, aderării rapide a Ucrainei la UE şi afirmă că modul în care sunt respectate drepturile etnicilor maghiari din vestul Ucrainei va fi esenţial pentru reconstruirea relaţiilor dintre Ucraina şi Ungaria.

Péter Magyar propune o întâlnire cu Volodimir Zelenski privind minoritatea maghiară

Articolul Péter Magyar: Aderarea Ucrainei la UE poate dura 15-20 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina a rămas fără rachete pentru sistemul american de apărare antiaeriană Patriot, ceea ce o face mai vulnerabilă în fața atacurilor rusești cu rachete balistice, a declarat joi, 15 octombrie, pentru CNN o sursă familiarizată cu situația.

Dezvăluirea vine pe fondul unei dispute publice tot mai acide între președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. În ultimele zile, Casa Albă a încheiat o înțelegere puternic criticată pentru importul de motorină rusească și a intensificat presiunile asupra Ucrainei să oprească loviturile asupra infrastructurii petroliere ruse.

Zelenski a spus că s-a simțit trădat de înțelegerea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin și a anunțat între timp că Ucraina va continua să lovească rafinăriile rusești.

De luni de zile, Zelenski avertizează că Ucraina rămâne fără rachetele interceptoare Patriot, de fabricație americană, una dintre puținele arme defensive capabile să doboare o rachetă balistică.

Interceptoarele sunt însă scumpe și puține la nivel mondial, pentru că alte state și-au epuizat stocurile sau încearcă să-și consolideze propria apărare în contextul războiului din Iran.

Sursa a declarat pentru CNN că „aproape toate rachetele balistice din ultimul atac nu au fost interceptate din lipsa rachetelor (interceptoare)”.

În acel atac, produs în noaptea de marți spre miercuri dimineață, rachetele balistice rusești au lovit trei centrale electrice din Kiev și au vizat infrastructura energetică din Harkov. La Kiev, patru oameni au murit și 25 au fost răniți.

Nu este prima dată când Ucraina rămâne complet fără interceptoare Patriot, iar Zelenski vorbește public despre eforturile constante de a obține noi stocuri. La jumătatea lunii august, CNN a fost primul mijloc de informare care a primit acces la un sistem Patriot pe teritoriul ucrainean. Oficialii ucraineni au dezvăluit atunci că țara rămăsese practic fără interceptoare.

Într-un interviu acordat CNN în august, Zelenski a spus că își petrece zilele în „milioane” de convorbiri telefonice cu aliații, încercând să obțină mai multe sisteme Patriot. Atunci, el a afirmat că Ucraina avea doar o zecime din rachetele interceptoare de care avea nevoie urgentă.

O lună mai târziu, președintele ucrainean a vorbit pe un ton mai optimist, susținând că țara „va primi o licență pentru fabricarea rachetelor Patriot” din partea Statelor Unite. Trump a refuzat însă să spună dacă a fost de acord, iar licența nu a mai fost acordată.

Tensiunile dintre Zelenski și Trump au explodat în ultimele zile, după ce Washingtonul a cerut Kievului să oprească loviturile asupra instalațiilor rusești de combustibil, în timp ce Moscova continuă să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei.

Într-un interviu aprins pentru Financial Times, Zelenski a spus că ar putea accepta oprirea atacurilor asupra obiectivelor energetice rusești doar dacă primește, cel puțin, mai multe interceptoare Patriot. El a adăugat că „atunci când a cerut mai multă apărare antiaeriană, răspunsul american a fost să slăbească serviciul Starlink”.

Într-o declarație publică de miercuri, a cerut din nou stocuri suplimentare: „Președintele american are toate instrumentele eficiente și necesare pentru a apropia pacea prin forță, dreptate și presiune asupra agresorului. Cerem pachete suplimentare de rachete interceptoare Patriot pentru Ucraina.”

Articolul Ucraina a rămas fără rachete pentru sistemele americane Patriot apare prima dată în Realitatea.md.

Elon Musk lasă de înțeles că sistemele Starlink utilizate de armata ucraineană au fost restricționate la indicația lui Donald Trump. Drept urmare, Kievul nu a putut interveni, pentru a combate eficient atacurile rusești.

Potrivit lui Musk, există două componente. Una dintre ele este rețeaua comercială, iar a doua –  sistemul Starshield, informează news.ro. Ultimul reprezintă versiune a sistemului Starlink, creată pentru Pentagon.

„Sistemele Starshield sunt deţinute şi controlate de guvernul SUA. Orice restricţii privind viteza sau utilizarea sunt stabilite de armata SUA şi, în ultimă instanță, de preşedintele SUA”, a spus Elon Musk.

Compania SpaceX a introdus, în noaptea de 14 octombrie, restricții privind viteza de funcționare a terminalelor Starlink, utilizate în mișcare pe teritoriul Ucrainei, potrivit unor rapoarte ale oficialilor ucraineni. Responsabilii de la Kiev susțin că nu au fost avizați preliminar despre măsură.

SpaceX limitează operațiunile Starlink în Ucraina: Armata, luată prin surprindere

Articolul „Ultima instanță”. Musk spune că Trump a ordonat să fie limitate sistemele Starlink pentru Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Într-un discurs aplaudat intens în Senatul Italiei, premierul Giorgia Meloni a pledat pentru menținerea sprijinului acordat Ucrainei. Aceasta a avertizat că o eventuală capitulare a Kievului nu ar aduce pacea, ci ar permite ocuparea unui stat european și ar favoriza revenirea imperialismului de tip sovietic.

Meloni a afirmat că nu își dorește revenirea la perioada în care tancurile rusești se aflau pe teritoriul țărilor europene. Totodată, le-a explicat parlamentarilor de ce consideră necesară continuarea sprijinului pentru Ucraina și împiedicarea capitulării acesteia, relatează Antena3.ro. 

„Dacă Ucraina ar înceta mâine să se apere, Rusia ar ocupa o țară europeană și imperialismul de tip sovietic ar reveni. Capitularea nu înseamnă pace. Înseamnă cucerire. Nu-mi lipsesc tancurile rusești care au înăbușit revoltele din Praga și Budapesta. Și nu-mi lipsește nici Zidul Berlinului”, a declarat Meloni.

Totodată, Meloni a subliniat că sprijinirea Ucrainei nu este o alternativă la pace, ci, dimpotrivă, este ceea ce apropie pacea.

Giorgia Meloni a declarat că nu își dorește să vadă din nou tancuri rusești înăbușind revoltele de la Praga și Budapesta sau să vadă revenirea Zidului Berlinului. Ea a semnalat că dacă cei care luptă pentru libertatea lor capitulează nu poate fi pace.

Italia, a adăugat ea, încearcă să construiască o pace justă, chiar dacă acest lucru ar însemna pierderea sprijinului politic. Doar o pace justă, a adăugat ea, poate fi durabilă și poate garanta securitatea Europei și interesele Italiei.

De asemenea, în discursul său, Meloni a declarat că acordul SUA cu Rusia privind livrările de motorină reprezintă o decizie foarte riscantă. Ea consideră că Putin recurge la provocări în Europa pentru a distrage atenția de la situația de pe câmpul de luptă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nefiind în măsură să avanseze pe front, Rusia încearcă să-i înfrângă pe ucraineni prin teroare, frig și întuneric. Atacă centrale electrice, blocuri de locuințe, spitale și autobuze”, a conchis Meloni.

Articolul Meloni avertizează: Capitularea Kievului nu ar aduce pacea, ci ar favoriza revenirea imperialismului de tip sovietic apare prima dată în Realitatea.md.

Drona care a survolat joi Moldova era de origine rusească. Precizarea a fost făcută de ministru Apărării, Anatolie Nosatîi, după ședința cabinetului de miniștri.

Potrivit oficialului, sisteme Armatei Naționale au stabilit că zborul dronei deasupra Moldovei a durat circa opt minute. Ministrul a precizat că este al 95-a caz de acest gen, de la începutul războiului.

„Definitiv, este aparat de zbor a Federației Ruse, ca urmare a atacurilor asupra regiunii Odesa, care au avut loc pe parcursul nopții. Orice aparat de zbor în spațiul național prezintă pericol și amenințare la securitatea națională, precum și la viața și sănătatea oamenilor”,a spus Anatolie Nosatîi.

Joi, la ora 1:43, militarii moldoveni au depistat o dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian național.

Aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Grădinița, regiunea Odesa, deplasându-se spre satul Purcari, raionul Ștefan Vodă. La ora 1:51, drona a părăsit teritoriul aerian al țării, îndreptându-se spre localitatea Starokazacie din Ucraina.

Un dronă a survolat neautorizat spațiul aerian național. Autoritățile anunță ce traseu a avut

Articolul Drona care a survolat joi Moldova era rusească. Nosatîi: Orice aparat de zbor în spațiul național prezintă pericol apare prima dată în Realitatea.md.

Aderarea Ucrainei la UE nu mai trebuie făcută într-un mod rapid, se arată în proiectul declarației summitului liderilor Uniunii Europene, care se desfășoară în aceste zile la Bruxelles. Decizia de renunțare la o aderare accelerată a Kievului a fost luată din cauza presiunilor Bulgariei și Ungariei, informează Kyiv Independent.

Publicația notează că, înaintea fiecărui astfel de summit european, textul final al rezoluției e pregătit în avans de cele 27 de țări ale UE și poate fi modificat până la finalul întrunirii.

Proiectul rezoluției summitului UE, datat la 13 octombrie, preciza următoarele: „Consiliul European… așteaptă cu interes deschiderea tuturor celorlalte clustere cât mai curând posibil, în conformitate cu abordarea bazată pe merite”, scrie ANTENA3.

UE a deblocat recent încă două clustere de extindere — liste de reforme pe care Ucraina trebuie să le finalizeze pentru a adera la bloc — pe 13 octombrie, și se așteaptă ca celelalte două să fie deschise în decembrie.

În schimb, proiectul de rezoluție din 14 octombrie nu mai conține expresia „cât mai curând posibil”.

Trei diplomați UE au confirmat pentru Kyiv Independent că Bulgaria și Ungaria au fost țările care au insistat pentru eliminarea acestei formulări, justificarea principală fiind menținerea ei așa cum era în iunie, când premierul maghiar Péter Magyar a reușit să-i determine pe liderii UE să elimine referința privind aderarea Ucrainei la UE „cât mai curând posibil”.

Totuși, ultima mișcare rămâne surprinzătoare, având în vedere că problema bilaterală a Ungariei cu Ucraina privind drepturile minorităților a fost rezolvată și că nu există obiecții cunoscute public pentru deschiderea celor două grupuri rămase, notează Kyiv Independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomat UE: „Nu ar fi corect ca Republica Moldova să fie trasă înapoi”

Schimbarea a fost făcută și în partea concluziilor preliminare referitoare la Republica Moldova, al cărei proces de aderare la UE a fost legat de Ucraina pentru deschiderea clusterelor de extindere.

În același timp, Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, au declarat surse diplomatice din cadrul UE pentru publicația Rapporteur.

„Nimeni serios nu crede că Ucraina va fi membră a UE până la sfârșitul deceniului, dacă se va mai întâmpla asta vreodată. Ar trebui să încetăm să mai păcălim Kievul”, a spus unul dintre diplomați citați de Rapporteur. În schimb, diplomații europeni susțin că există alte modalități mai bune de ajuta Ucraina, „cum ar fi NATO și sprijinul militar” acordat Kievului în războiul cu Rusia.

Alt diplomat UE a susținut că, pur și simplu, „nu ar fi corect” ca Republica Moldova „să fie trasă înapoi”, dacă Ucraina – din orice fel de motiv – nu avansează în negocierile de aderare.

Articolul Ungaria și Bulgaria se opun aderării accelerate a Ucrainei la UE. Și Republica Moldova e afectată apare prima dată în Realitatea.md.

Volumul de apă deversat de Ucraina pentru Republica Moldova va crește cu 20%, o măsură care ar putea contribui la ameliorarea situației hidrologice de pe Nistru. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că precipitațiile recente și schimbările condițiilor meteorologice au favorizat o ușoară creștere a disponibilității apei, însă aceasta nu este suficientă pentru a rezolva problemele existente.

Potrivit ministrului, precipitațiile înregistrate atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina nu au fost suficient de consistente pentru a schimba substanțial situația, dar au contribuit la o evoluție ușor favorabilă.

„Nu este suficient, dar este un lucru bun în această perioadă complicată”, a declarat Gheorghe Hajder.

Ministrul a precizat că impactul concret al majorării cu 20% urmează să fie evaluat în perioada următoare. Deocamdată, nu sunt disponibile date exacte despre volumele suplimentare de apă care vor ajunge zilnic în Republica Moldova și nici despre creșterea debitului Nistrului. Hajder a explicat că situația depinde inclusiv de cantitatea de apă acumulată și de condițiile meteorologice din zona Munților Carpați, de unde provin o parte dintre apele care alimentează râul.

Republica Moldova va primi mai multă apă din Nistru, după ce Ucraina a acceptat să majoreze cu circa 20% debitul deversat de la Complexul hidroenergetic Novodnistrovsk. Decizia a fost discutată astăzi, în cadrul unei întrevederi dintre premierul Vasile Tofan, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și prim-vicepremierul și ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîhal.

În Republica Moldova este în vigoare o stare de urgență în sectorul hidrologic și energetic, instituită preventiv de guvern începând cu 26 septembrie 2026 pentru o perioadă de 60 de zile. Țara se confruntă cu o criză hidrologică severă, caracterizată prin scăderea alarmantă a debitelor principalelor artere acvatice, Nistru și Prut, din cauza unui deficit acut de precipitații pe termen lung la nivel

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina va deversa cu 20% mai multă apă pentru Moldova. Hajder: „Nu este suficient, dar este un lucru bun” apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Zelenski nu va pleca cu mâinile goale din regatul Unit, a promis premierul britanic Andy Burnham. Oficialul a menționat, în timpul unui discurs în Camera Comunelor, că va încerca să restabilească sprijinul lui Donald Trump pentru Ucraina.

Ulterior, la întrevederea cu președintele ucrainean, prim-ministrul a confirmat că Regatul Unit va accelera furnizarea către Ucraina a unor rachete esențiale pentru apărarea antiaeriană, pe fondul bombardamentelor rusești intense.

Serviciul de presă al Guvernului britanic a comunicat apoi Burnham și Zelenski au discutat despre modalitățile prin care aliații Ucrainei ar putea intensifica sprijinul acordat. Premierul britanic a promis, în context, echipamente pentru a combate dronele cu reacție.

Totodată, Regatul Unit va oferi 17 milioane de lire sterline (echivalentul 22,5 milioane de dolari) pentru restaurarea adăpostului de protecție al centralei atomice de la Cernobîl, deteriorat de un atac lansat de Rusia anul trecut, scrie Agerpres. Astfel, Guvernul englez vrea să participe la diminuarea riscurilor pe termen lung pentru mediu.

Angajamentul de finanțare al Regatului Unit face parte dintr-un program internațional mai amplu, coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în colaborare cu guvernul ucrainean și donatorii din G7.

Articolul Premierul britanic: Zelenski nu va pleca cu mâinile goale din Regatul Unit. Ce sprijin promit englezii Ucrainei apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova și Ucraina pregătesc un nou acord de cooperare energetică, care ar putea transforma țara noastră într-o verigă și mai importantă pentru aprovizionarea vecinilor cu gaze naturale, energie electrică și produse petroliere. Autoritățile de la Kiev au anunțat că cele două state lucrează la un document bilateral care va stabili direcțiile prioritare de colaborare în sectorul energetic, scrie BANI.MD.

Potrivit informațiilor publicate la 14 octombrie de Guvernul Ucrainei, discuțiile vizează trei domenii principale. Este vorba de transportul gazelor naturale, posibilitatea majorării livrărilor de energie electrică spre Ucraina și facilitarea tranzitului de carburanți prin Republica Moldova.

Unul dintre subiectele centrale îl reprezintă utilizarea infrastructurii regionale de transport al gazelor. Cele două țări examinează posibilitățile de extindere a cooperării pentru asigurarea unor rute suplimentare de aprovizionare, în condițiile în care securitatea energetică rămâne o provocare majoră pentru regiune.

O altă direcție este comerțul cu energie electrică. Autoritățile ucrainene analizează posibilitatea unor importuri suplimentare prin intermediul infrastructurii energetice regionale, inclusiv prin conexiunile cu Republica Moldova.

Pentru Chișinău, o eventuală intensificare a schimburilor de electricitate ar putea crea oportunități comerciale pentru companiile energetice și operatorii implicați în transportul și comercializarea energiei. Volumul efectiv al tranzacțiilor va depinde însă de disponibilitatea energiei, capacitățile de interconectare și condițiile pieței.

Un capitol separat al discuțiilor privește transportul produselor petroliere. Kievul și Chișinăul urmăresc accelerarea tranzitului carburanților prin Republica Moldova, inclusiv prin reducerea timpilor de așteptare a autocisternelor la punctele de trecere a frontierei.

Problema este importantă pentru Ucraina, care depinde de rutele alternative de aprovizionare cu produse petroliere în condițiile războiului și ale perturbărilor logistice. Republica Moldova reprezintă una dintre căile de tranzit pentru mărfurile transportate dinspre România și alte piețe europene.

Fluidizarea transporturilor ar putea aduce beneficii și sectorului logistic moldovenesc, prin creșterea volumelor de tranzit și utilizarea infrastructurii de transport. În același timp, eficientizarea procedurilor de frontieră ar putea reduce costurile și întârzierile suportate de transportatori.

Discuțiile dintre cele două guverne au loc pe fondul intensificării cooperării energetice regionale și al eforturilor de diversificare a surselor de aprovizionare. Republica Moldova și Ucraina sunt conectate la sistemele energetice europene și încearcă să valorifice infrastructura existentă pentru a-și consolida securitatea energetică.

Deocamdată, documentul bilateral se află în pregătire. Autoritățile nu au anunțat valoarea eventualelor investiții, volumele suplimentare de energie sau carburanți care ar putea fi transportate și nici calendarul semnării acordului.

Articolul Republica Moldova și Ucraina pregătesc un nou acord de cooperare energetică apare prima dată în Realitatea.md.

O dronă a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în această noapte în urma atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, aparatul de zbor fără pilot a fost detectat la ora 1:43.

Drona a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Grădinița, regiunea Odesa, Ucraina, deplasându-se spre satul Purcari. La ora 1:51, aceasta a părăsit teritoriul aerian al țării, îndreptându-se spre localitatea Starokazacie, din regiunea Odesa.

Serviciul Operații Aeriene anunță că monitorizează în continuare spațiul aerian național, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un dronă a survolat neautorizat spațiul aerian național. Autoritățile anunță ce traseu a avut apare prima dată în Realitatea.md.

Secretarul general al NATO a făcut un apel către statele membre ale Alianței, miercuri, pentru a ajuta „mai mult” Ucraina, în contextul în care „iarna se apropie, iar agresivitatea Rusiei nu dă semne de diminuare”, scrie mediafax.ro.

Într-o conferință de presă susținută miercuri la Tallinn, Estonia, Mark Rutte a declarat că „odată cu sosirea iernii și cu agresivitatea Rusiei care nu scade, Aliații trebuie să facă mai mult, în special pentru a sprijini apărarea aeriană a Ucrainei”.

„Rusia își continuă campania hibridă împotriva aliaților NATO”

„Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni. Și își menține campania hibridă împotriva aliaților NATO”, a spus Mark Rutte.

Secretarul general al Alianței a subliniat că acest lucru nu ar trebui să diminueze hotărârea aliaților Ucrainei de a-și continua sprijinul, potrivit AFP.

„Președintele rus Vladimir Putin încearcă să ne slăbească hotărârea și să pună capăt sprijinului nostru pentru Ucraina. Dar Rusia eșuează. Eșuează pe câmpul de luptă din Ucraina. Și nu vom fi intimidați”, a afirmat oficialul olandez.

Europenii sunt îngrijorați de reapariția acestor așa-numite atacuri hibride. Acestea se situează sub pragul a ceea ce este considerat un act de război sau o operațiune militară, cum ar fi incendierea sau sabotajul.

Atacurile hibride, „un semn de slăbiciune”

Ele sunt în primul rând un „semn de slăbiciune”, a reiterat Mark Rutte.

Iar ceea ce rușilor „le place este să vorbim despre asta toată ziua, să fim zdruncinați și să ținem conferințe de presă pe această temă. Nu vom face asta. Vom reacționa acolo unde trebuie. Din nou, nu întotdeauna într-un mod vizibil”, a subliniat el, potrivit sursei citate.

Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au avut loc peste noapte, au ucis cel puțin șapte persoane și au lăsat 600.000 de oameni fără curent electric.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump la un armistițiu în astfel de atacuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rutte îndeamnă statele NATO să „facă mai mult” pentru a ajuta Ucraina, în special pentru apărarea aeriană a țării apare prima dată în Realitatea.md.

În cursul celei mai recente contraofensive, Ucraina a eliberat de sub ocupația rusă 16 sate din regiunea Donețk din est, a afirmat miercuri generalul ucrainean Andrii Bilețki, citat de Reuters.

Corpul 3 de Armată al Ucrainei a efectuat o operațiune anunțată de luna trecută pentru dislocarea trupelor rusești de la nord de orașul strategic Sloviansk, unul din cele două bastioane principale ale așa-numitei „centuri de fortărețe” pe care se bazează apărarea ucraineană din est.

Generalul a declarat că ultimele atacuri ucrainene au mai eliberat trei sate în zona contraofensivei, la circa 30 de km la nord de Sloviansk, numărul de localități de unde au fost respinși rușii ajungând astfel la 16, pe un teritoriu de 277 de km pătrați.

Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la partea de circa 20% din Donețk încă neocupată în urma invaziei, ca o condiție pentru încetarea luptelor. Ritmul ofensivei ruse a încetinit însă în ultimul an.

Într-un mesaj video, Bilețki a susținut că „planurile Kremlinului de a cuceri regiunile Donețk și Lugansk nu vor fi implementate în viitorul previzibil”.

Cele două regiuni formează așa-numitul Donbas, un bazin industrial bogat în resurse minerale din estul Ucrainei.

Operațiunea Vivaldi

Operațiunea ucraineană numită Vivaldi, mediatizată insistent, a avut loc contextul încercărilor Ucrainei de a prelua inițiativa pe teren în al cincilea an de la începutul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. Kievul utilizează în acest scop tehnologii și tactici noi.

Rusia raportează frecvent ocuparea unor sate de pe linia frontului. Reuters nu a fost în măsură să verifice imediat rapoartele de pe câmpul de luptă.

Miercuri, Kievul a acuzat compania SpaceX a magnatului Elon Musk că limitează serviciile sateliților de comunicații Starlink, împiedicând astfel utilizarea dronelor, în timp ce rachetele rusești provoacă pene de curent în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că prin continuarea loviturilor împotriva infrastructurii energetice Rusia manifestă o „lipsă de respect ostentativă” față de președintele american Donald Trump.

Articolul Ucraina a recuperat de la ruși 16 sate în regiunea Donețk apare prima dată în Realitatea.md.