Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și-a exprimat speranța că războiul din Ucraina se va încheia în curând, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.

Declarația a fost făcută în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Erdoğan a subliniat că Turcia își dorește încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina în condițiile respectării frontierelor și suveranității Ucrainei.

„În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, sperăm sincer că acesta se va încheia cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, a declarat liderul turc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Erdogan speră la încheierea războiului din Ucraina: „Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie respectate” apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat astăzi, 22 septembrie, în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU, că războiul din Ucraina se va încheia „mai repede” decât se crede.

„Lucrăm foarte îndeaproape cu liderii Rusiei şi Ucrainei şi vom rezolva această problemă. Cred că se va întâmpla mai repede decât cred oamenii”, a declarat Trump, potrivit Tvrinfo.ro.

Totodată, liderul american a spus că estimează că SUA vor încheia un acord cu Iranul după alegerile de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.

„Cred că vom încheia un acord imediat după alegeri, pentru că nu are sens pentru ei să nu o facă. Ei aşteaptă să vadă cum mă voi descurca la alegerile de la jumătatea mandatului”, a spus Trump.

El a mai afirmat că trebuie să aleagă între a „anihila” Iranul și a încheia o „înțelegere” cu Teheranul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Trump, la ONU: Războiul din Ucraina se va încheia „mai repede” decât cred oamenii apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți un atac asupra mai multor regiuni din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. Au fost raportate lovituri asupra unor întreprinderi și clădiri rezidențiale, iar autoritățile ucrainene anunță victime, scrie Unian.

Alerta aeriană a fost instituită în mai multe regiuni în jurul orei două noaptea, pe fondul amenințării cu rachete balistice. Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat lansări de rachete, iar explozii au fost auzite în mai multe localități din regiunea Dnipropetrovsk.

Potrivit șefului administrației regionale, Alexandr Ganja, atacurile au vizat simultan întreprinderi industriale din Dnipropetrovsk, Krîvîi Rih și Pavlohrad.

În orașul Dnipro, atacul s-a soldat cu doi morți și șase răniți. Două persoane au fost spitalizate, iar un bărbat de 25 de ani se află în stare gravă. Autoritățile avertizează că sub ruinele unei întreprinderi lovite ar putea exista în continuare persoane.

Și capitala Ucrainei a fost atacată cu drone. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, în cartierul Dniprovskîi, o clădire rezidențială cu cinci etaje a fost lovită. A izbucnit un incendiu în subsol, iar primul etaj a fost parțial distrus. 15 persoane au fost evacuate, iar patru au fost rănite, dintre care trei au ajuns la spital.

Atacul a afectat și infrastructura energetică. În regiunea Cernihiv, aproximativ 100 de mii de consumatori au rămas fără energie electrică în urma lovirii unui obiectiv energetic dintr-o regiune învecinată.

Între timp, potrivit unei analize Bloomberg citate de presa ucraineană, Rusia și-ar fi modificat în ultimele săptămâni strategia atacurilor, reducând utilizarea rachetelor balistice și recurgând într-o măsură mai mare la drone. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Moscova ar putea acumula rachete balistice pentru atacuri asupra infrastructurii energetice și de încălzire a Ucrainei în perioada rece, începând de la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia a atacat Ucraina cu drone și rachete balistice. Sunt doi morți și zece răniți apare prima dată în Realitatea.md.

Corpul 3 de Armată al Ucrainei a anunțat eliberarea a încă 40 de kilometri pătrați de teritoriu în regiunea Donețk, precum și recucerirea mai multor sate în timpul ofensivei în curs, denumită Operațiunea „Vivaldi”, scrie antena3.ro.

„Așa cum am promis, vin cu vești bune”, a declarat comandantul corpului, generalul de brigadă Andrii Bilețki, într-un comunicat din 20 septembrie.

„În timpul celui de-al doilea «sezon» al operațiunii «Vivaldi», Corpul 3 de Armată a recuperat alți 40 de kilometri pătrați de pământ ucrainean. Localitățile Șandriholove și Derîlove au fost eliberate. Drobîșeve se află sub control ucrainean deplin”, a precizat el.

„Este important de menționat că Șandriholove reprezintă un punct strategic crucial atât pentru trupele noastre, cât și pentru inamic”, a adăugat acesta.

Ucrainenii au păstrat Operațiunea „Vivaldi” secretă

Operațiunea Vivaldi, ofensiva desfășurată de acest corp de armată în zona orașului Lîman, din nordul regiunii Donețk, a fost făcută publică abia pe 15 septembrie, deși canalele rusești de Telegram care susțin războiul și cercetătorii independenți din domeniul informațiilor din surse deschise (OSINT) de pe rețelele sociale urmăreau deja atacurile ucrainene din zonă încă de la sfârșitul primăverii anului 2026.

Până la data de 20 septembrie, Corpul 3 de Armată oferise detalii doar despre prima fază a operațiunii, precizând că a curățat o suprafață de 75 de kilometri pătrați de elemente rusești de infiltrare și a eliberat alți 10 kilometri pătrați.

Informațiile furnizate de partea ucraineană cu privire la operațiune au fost limitate din motive de securitate operațională. Totuși, bloggerii militari ruși au relatat că Ucraina a împins forțele ruse înapoi până la râul Jerebeț, anulând, practic, peste 18 luni de avansuri constante ale Rusiei în regiune.

„Conform planului stabilit de comandamentul corpului, satele Șandrîholove și Derîlove au fost încercuite printr-o manevră executată de la nord la sud; grupurile de asalt s-au deplasat rapid și discret prin văi și ravene, asigurând astfel elementul surpriză”, se arată în comunicatul Corpului 3 de Armată.

Cum au acţionat ucrainenii

„Unitățile au acționat în strânsă coordonare: în timp ce unele străpungeau liniile defensive, altele asigurau flancurile de-a lungul liniilor de demarcație, împiedicând inamicul să lanseze un contraatac. Grupurile de asalt au fost organizate în unități tactice mobile care s-au consolidat pe fiecare aliniament de arbori și punct fortificat, anihilând prin foc focarele de rezistență inamice”, se mai preciza în comunicat.

„Operațiunea este în desfășurare.”

Pe 17 septembrie, recunoscând succesul operațional mai amplu înregistrat în zona Lîman, Bilețki a declarat că „brațul nordic” al tentativei Rusiei de a încercui pozițiile ucrainene din regiunea Donețk fusese „zdrobit și distrus”.

O zi mai târziu, corpul de trupe a anunțat că Rusia și-a retras unitățile din „Rubikon”, o formațiune de elită specializată în sisteme fără pilot, de pe linia frontului din nordul regiunii Donețk, după ce aceasta suferise pierderi grele.

Ce este Rubikon

Centrul Rubicon pentru Tehnologii Avansate de Sisteme fără Pilot este o unitate rusă de mari dimensiuni dedicată dronelor și nucleul noii ramuri a armatei ruse, specializată în sisteme fără pilot.

Unitatea este specializată în întreruperea liniilor logistice, în vânarea echipelor ucrainene de operatori de drone la sol și în interceptarea dronelor de recunoaștere și de atac de mare valoare; ea este alcătuită din detașamente, fiecare numărând câteva sute de militari.

Atunci când sunt dislocate în sectoare prioritare ale frontului, unitatea Rubicon și altele similare creează adesea dificultăți majore brigăzilor ucrainene care le înfruntă, extinzând și amplificând letalitatea „zonei de nimicire” existente – procedeu similar cu cel utilizat de unitățile ucrainene de elită specializate în drone împotriva forțelor ruse.

Astfel, localizarea și distrugerea eficientă a personalului și a echipamentelor din cadrul echipelor inamice de elită care operează drone – o acțiune echivalentă cu focul de contrabaterie în artilerie – pot avea un impact major asupra echilibrului general de forțe într-un anumit sector.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina anunţă că prin Operațiunea „Vivaldi” din Donețk a eliberat încă 40 km pătrați de teritoriu apare prima dată în Realitatea.md.

Volodimir Zelenski a afirmat, duminică, 20 septembrie, după ce sute de drone ucrainene au fost lansate azi-noapte spre Moscova că atacurile au avut un impact semnificativ şi că au fost lovite una dintre principalele instalații ale industriei petroliere rusești și o bază logistică a agresorului. „Este vorba de miliarde de dolari care susțin mașina de război”, a postat preşedintele Ucrainei pe X, scrie antena3.ro.

Zelenski a enumerat sistemele de luptă folosite în atac: FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianytsia, Vendetta, Liutyi, Bars, Flamingo, Sichen și Pelican.

„Răspunsurile noastre cu rază lungă de acțiune au avut un impact foarte semnificativ în regiunea Moscovei noaptea trecută. Au fost lovite una dintre principalele instalații ale industriei petroliere rusești și o bază logistică a agresorului. Este vorba de miliarde de dolari care susțin mașina de război.

Printre sistemele utilizate s-au numărat FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianytsia, Vendetta, Liutyi, Bars, Flamingo, Sichen și Pelican.

Le mulțumesc luptătorilor noștri pentru precizia de care au dat dovadă: Serviciul de Securitate al Ucrainei, împreună cu Forțele de Sisteme Fără Pilot, Forțele de Operațiuni Speciale, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina și Serviciul de Informații Externe.

De asemenea, au fost impuse sancțiuni asupra unei instalații din regiunea Voronej. Moscova trebuie să pună capăt războiului său brutal și să aleagă pacea, în loc să construiască inele suprapuse de apărare aeriană în detrimentul altor regiuni.

Măsurile de dezamorsare a conflictului sunt pe masa discuțiilor, în domeniul securității energetice și alimentare. Ceea ce este necesar este voința politică.

Le mulțumesc tuturor celor care consolidează capacitățile Ucrainei pe distanțe lungi. Sunt recunoscător tuturor celor care completează răspunsurile noastre pe distanțe lungi cu răspunsuri prin sancțiuni”, a declarat Zelenski.

Ucraina a lovit rafinăria care asigură 40% din combustibilul Moscovei

Regiunea Moscova a fost vizată de un atac masiv cu drone, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât 249 de drone în 17 districte, în intervalul orar 03:00 – 05:00, a declarat guvernatorul Andrei Vorobiov.

Totodată, rafinăria care asigură aproximativ 40% din necesarul de combustibili pentru Moscova, situată în districtul Kapotnia, a fost cuprinsă de un incendiu puternic după un atac cu drone.

Rafinăria situată în districtul Kapotnia a fost lovită cu drone. Potrivit informațiilor apărute în urma atacului, una dintre lovituri ar fi vizat instalația AVT-6.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski, după atacul masiv cu drone asupra Moscovei: Am lovit o rafinărie de miliarde de $ pentru mașina lor de război apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin doi oameni au murit, iar o rafinărie din capitală a fost cuprinsă de flăcări în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, au anunțat duminică, 20 septembrie, autoritățile ruse, transmite hotnews.ro.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 aveau ca țintă directă regiunea capitalei ruse, potrivit The Guardian.

Oficialul rus a acuzat direct Kievul că a încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, strict controlat, menit să consolideze dominația de 26 de ani a președintelui Vladimir Putin la putere.

„Atacul fără precedent a fost în mod clar planificat cu scopul de a perturba alegerile. Inamicul nu a reușit”, a declarat el într-o postare pe Telegram. El a mai spus că o instalație de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova a fost avariată.

Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a afirmat că cel puțin două persoane au fost ucise, în două locații diferite, în urma atacurilor.

De asemenea, el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, forțând evacuarea de urgență a peste 400 de persoane.

Ucraina nu a comentat oficial aceste atacuri. Atât Kievul, cât și Moscova afirmă în mod repetat că nu vizează în mod intenționat civilii în cadrul acțiunilor lor militare.

Loviturile vin pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone pe rază lungă. În ultimele luni, Kievul a vizat masiv infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi direct în veniturile folosite de Kremlin pentru finanțarea războiului, intrat deja în al cincilea an.

Atacurile anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei. Acest lucru a provocat penurii de carburant, scumpiri și cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni din cele 11 fusuri orare ale țării.

Noul val de atacuri vine la doar câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice.

Alegeri într-un regim strict controlat

Procesul electoral a început în Rusia de vineri. Acesta reprezintă primele alegeri parlamentare organizate în țară de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în februarie 2022.

Doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate pentru a participa la alegeri. În plus, Moscova a organizat procesul de votare inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina.

Puțini ruși se îndoiesc că partidul „Rusia Unită” al lui Putin va obține din nou o victorie ușoară, dar scrutinul oferă un indicator al sprijinului public pentru război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Atac fără precedent cu 1.600 de drone în Rusia, în ziua alegerilor. Moscova acuză Ucraina că încearcă să perturbe scrutinul apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alte 3,3 miliarde de euro pentru Ucraina: UE finanțează achiziția de drone și rachete apare prima dată în Realitatea.md.

Volodimir Zelenski l-a numit pe Anton Kovalskii în funcția de procuror general interimar al Ucrainei, după ce procurorul general Ruslan Kravcenko și-a dat demisia pe fondul conflictului cu instituțiile anticorupție, scrie UNIAN.

Kovalskii, în vârstă de 42 de ani, activează în organele procuraturii din 2011. Anterior, acesta a condus procuraturile regionale din Cernăuți și Hmelnițki.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul Ucrainei l-a demis pe procurorul general Ruslan Kravcenko marți, 15 septembrie, la o săptămână după ce acesta și-a depus demisia și la o zi după ce a anunțat că a aprobat punerea sub acuzare a șefului Biroului Național Anticorupție (NABU).

Procurorul general al Ucrainei, demis de Parlament pe fondul conflictului cu instituțiile anticorupție

Articolul Anton Kovalskii, numit în funcția de procuror general interimar al Ucrainei apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin 12 persoane au fost rănite în urma unui atac lansat în noaptea de 17 septembrie asupra mai multor cartiere din Kiev. Printre victime se numără și doi copii, de 10 și 12 ani. Nouă dintre răniți au fost transportați la spital, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, scrie Unian.

Forțele aeriene ucrainene au avertizat anterior despre decolarea unui avion MiG-31K și despre riscul utilizării armamentului balistic, precum și despre deplasarea unor rachete în direcția Kievului.

În cartierul Dniprovskîi, fragmentele au căzut în mai multe locuri și au avariat o clădire de birouri și un bloc de locuințe. Alte fragmente au ajuns pe teritoriul unor spații de depozitare și în apropierea unei stații de alimentare cu carburanți. Geamurile și fațada unei clădiri de birouri cu trei etaje au fost, de asemenea, deteriorate.

În cartierul Sviatoșînskîi a fost raportată o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale, iar în mai multe blocuri au fost sparte geamurile. În cartierul Solomianskîi, o clădire de depozitare a fost distrusă. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate incendii în această zonă.

Atacul a afectat și alimentarea cu apă în cartierele Solomianskîi, Holosiivskîi și Sviatoșînskîi. Presiunea din rețea a scăzut, iar specialiștii au intervenit pentru identificarea cauzei și restabilirea furnizării apei.

Ulterior, autoritățile de la Kiev au anunțat că, în cartierul Podilskîi, a fost raportată o lovitură asupra unei clădiri de depozitare.

Atacul are loc după o serie de lovituri rusești asupra unor obiective din Ucraina. Cu o zi înainte, un depozit al Fundației Elenei Zelenska, în care era păstrat ajutor umanitar destinat copiilor, familiilor și instituțiilor din mai multe regiuni ale țării, a fost distrus. Potrivit autorităților ucrainene, printre bunurile pierdute se numără generatoare, electrocasnice, laptopuri, tablete, echipamente medicale și alte materiale.

Totodată, un depozit cu decoruri și costume al studioului „Kvartal 95” a fost avariat într-un alt atac. Nu au fost raportate victime în acest caz.

Anterior, un tren de pasageri care circula pe ruta Kiev–Mykolaiv a fost atacat de trei ori în zona dintre Novîi Buh și Baștanka. Evacuarea echipajului și a pasagerilor fusese dispusă în prealabil, astfel că nu au fost înregistrate victime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 12 persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite în urma unui atac asupra Kievului apare prima dată în Realitatea.md.

Germania urmează să aloce încă un milion de euro pentru a contribui la îmbunătăţirea siguranţei centralelor nucleare din Ucraina, a anunţat Ministerul Mediului de la Berlin, relatează știrileprotv.ro.

Secretarul de stat Rita Schwarzelühr-Sutter urmează să anunţe această nouă finanţare, în cadrul unei conferinţe a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la Viena, a precizat ministerul pentru dpa, potrivit Agerpres.

Germania a oferit până în prezent 7,3 milioane de euro pentru a susţine prezenţa AIEA în Ucraina.

Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc, se afla în centrul îngrijorărilor privind siguranţa nucleară încă de la începutul războiului din Ucraina.

Instalaţia a fost vizată în repetate rânduri de atacuri cu drone şi a suferit întreruperi ale alimentării externe cu energie electrică, fiind necesară activarea generatoarelor de urgenţă.

Schwarzelühr-Sutter urmează, de asemenea, să ceară o mai mare susţinere internaţională pentru repararea structurii de protecţie de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, avariată în urma unui atac cu dronă rusesc la începutul anului 2025.

Germania intenţionează să aloce 50 de milioane de euro pentru aceste lucrări, a anunţat luna trecută ministrul german al mediului, Carsten Schneider.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Germania oferă încă 1 milion de euro pentru siguranța nucleară în Ucraina. Câți bani a alocat până acum apare prima dată în Realitatea.md.

Kremlinul a evitat marți să confirme dacă acceptă un armistițiu energetic cu Ucraina, deși a calificat drept „foarte bună” inițiativa în acest sens anunțată cu o zi în urmă de către președintele american Donald Trump, relatează EFE.

„Am văzut postarea președintelui Trump despre armistițiul energetic. În general, o considerăm – fără îndoială – o idee foarte bună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, transmite Agerpres.

Moscova este în contact cu Washingtonul, a spus Peskov, adăugând – într-o reverență față de partea americană – că SUA sunt „întotdeauna de partea soluțiilor pașnice”.

El a acuzat Ucraina că a atacat noaptea trecută una din infrastructurile energetice rusești, mai exact o rafinărie din regiunea Samara, atac confirmat de Kiev.

Totuși, Peskov nu a fost de acord cu afirmația lui Donald Trump conform căreia cauza creșterii prețului la petrol ar fi războiul din Ucraina, nu operațiunea militară americană din Iran.

„Garantarea securității activității rafinăriilor și creșterea producției de produse petroliere nu rezolvă problemele mondiale, problema principală este accederea acestor produse pe piața mondială”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Pentru aceasta, a spus el, este necesar să se permită „o navigație sigură” pentru petroliere, pe lângă ridicarea sancțiunilor la exporturile rusești, sancțiuni pe care le-a catalogat drept ‘ilegale”. Atunci, Rusia va putea să ‘umple’ lumea cu produse petroliere și „prețurile vor scădea”, a afirmat Peskov, susținând că Ucraina nu este gata să garanteze securitatea navigației.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

În timp ce Moscova a păstrat tăcerea până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns aproape imediat că Kievul și-ar suspenda atacurile dacă Moscova ar proceda într-un mod similar. Cu toate acestea, ambele tabere au continuat noaptea trecută atacurile împotriva rafinăriilor și benzinăriilor celeilalte părți, conform agențiilor internaționale de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Rusia nu confirmă armistițiul energetic cu Ucraina, deși spune că ideea lui Trump este „foarte bună” apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul Ucrainei l-a demis pe procurorul general Ruslan Kravcenko marți, la o săptămână după ce acesta și-a depus demisia și la o zi după ce a anunțat că a aprobat punerea sub acuzare a șefului Biroului Național Anticorupție (NABU), anunță Kyiv Independent.

Demiterea, care a fost adoptată fără niciun vot împotrivă, survine pe fondul unei confruntări între direcțiile anticorupție din Ucraina și Parchetul General, care face obiectul unei anchete a Biroului Național Anticorupție (NABU) privind o presupusă grupare infracțională care proteja centrele de apeluri frauduloase și ajuta la spălarea a milioane de grivne. NABU și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) au afirmat că anunțul lui Kravcenko privind acuzațiile aduse șefului NABU, Semen Krivonos, făcea parte dintr-un efort mai amplu de a submina independența direcțiilor anticorupție, notează Digi24.

În seara zilei de 14 septembrie, Parchetul General a publicat o declarație care părea să semnaleze o diviziune între instituție și șeful său demisionar. Declarația susținea că acuzațiile raportate erau „neadevărate”, dar și „anulate” — rămâne însă neclar din partea cui. Chiar înainte de vot, Kravcenko a îndemnat parlamentarii să nu voteze sub „presiune”, subliniind totodată că „nu a semnat nicio decizie procedurală motivată politic” împotriva lor.

„Nu am semnat nicio decizie procedurală motivată politic, nici în ceea ce privește reprezentanții opoziției, nici membrii partidului politic de la guvernare”, a declarat el.

Procurorul general al Ucrainei are obligația de a semna notificările de suspiciune împotriva parlamentarilor înainte ca aceștia să poată fi acuzați oficial de o infracțiune. Kravcenko, care a fost mult timp considerat un loial susținător al președintelui Volodimir Zelenski, și-a depus demisia pe 7 septembrie, în urma unei întâlniri cu președintele și pe fondul controversei legate de corupție.

Ancheta NABU a ridicat semne de întrebare cu privire la presupusele legături ale lui Kravcenko cu un grup care asigura protecție unor centre de apeluri frauduloase. În înregistrările obținute de birou, anchetatorii se referă la un „șef” care ar fi protejat grupul.

Patronimicul persoanei respective, Andriiovici, și fosta sa funcție de șef al Serviciului Fiscal de Stat corespund datelor lui Kravcenko. O postare anterioară pe Telegram a Parchetului General indica faptul că anchetatorii îl identificau pe „șeful” menționat în înregistrări drept pe Kravcenko. Kravcenko nu a fost pus oficial sub acuzare în acest caz.

Anunțul său din 14 septembrie, conform căruia a aprobat punerea sub acuzare a lui Krivonos, a intensificat și mai mult confruntarea dintre Parchetul General și agențiile anticorupție. Disputa s-a desfășurat, de asemenea, în timp ce Kravcenko se pregătea să părăsească Ucraina.

El a solicitat permisiunea de a participa la o conferință europeană privind copiii ucraineni, care urma să aibă loc la Paris pe 16 septembrie, iar Kyiv Independent a văzut un document semnat și aprobat care îi autoriza plecarea.

Conferința privind responsabilitatea internațională pentru copiii ucraineni a fost organizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Autorizația a fost semnată pe 13 septembrie, cu doar câteva ore înainte ca Kravcenko să părăsească țara și să anunțe acuzațiile împotriva lui Krivonos. Cu toate acestea, numele lui Kravcenko nu apare în programul evenimentului, iar APCE a confirmat pentru Kyiv Independent că acesta nu va participa.

„Nici procurorul general al Ucrainei – nici vreun membru al biroului său – nu va participa la această întâlnire”, a declarat un purtător de cuvânt al APCE pentru Kyiv Independent.

Președintele ucrainean a solicitat Parlamentului să-l demită rapid pe Kravcenko. „Acest procuror general are o singură cale: demiterea din funcție. Exact asta i-am spus”, a declarat Zelenski pe rețelele sociale. „Ucraina a văzut toate motivele.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Procurorul general al Ucrainei, demis de Parlament pe fondul conflictului cu instituțiile anticorupție apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina este gata să oprească atacurile asupra obiectivelor energetice de pe teritoriul Rusiei dacă partenerii săi se asigură că Moscova se va abține să lovească facilitățile energetice ucrainene, infrastructura și rutele de aprovizionare cu alimente din Ucraina, a declarat luni, 14 septembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters, informează Agerpres.

Postând aceste comentarii după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Rusia și Ucraina ar fi fost de acord să nu atace obiectivele energetice ale celeilalte părți, Zelenski a afirmat că Ucraina nu este convinsă că Rusia este dispusă să respecte vreo înțelegere.

„Războiului trebuie să i se pună capăt. Și o dezescaladare în ceea ce privește infrastructura critică ar putea fi primul pas către pace. Așteptăm detalii de la partenerii noștri”, a afirmat Volodimir Zelenski pe Telegram.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

„Ucraina a acceptat să nu atace ținte energetice ruse. Rusia a acceptat să facă la fel”, a declarat președintele american pe platforma sa Truth Social.

Creșterea prețului la motorină la nivel mondial este cauzată în principal de războiul dintre Rusia și Ucraina și nu de Iran, a adăugat el, în ciuda faptului că și conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețurilor la pompă.

Întrebată despre acest subiect de către jurnaliști, președinția ucraineană a refuzat anterior să facă vreun comentariu, notează AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski: Ucraina așteaptă detalii de la partenerii săi privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind debitul Nistrului: Chișinăul se teme de o reducere bruscă a apei apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina nu exclude să negocieze păstrarea stocurilor sale de alimente în Moldova. Declarația a fost făcută de ministrul agriculturii și alimentației, Taras Visoțki.

În cadrul unui interviu acordat publicației RBC, oficialul a vorbit despre bombardamentele tot mai frecvente ale depozitelor de produse din Ucraina. În context, el a menționat că administrația de la Kiev nu exclude păstrarea stocurilor peste hotare.

„Ministerul Politicilor Agrare a contactat reprezentanții mediului de afaceri și a colectat informații despre tipurile de depozite de care au nevoie, precum și dacă firmele au găsit deja opțiuni pentru astfel de spații. În paralel, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, se studiază posibilitatea stabilirii unor contacte B2B între companiile ucrainene și proprietarii de depozite din străinătate.

În prezent, analizăm dacă sunt necesare modificări ale legislației (a Ucrainei, a Uniunii Europene sau a Republicii Moldova).  Inițiativa privind relocarea depozitelor este încă în proces de lucru. Ambasadele Ucrainei au primit indicații să studieze oportunitățile disponibile și să stabilească contacte cu proprietarii de depozite din alte țări”, a spus Visoțki.

Reprezentanții Guvernului Republicii Moldova afirmă că nu administrația de la Chișinău nu a fost contactată de către guvernarea de la Kiev, pentru a discuta chestiunea.

„Deocamdată nu există discuții la nivel oficial pe acest subiect”, a precizat pentru Realitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.

Articolul Ucraina vrea să își păstreze stocurile de alimente în Moldova. Reacția Guvernului de la Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

UPDATE Procurorul General al Ucrainei a confrimat printr-un mesaj pe rețelele de socializare, că este plecat din țară:

„Mă aflu momentan într-o deplasare externă, în cadrul căreia sunt planificate o serie de întâlniri. Intenționez să informez partenerii internaționali despre starea reală a lucrurilor în sistemul organelor anticorupție, despre semnele de concentrare a unei influențe necontrolate de către acestea, precum și despre riscurile pe care o astfel de practică le creează pentru suveranitatea statului, statul de drept și instituțiile democratice ale Ucrainei.”

ȘTIRE INIȚIALĂ Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, care și-a depus demisia pe 7 septembrie, ar fi fugit din țară, potrivit Unian. La ora 2:30 noaptea, acesta ar fi ieșit din țară cu propriul automobil, deocamdată nefiind precizat prin ce țară a plecat.

Plecarea vine la scurt timp după ce Kravcenko a semnat o notificare de suspiciune pe numele directorului Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Kryvonos, acuzându-l de fals în acte oficiale pentru un folos necuvenit de proporții deosebit de mari. Anunțul a fost făcut printr-un video publicat chiar pe pagina oficială a Procuraturii Generale, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Kravcenko, deciziile fuseseră blocate anterior din motive politice:

„Anterior, președintele mă reținea politic de la aceste decizii”, a spus el.

Acesta a mai semnat o a doua notificare de suspiciune, pentru o persoană apropiată de conducerea Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), acuzată de influențarea judecătorilor Curții Anticorupție, oferire de mită și facilitarea sustragerii de la mobilizare. Kravcenko susține că acest dosar a fost adevărata cauză a raidului de noapte asupra sediului Procuraturii Generale, iar scopul real al operațiunii „Cartagina” ar fi fost accesul la materialele penale care vizează conducerea NABU și SAP.

Tensiunile dintre Procuratura Generală și NABU au izbucnit pe 4 septembrie, când Biroul Național Anticorupție a anunțat că desfășoară o operațiune vizând o organizație criminală condusă de un oficial al Parchetului General al Ucrainei, implicată — potrivit NABU, citat de Kiev Independent — în protejarea unei rețele de centre de apeluri înșelătoare și în spălarea de active ilicite. NABU l-a reținut atunci pe Serghei Kropiva, adjunctul șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Biroului Procurorului General, și a percheziționat birourile lui Kravcenko, ale adjunctei sale Maria Vdovicenko, precum și pe cel al lui Oleg Kiper, guvernatorul regiunii Odesa.

Președintele Volodimir Zelenski a venit cu o reacție:

„Acest procuror general are o singură cale: eliberarea din funcție. Exact asta i-am spus”, a declarat Zelenski, adăugând că a cerut parlamentarilor să susțină „fără întârziere” demiterea acestuia.

Organizația neguvernamentală Centrul de Acțiune Anticorupție (CPK), condusă de Vitali Șabunin, susține, potrivit propriilor surse, că plecarea lui Kravcenko a fost posibilă doar cu acordul lui Zelenski, în schimbul semnării bănuielii pe numele lui Kryvonos. Informația nu a fost confirmată oficial de autorități.

NABU a reținut un oficial al Procuraturii Generale a Ucrainei. Sunt vizate și mai multe birouri

Articolul Procurorul general al Ucrainei ar fi fugit din țară, la câteva ore după ce a semnat bănuiala pentru șeful NABU apare prima dată în Realitatea.md.

Locomotiva unui tren de pasageri a fost lovită de o dronă rusească, duminică dimineața, 13 septembrie. Incidentul a avut loc în regiunea Volîn, la doi kilometri de granița cu Polonia. Iar printre pasagerii trenului s-au aflat consilieri pentru securitate ai mai multor guverne europene, diplomați, parlamentari și oameni de știință. Potrivit publicației „Der Spiegel”, la bord se afla și Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului german Friedrich Merz, iar fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu același tren în Polonia, după o conferință la Kiev, anunță antena3.ro.

Potrivit publicației Der Spiegel, atacurile rusești l-au afectat și pe unul dintre cei mai apropiați consilieri ai cancelarului german Friedrich Merz. Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al Cancelariei, călătorea în timpul nopții cu trenul de noapte de la Kiev spre Polonia. În primele ore ale dimineții, trenul a fost oprit în apropierea graniței poloneze, iar din cauza impactului, o parte dintre vagoane au fost evacuate.

Pe lângă Sautter, la bordul trenului se aflau, potrivit relatării, și consilieri pe probleme de securitate ai altor guverne europene, membri ai Bundestagului, diplomați și oameni de știință. Și fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu trenul în Polonia după o conferință la Kiev. În cele din urmă, toți au scăpat doar cu sperietura: la scurt timp după solicitarea de evacuare, situația a fost, se pare, declarată din nou sigură.

Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a scris că membri ai echipei sale au rămas blocați la punctul de trecere a frontierei și nu au putut părăsi Ucraina din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești. „Atacurile Rusiei se intensifică și se apropie tot mai mult de NATO și de UE. Și răspunsul nostru trebuie să se intensifice”, a declarat ministrul de Externe.

O mare parte din ajutorul militar și umanitar occidental destinat Ucrainei ajunge în țară prin punctele de trecere a frontierei cu Polonia. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, drone sau fragmente de rachete au căzut în mod repetat în țările vecine, precum România, Polonia sau Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tren cu oficiali europeni la bord, lovit de o dronă rusească în apropierea graniței cu Polonia apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia a lansat în noaptea de 13 septembrie un atac masiv cu drone asupra Ucrainei. Forțele ruse au folosit 453 de drone de atac, dintre care 405 au fost distruse sau neutralizate de apărarea antiaeriană ucraineană. În urma atacurilor au fost înregistrate lovituri în 13 locații, scrie UNN.

Unul dintre incidente s-a produs în apropierea punctului internațional de trecere a frontierei „Yahodyn–Dorohusk”, la granița dintre Ucraina și Polonia. Potrivit informațiilor preliminare, dronele rusești au lovit o benzinărie, provocând un incendiu de proporții.

În urma atacului au luat foc și mai multe camioane staționate în apropierea benzinăriei. Imaginile publicate de canalele locale de Telegram arată flăcări puternice și un nor dens de fum. Deocamdată, nu au fost raportate persoane decedate sau rănite.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, dronele au fost lansate din mai multe regiuni ale Rusiei, din Crimeea ocupată și din zona Mării Azov.

Apărarea aeriană ucraineană a distrus sau neutralizat 405 de drone, inclusiv aparate de tip Shahed, Gerbera și Parody, precum și patru drone S8000 „Banderol”. Atacul a fost respins cu ajutorul aviației, sistemelor de rachete antiaeriene, unităților de război electronic, sistemelor fără pilot și grupurilor mobile de foc.

În alte șapte locații au fost raportate căderi de resturi provenite de la dronele doborâte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noapte de foc în Ucraina: Rusia a lansat 453 de drone, iar o benzinărie de la granița cu Polonia a fost lovită apare prima dată în Realitatea.md.

Autoritățile responsabile de protecția copiilor trebuie să intervină în cazurile de violență în familie, inclusiv atunci când minorii nu sunt victime directe, dar asistă la abuzurile asupra unuia dintre părinți. Subiectul a fost abordat de deputata MAN Angela Cutasevici în cadrul audierilor publice organizate în Parlament după tragedia de la Măgdăcești.

Potrivit deputatei, în 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 843 de victime ale infracțiunilor de violență în familie, iar aproximativ 17.400 de copii s-au aflat în situație de risc. În 615 cazuri, copiii au fost înregistrați drept victime ale violenței.

Angela Cutasevici susține că efectele violenței în familie asupra copiilor trebuie analizate inclusiv în situațiile în care aceștia sunt martori ai abuzurilor.

„Copilul este victima directă, dar, în foarte multe cazuri, este și cel care asistă sau urmărește indirect abuzul asupra adultului. În cazul de la Măgdăcești trebuie să știm câte intervenții a făcut autoritatea tutelară și câte servicii au fost conectate pentru protecția acestor copii”, a declarat deputata.

Deputata a anunțat că va solicita separat informații privind intervenția autorității tutelare în cazul de la Măgdăcești și măsurile întreprinse pentru protecția copiilor din familie.

Cutasevici subliniază că protecția copiilor trebuie să fie o componentă obligatorie a intervenției instituțiilor statului în toate cazurile de violență în familie, chiar și atunci când minorii nu sunt considerați victime directe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Angela Cutasevici: „În 2025 din cauza violenței în familie peste 17 mii de copii au fost în situații de risc” apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 70 de copii refugiați din Ucraina, înscriși în clasa I la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău, au primit ghiozdane și rechizite școlare pentru noul an de studii. Inițiativa vine în sprijinul elevilor care își continuă studiile în Republica Moldova și are loc într-o instituție în care majoritatea copiilor sunt refugiați din Ucraina, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

Ghiozdanele au fost oferite în cadrul unui proiect implementat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, în parteneriat cu Agenția ONU pentru Refugiați.

În prezent, la Gimnaziul „Taras Șevcenko” învață 498 de elevi, dintre care 431 sunt copii refugiați din Ucraina. Pentru aceștia, instituția asigură posibilitatea de a studia în limba ucraineană, cu studierea obligatorie a limbii române.

În acest an, în cadrul gimnaziului au fost deschise patru clase noi cu predare în limba ucraineană: două clase de clasa I, o clasă de clasa a II-a și o clasă de clasa a V-a. Astfel, din cele 20 de clase existente în instituție, în 12 procesul educațional se desfășoară în limba ucraineană.

„Gimnaziul «Taras Șevcenko» este una dintre instituțiile de învățământ care contribuie activ la integrarea educațională a copiilor refugiați din Ucraina în Republica Moldova. Aici sunt create condiții pentru continuarea studiilor în limba ucraineană, concomitent cu studierea obligatorie a limbii române, ceea ce facilitează integrarea elevilor în mediul educațional și în societate”, a menționat Ivan Duminica, șef al Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Sute de copii refugiați din Ucraina învață la un gimnaziu din Chișinău: Au primit ghiozdane și rechizite apare prima dată în Realitatea.md.

Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic, scrie Mediafax.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.

„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Articolul UE alocă încă 6,1 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei: „Are nevoie să-și protejeze spațiul aerian” apare prima dată în Realitatea.md.

Procurorii PCCOCS și ofițerii INI au documentat activitatea unui grup suspectat de confecționarea și comercializarea ilegală a unor documente oficiale, inclusiv permise de conducere.

Potrivit anchetei, membrii grupului identificau persoane care doreau să obțină permise fără pregătire și fără susținerea examenelor. Acestora le solicitau fotografii și date personale, iar ulterior confecționau, în condiții artizanale, permise de conducere falsificate, în schimbul unor sume de bani.

Unul dintre suspecți, în vârstă de 50 de ani, a fost reținut după ce ar fi vândut, într-un parc din sectorul Rîșcani al capitalei, un permis de conducere falsificat al Ucrainei, pentru 2.500 de lei. Potrivit oamenilor legii, acesta ar fi confecționat și comercializat și permise de conducere false ale Republicii Moldova.

În cadrul perchezițiilor au fost ridicate documente, telefoane mobile și suporturi informaționale care ar putea conține date relevante pentru anchetă.

În total, în dosar sunt vizate șase persoane cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Suspectul reținut a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, la solicitarea procurorilor PCCOCS.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și a rolului fiecărei persoane în schema investigată. Suspecții beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Permise de conducere false, vândute la Chișinău: Un bărbat a fost arestat pentru 30 de zile apare prima dată în Realitatea.md.

Vladimir Zelenski a anunțat că preconizează să se întâlnească cu omologul său american Donald Trump, la sfârşitul lunii septembrie. Întrevederea ar urma să aibă loc la New York.

Anunțul a fost făcut urmare a deplasării în Canada a liderului de la Kiev, scrie news.ro. Oficialul a menționat că vor exista discuții cu delegația americană și nu a exclus o întrevedere cu Donald Trump.

Discuția lui Zelenski cu Trump s-ar putea desfășura urmare a vizitelor negociatorilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la Moscova și Kiev, pentru a identifica soluții ca să fie încheiat războiul din Ucraina.

Deși după întrevederea cu emisarii lui Trump președintele ucrainean a spus că războiul ar putea continua și iarna, ulterior Zelenski a precizat că aceștia au avut unele ideii pertinente, ca să fie instituită pacea.

Articolul Zelenski anunță că planifică o întrevedere cu Trump în următoarele săptămâni. Când și unde se va desfășura apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.

Magyar: Ucraina nu ar trebui să avanseze mai rapid decât alte state candidate

Magyar a mai spus că ar fi nedrept dacă Ucraina ar avansa mai rapid în aderarea la UE decât state candidate care îndeplinesc de mulți ani criteriile.

„Acesta este un proces de foarte lungă durată și nu este nicidecum sigur că va avea succes în cele din urmă”, a mai declarat șeful guvernului ungar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ce cere Peter Magyar Ucrainei înainte de noi pași spre aderarea la UE. Condiția privind maghiarii din Transcarpatia apare prima dată în Realitatea.md.

Cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte peste 80 au fost rănite în urma unor atacuri rusești asupra mai multor orașe din Ucraina, în ultimele ore. Printre victime se află și copii. Atacurile au vizat Pavlohrad, Kramatorsk, Dnipro și Kiev, anunță Serghei Korețki, prim-ministrul Ucrainei.

La Pavlohrad, o dronă rusească a lovit zona din apropierea unui centru comercial și a unor magazine. Patru persoane au murit, iar cel puțin 60 au fost rănite, inclusiv copii.

La Kramatorsk, bombele aeriene rusești au lovit o zonă rezidențială. 27 de persoane au fost rănite, printre care un copil. În urma atacului au fost avariate locuințe, un cămin, o școală și o instituție medicală.

Și capitala Ucrainei a fost vizată de atacuri cu drone. Au fost lovite clădiri de birouri din două sectoare ale Kievului.

Atacuri rusești au fost raportate și în localități din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Sumî, Cernihiv și Harkiv.

Serviciile de intervenție au fost mobilizate la fața locului și acordă ajutor persoanelor afectate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Atacuri masive în Ucraina: cel puțin patru morți și peste 80 de răniți apare prima dată în Realitatea.md.