Patru lingouri din aur au fost depistate și ridicate din bagajele de cală ale trei pasageri, în urma controalelor efectuate de polițiștii de frontieră, în comun cu funcționarii postului vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Potrivit autorităților, persoanele vizate sunt trei cetățeni ai Ucrainei, cu vârste de 48, 43 și 34 de ani, care urmau să se îmbarce la curse cu destinațiile Alicante, Memmingen și Erevan.

În primul caz, în bagajul unei femei care urma să zboare spre Alicante au fost găsite două lingouri din aur, cu greutatea de 20 și, respectiv, 5 grame.

În celelalte două cazuri, în bagajele altor doi pasageri au fost descoperite câte un lingou din aur, fiecare cu greutatea de 50 de grame. Aceștia urmau să călătorească spre Memmingen și Erevan.

Lingourile au fost ridicate, fiind pasibile confiscării speciale. Cei trei riscă sancțiuni contravenționale, în conformitate cu prevederile Codului contravențional al Republicii Moldova.

Poliția de Frontieră reamintește că bunurile supuse declarării trebuie declarate la trecerea frontierei, iar respectarea regulilor vamale contribuie la siguranța și ordinea la frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Aur nedeclarat în bagajele de cală: Patru lingouri, confiscate pe Aeroportul Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Cu lacrimi în ochi, aproape fără speranță, dar totuși eroi. 185 de prizonieri ucraineni s-au întors acasă după ani de captivitate, mulți dintre ei fiind capturați încă de la începutul invaziei ruse din 2022. Pentru unii dintre aceștia au fost aproape patru ani de chin și incertitudine, trăiți cu speranța că într-o zi se vor reîntoarce lângă familie și cei dragi.

Printre cei eliberați se numără soldați, sergenți și ofițeri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și Serviciului de Frontieră, care au apărat țara la Mariupol și Azovstal, precum și pe direcțiile Donețk, Lugansk, Harkov, Herson, Zaporojie, Sumy, Kiev și Kursk.

„Întoarcerea oamenilor noștri acasă rămâne o prioritate pentru Ucraina. În fiecare zi lucrăm pentru a elibera fiecare ucrainean din captivitate”, a transmis președintele Volodimir Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 185 de soldați ucraineni, eliberați din captivitate rusă. Unii erau prizonieri de la începutul războiului apare prima dată în Realitatea.md.

Valerii Cnișciuc, născut în 1970, și Vitalii Morlea, născut în 1988, ambii originari din Ucraina, au rămas fără cetățenia Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a semnat decretul de retragere a cetățeniei, emis în temeiul Constituției și al Legii cetățeniei pe 25 mai.

Documentul intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tot pe 25 mai, președinta a mai retras cetățenia și altor cinci persoane.

Maia Sandu lasă fără cetățenie mai mulți ofițeri ai MGB din Transnistria. Toți au fost născuți în Republica Moldova

Articolul Doi ucraineni au rămas fără cetățenia Republicii Moldova. Președinta a semnat decretul apare prima dată în Realitatea.md.

Uniunea Europeană a impus luni, 11 mai curent, sancțiuni împotriva a 16 persoane și șapte organizații responsabile de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Federația Rusă și în teritoriile ocupate temporar, precum și de asimilarea și adopția acestora, a anunțat Consiliul European, scrie g4media.ro.

„Decizia se referă la persoanele responsabile de deportarea ilegală sistematică, strămutarea forțată, asimilarea forțată, în special prin îndoctrinare ideologică și educație militarizată a minorilor ucraineni, precum și de adopția și transportul lor ilegal în Federația Rusă și în teritoriile ocupate temporar”, se arată în comunicatul de presă.

Entitățile enumerate pe lista de sancțiuni includ instituții de stat, legate de Ministerul Educației din Rusia, cum ar fi Centrele pentru Copii din întreaga Rusie Orlyonok , Scarlet Sails și Smena.

„Acestea organizează – în coordonare cu autoritățile de ocupație – programe pentru copiii ucraineni, în cadrul cărora aceștia sunt supuși îndoctrinării pro-ruse, inclusiv prin evenimente patriotice, educație ideologică și activități cu orientare militară”, scrie în comunicatul Consiliului European.

Alte entități sancționate găzduiesc minori ucraineni transferați din teritoriile ocupate ale Ucrainei și îi expun la „programe aliniate cu politicile statului rus, inclusiv îndoctrinare politică și activități conforme cu cadrele educaționale concepute pentru instruirea militară de bază”.

Instituțiile menționate de CE sunt Centrul DOSAAF din Sevastopol, Școala Navală Nakhimov și Clubul Militar-Patriotic „Patriot” din Crimeea, care desfășoară „reeducarea, îndoctrinarea ideologică și militarizarea minorilor, promovează loialitatea față de Rusia și subminează identitatea națională ucraineană”.

Lista sancțiunilor include, de asemenea, oficiali și politicieni din teritoriile ocupate ilegal de Rusia, precum și lideri ai taberelor de tineret, cluburilor și organizațiilor militaro-patriotice.

„Ei sunt responsabili de promovarea educației „patriotice” și militare a tineretului prin îndoctrinare ideologică, popularizarea culturii militare ruse, antrenament paramilitar și participarea la evenimente care glorifică agresiunea rusă împotriva Ucrainei.”

Persoanele incluse pe lista sancțiunilor sunt supuse unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE le este interzis să le furnizeze fonduri, active financiare sau resurse economice. În plus, persoanelor le este interzis să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

Potrivit autorităților ucrainene, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, peste 20.000 de copii ucraineni au fost deportați ilegal sau relocați cu forța în Rusia sau în teritoriile ocupate. UE susține că Rusia ascunde sistematic locul unde se află copiii și încearcă să le șteargă identitatea ucraineană.

Potrivit Biroului Președintelui, la data de 11 mai, în timpul derulării inițiativei „Bring Kids Back UA”, peste 2.133 de copii ucraineni răpiți de Rusia au fost returnați în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul UE sancționează 16 persoane și șapte entități din Rusia pentru deportarea copiilor ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 30 de familii cu copii care cerșeau au fost depistate în cimitirele din Chișinău, în cadrul unei razii desfășurate de autorități pe 19 aprilie.

Acțiunea a fost realizată de Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, împreună cu poliția, în contextul Paștelui Blajinilor, perioadă în care cimitirele sunt foarte aglomerate.

Potrivit autorităților, mai mult de jumătate dintre familiile identificate sunt cetățeni ai Ucrainei.

„Familiile au fost informate despre serviciile sociale gratuite disponibile în municipiul Chișinău, iar specialiștiii au desfășurat discuții profilactice pentru prevenirea situațiilor de risc, în comun cu colegii din cadrul Inspectoratului de Poliție”, precizează Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copiilor.

Autoritățile anunță că astfel de acțiuni vor continua pentru protecția copiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 30 de familii cu copii care cerșeau, prinse în cimitirele din capitală apare prima dată în Realitatea.md.

După 24 februarie 2022, 143 de ucraineni au obținut cetățenia Moldovei. Dintre ei, 23 au primit-o prin naturalizare, iar alții 120 au redobândit-o.

Dintre persoanele care au devenit cetățeni moldoveni, 3 sunt minori, se arată într-un răspuns la solicitarea redacției Realitatea.  Este vorba despre persoane care au solicitat cetățenia după începerea războiului.

Actualmente, se examinează 31 de cereri de acordare a cetățeniei prin naturalizare și 3 pentru redobândirea ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Totodată, aducem la cunoștință faptul că, în conformitate cu art. 26 lit. b) din Legea nr. 253/2025, examinarea cererilor de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere ține de competența Agenției Servicii Publice”, se mai arată în precizările reprezentanților administrației prezidențiale.

În același timp, conform datelor Inspectorului General pentru Migrație, actualmente în Republica Moldova sunt 3696 de cetățeni ucraineni care dețin permise de ședere permanentă. Alții 2558 au obținut permise de ședere provizorie.

Date oficiale de la Migrație: Peste 3600 de ucraineni dețin permise de ședere permanentă în Moldova

Articolul În 4 ani de război, 143 de ucraineni au primit cetățenia Moldovei. Câte cereri se examinează apare prima dată în Realitatea.md.

În Republica Moldova sunt 3696 de cetățeni ucraineni care dețin permise de ședere permanentă. Alții
2558 au obținut permise de ședere provizorie, conform datelor Inspectoratului General pentru Migrație. 

Începând cu 1 martie 2023, autoritatea a emis 89.259 de documente beneficiarilor de protecție temporară, dintre care 68.861 pentru adulți și 20.250 pentru minori, se arată în datele transmise la solicitarea redacției Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de 4 ani, în perioada 24 februarie 2022 – 24 februarie 2026, pe teritoriul Republicii Moldova au solicitat azil 23.661 cetățeni ai Ucrainei. În urma examinării solicitărilor, 250 ucraineni au beneficiat de protecție internațională, obținând statut de refugiat sau protecție umanitară.

Dintre persoanele care dețin permise de ședere, 346 de străini se află în Republica Moldova în scopul desfășurării
activității de muncă, inclusiv lucrători migranți, specialiști în domeniul IT și sport, străini antrenați în proiecte de asistență externă, lucrători detașați și alte categorii.

Articolul Date oficiale de la Migrație: Peste 3600 de ucraineni dețin permise de ședere permanentă în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Opt migranți ucraineni, care se ascundeau într-un camion, au fost depistați la frontiera Palanca. Aceștia încercau să intre ilegal în Republica Moldova.

Persoanele au fost găsite ascunse în compartimentul marfar al unui camion supus unui control suplimentar la postul vamal Palanca. Vehiculul era condus de un cetățean moldovean.

Ulterior, s-a încercat transferul migranților într-un al doilea camion, însă acțiunea a fost stopată de echipele de control. În urma investigațiilor, trei cetățeni moldoveni au fost reținuți și plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Potrivit datelor preliminare, fiecare migrant ar fi urmat să achite 12.000 de dolari pentru facilitarea trecerii ilegale. Migranții au solicitat azil în Republica Moldova, iar ancheta continuă sub coordonarea Procuratura Căușeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Camion cu migranți, oprit la Palanca. Au fost depistați opt ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 6600 de cetățeni ucraineni au drept de ședere sau se află în sistemul de azil din Moldova. Dintre ei, 3717 dețin drept de ședere provizorie, alți 2577 au drept de ședere permanentă, transmite IPN cu referire la datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Migrație.

Drept de ședere pentru reîntregirea familiei a fost acordat la 3043 de persoane. Alte 334 au venit în Moldova cu scop de muncă, indică raportul IGM.

Datele oficiale mai arată că sunt înregistrați la studii în țara noastră 121 de ucraineni, 59 au statut de investitori, 23 sunt implicați în activități de voluntariat.

În sistemul de azil din Moldova sunt înregistrați 342 de cetățeni ucraineni. Doi dintre ei au statut de refugiat, 249 beneficiază de protecție umanitară, iar pentru 91 sunt aplicate alte forme de protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 6600 de cetățeni ucraineni beneficiază de drept de ședere sau azil în Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Refugiații din Ucraina vor beneficia în continuare de protecție temporară în Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Interne anunță că a inițiat procedura de prelungire a acestui mecanism, în linie cu decizia Uniunii Europene de a extinde protecția și pentru anul 2025.

Prelungirea protecției temporare va permite refugiaților să rămână legal în țară și să continue să aibă acces la servicii esențiale precum sănătate, educație și piața muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova prelungește protecția pentru refugiați. Autoritățile aplică standardele europene apare prima dată în Realitatea.md.

Mii de ucraineni din Statele Unite riscă să își piardă statutul legal din cauza întârzierilor în procesarea prelungirilor programului Uniting for Ukraine, potrivit Reuters.

Programul special de migrație, lansat de administrația americană în aprilie 2022, permitea inițial intrarea în SUA a aproximativ 260.000 de ucraineni pentru o perioadă de doi ani.

Întârzierile în procesarea programului de prelungire au fost atribuite administrației președintelui Donald Trump, conform datelor interne revizuite de Reuters.

Aproximativ 200.000 de ucraineni se află în pericol să devină încălcători ai regimului de migrație până la 31 martie, ceea ce ar putea duce la pierderea permiselor de muncă și vulnerabilitatea la detenție sau deportare.

Programul Uniting for Ukraine face parte dintr-un efort umanitar mai larg, care a vizat sprijinirea refugiaților ucraineni în SUA, deși acesta reprezintă doar o mică parte din cei 5,9 milioane de refugiați ucraineni la nivel global.

Mai mulți cetățeni ucraineni au declarat că se simt amenințați, neștiind dacă permisele lor de ședere mai sunt valabile sau dacă pot fi reînnoite.

Întârzierea răspunsurilor autorităților americane crește riscul ca beneficiarii programului să fie arestați de autoritățile federale de imigrație până la soluționarea cererilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Criză pentru refugiații ucraineni din SUA: mii de persoane ar putea pierde dreptul legal de ședere apare prima dată în Realitatea.md.

Chișinăul găzduiește în prezent 50 490 de persoane beneficiare de protecție temporară din Ucraina, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul refugiaților aflați în Republica Moldova. Pentru a evidenția eforturile de sprijin și rezultatele integrării acestora în comunitate, municipalitatea a lansat campania „Chișinău – orașul care unește”.

Potrivit autorităților, inițiativa își propune să prezinte parcursul familiilor refugiate care s-au stabilit în capitală și care, treptat, au reușit să-și găsească loc de muncă, stabilitate și acces la servicii publice esențiale. Un accent aparte este pus pe cei 10 784 de copii și tineri, integrați în grădinițele și școlile municipale, unde beneficiază de educație în condiții egale.

„Campania promovează ideea unui oraș solidar, bine organizat și deschis tuturor locuitorilor săi, accentuând importanța sprijinului, informării și relațiilor constructive pentru o conviețuire armonioasă”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei.

Din totalul celor peste 50 de mii de refugiați, 10 784 sunt minori până la 17 ani, 36 056 sunt adulți între 18 și 59 de ani, iar 3 650 sunt persoane în etate.

Refugiații sunt repartizați în toate sectoarele capitalei: 6 684 locuiesc în Centru, 6 474 în Rîșcani, 10 621 în Botanica, 5 228 în Buiucani și 3 724 în Ciocana. În total, zona urbană a municipiului găzduiește 17 759 persoane.

Procesul de integrare educațională continuă, iar la data de 13 noiembrie 2025, 1 776 elevi refugiați erau înscriși în 56 de școli din Chișinău. Alți 506 copii frecventează 62 de grădinițe, numărul total al celor integrați în sistemul municipal de educație fiind de 2 282.

Campania „Chișinău – orașul care unește” va avea loc în perioada 15 noiembrie – 15 decembrie și va fi difuzată pe toate canalele oficiale ale municipalității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Chișinăul lansează campania „Orașul care unește” pentru sprijinul a peste 50 de mii de refugiați ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Municipiul Chișinău rămâne principala localitate de reședință pentru refugiații ucraineni care beneficiază de protecție temporară în Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul General pentru Migrație pentru perioada martie 2023 – noiembrie 2025, în capitală se află 50 179 de refugiați, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul înregistrat la nivel național.

Doar în ultima săptămână, numărul refugiaților din Chișinău a crescut cu 265 de persoane, semn că fluxul acestora rămâne constant.

Cei mai mulți refugiați ucraineni se află în suburbiile municipiului Chișinău, unde au fost înregistrați 17 623 de oameni. În interiorul orașului, sectorul Botanica găzduiește cel mai mare număr de refugiați, 10 576 de persoane. Urmează sectorul Centru, cu 6 667 de persoane, și sectorul Rîșcani, unde locuiesc 6 433 de refugiați. În sectorul Buiucani sunt înregistrați 5 183 de oameni, iar sectorul Ciocana adăpostește 3 697 de persoane.

Datele arată că cei mai mulți, 10 737 dintre refugiați sunt copii și adolescenți cu vârste între 0 și 17 ani. Categoria adulților (18–59 ani) include 35 814 persoane, iar 3 628 sunt persoane în vârstă de peste 60 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primăria Municipiului Chișinău continuă să joace un rol esențial în oferirea de servicii sociale, educaționale și medicale refugiaților ucraineni, prin intermediul instituțiilor municipale, în colaborare strânsă cu organizațiile internaționale.

Articolul Peste 50 de mii de refugiați ucraineni au statut de protecție temporară în Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Șapte bărbați din Ucraina, aflați într-un BMW X5, au ajuns la spital după ce au încercat să treacă ilegal frontiera cu Republica Moldova. Incidentul s-a produs în regiunea Odesa, potrivit autorităților ucrainene.

Grănicerii au încercat să oprească automobilul care se îndrepta cu viteză spre frontieră, însă șoferul a pierdut controlul volanului, iar mașina s-a răsturnat.

În interiorul vehiculului se aflau șapte persoane, dintre care una era ascunsă în portbagaj.

Potrivit anchetei preliminare, tentativa de trecere ilegală a fost organizatã printr-un canal de Telegram, iar participanții ar fi plătit 25.000 de dolari pentru a fi scoși din țară.

Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă penală pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei și organizarea migrației ilegale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 25.000 de dolari pentru o fugă eșuată. Șapte ucraineni, răniți lângă graniță apare prima dată în Realitatea.md.

Prima Doamnă a Ucrainei a lansat un apel către comunitatea internațională, solicitând intensificarea eforturilor pentru readucerea în țară a copiilor ucraineni deportați în Rusia de la începutul invaziei neprovocate lansate de Moscova în 2022.

„În spatele fiecărui nume se ascund luni întregi de căutări, negocieri şi riscuri”, a spus ea.

Ea a avertizat că, în ritmul actual, ar fi nevoie de 50 de ani pentru a repatria toţi copiii ucraineni care au fost duşi în Rusia. Totodată a menționat că, graţie eforturilor unei coaliţii internaţionale formate din 41 de ţări şi Consiliului Europei, 1.625 de copii au fost repatriaţi în Ucraina.

Articolul Elena Zelenskaia: În ritmul actual, repatrierea copiilor ucraineni din Rusia ar putea dura 50 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

De la 24 februarie 2022, peste 4.400 de ucraineni au solicitat cetățenia Republicii Moldova, iar 2.630 au obținut-o până la finele lunii iulie. Datele au fost publicate de Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit IGM, în total, 2.843 de solicitanți au fost recunoscuți drept cetățeni ai Republicii Moldova.

La 15 septembrie, în sistemul de azil erau înregistrați 432 de cetățeni ucraineni: 240 beneficiau de protecție umanitară, 191 erau solicitanți de azil, iar unul avea statut de refugiat.

Datele mai arată că peste 3,7 mii de cetățeni ucraineni au drept de ședere provizorie în Republica Moldova, iar peste 2,6 mii au obținut ședere permanentă.

Din martie 2023 și până pe 15 septembrie 2024, Inspectoratului General pentru Migrație a eliberat 80.5 mii de documente de identitate beneficiarilor de protecție temporară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul De la începutul războiului, peste 4.400 de ucraineni au solicitat cetățenia Republicii Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Un șef al unui sector al Poliției de Frontieră a fost reținut de procurorii PCCOCS și ofițerii SPIA, fiind suspectat că ar fi răpit doi cetățeni ucraineni care intraseră ilegal în Republica Moldova și i-ar fi transportat forțat înapoi în Ucraina, peste Nistru. Totodată, acesta i-ar fi lipsit pe bărbați, în prezența lor, de câte 100 de euro din gențile ambilor.

„Urmare a probelor obținute și măsurilor speciale de investigație, în data de 5 septembrie curent, oamenii legii au descins cu percheziții la acesta, de unde au ridicat bunuri ce ar aparține altor cetățeni străini, care anterior au traversat ilegal frontiera de stat și care, la rândul lor, ar fi fost transportați forțat în Ucraina.

Urmare a reținerii acestuia, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), angajatul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, pentru continuarea obiectivă a investigațiilor”, transmite instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile desfășoară acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și tragerii la răspundere a persoanelor implicate, timp în care acestea beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Articolul VIDEO Ar fi răpit doi ucraineni și i-ar fi returnat forțat în Ucraina. Un șef al Poliției de Frontieră arestat apare prima dată în Realitatea.md.

O mare parte dintre ucraineni susțin ideea unei încetări a focului, cu condiția existenței unor garanții de securitate ferme din partea Europei și a Statelor Unite, potrivit unui sondaj recent realizat de Rating Group.

Sondajul, desfășurat în perioada 21–23 august pe un eșantion de 1.600 de persoane, arată că 75% dintre respondenți consideră că astfel de garanții sunt o condiție esențială pentru oprirea ostilităților.

De asemenea, 82% dintre participanți consideră că negocierile reprezintă o soluție realistă pentru încheierea războiului. Dintre aceștia, 62% sunt în favoarea implicării altor țări în procesul de mediere, iar 20% sprijină dialogul direct cu Moscova.

În ceea ce privește modul de încheiere a conflictului, 59% dintre cei intervievați susțin încetarea luptelor și căutarea unui compromis. În schimb, 20% sunt de părere că războiul ar trebui continuat până la recucerirea completă a regiunii Donbas și a Peninsulei Crimeea. Doar 13% consideră ca obiectiv acceptabil revenirea la linia de demarcație anterioară datei de 23 februarie 2022, ceea ce ar exclude recuperarea acestor teritorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce ucrainenii îşi exprimă dorinţa de a urmări pacea atât în sondajele de opinie, cât şi prin participarea la negocieri – Kremlinul nu a demonstrat niciun interes pentru o soluţionare negociată a războiului. În schimb, generalul şef al Moscovei a promis să continue luptele, iar forţele ruse continuă să atace ţinte civile, notează The Kyiv Independent.

Articolul Ucrainenii vor pace, dar nu cu orice preț: Garanțiile de securitate, esențiale pentru încetarea războiului apare prima dată în Realitatea.md.

Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România şi Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), va organiza cursuri gratuite de limba română pentru comunitatea ucraineană din România. Înscrierile pentru aceste cursuri, care se vor desfășura online în perioada 29 septembrie – 3 decembrie curent, vor avea loc până pe 19 septembrie.

Cursul are două module, fiecare de câte 40 de ore: începători şi intermediar, iar grupele pot fi formate din 10 până la 15 persoane.

Scopul cursului este de a oferi ucrainenilor din România abilităţile necesare pentru a comunica eficient şi a se integra în societatea română – de exemplu, pentru a avea acces la servicii medicale sau pentru a participa la un interviu de angajare.

„Accesul la limba română este un pas de integrare şi credem că nu este doar un lucru necesar, dar şi un semnal pe care vrem să îl dăm cu această ocazie. Această şansă de integrare reprezintă şi un mod de a ne cunoaşte mai bine”, a declarat preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, joi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Detalii despre cursurile de limba română pentru cetăţenii ucraineni sunt disponibile pe site-ul ICR, respectiv prin intermediul Ambasadei Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cursuri de limba română pentru ucrainenii din România. Când vor fi organizate apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că atacurile rusești pe scară largă din noaptea precedentă demonstrează refuzul Moscovei de a se angaja serios în negocieri pentru încheierea războiului. El a subliniat că bombardamentele au vizat în special vestul Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv o fabrică de electronice deținută de compania americană Flex, în regiunea Zakarpattia.

„Credem că a fost un atac deliberat asupra investițiilor americane în Ucraina, comis exact când lumea așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei privind negocierile de pace,” a spus Zelenski.

Potrivit acestuia, Rusia a lansat 574 de drone și 40 de rachete, într-unul dintre cele mai ample atacuri recente. O persoană a fost ucisă și 22 au fost rănite, majoritatea în urma atacului asupra fabricii americane.

La Liov, un alt atac a provocat un deces, rănirea a trei persoane și avarierea a 26 de locuințe. În regiunea Dnipropetrovsk au fost lovite instalații industriale, locuințe și infrastructură de gaze. Două surse din industrie au confirmat că o importantă instalație de pompare a gazelor a fost afectată.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a vizat infrastructura energetică, aeroportuară și industrială militară a Ucrainei, și că forțele ruse au capturat satul Oleksandro-Șultîne. La rândul său, Ucraina a raportat lovirea unei rafinării ruse, a unui depozit de drone și a unei baze de combustibil.

Blocaj în eforturile diplomatice

Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat în această săptămână că a convenit organizarea unei întâlniri între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Totuși, Moscova acuză Kievul că sabotează aceste eforturi și că Zelenski este „ilegitim”. Trump, care s-a întâlnit recent cu ambii lideri, a recunoscut că Putin „ar putea să nu dorească un acord”, iar Zelenski i-a cerut o reacție fermă din partea SUA în acest caz.

Între timp, SUA și aliații europeni discută posibile garanții de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict, însă drumul spre pace rămâne incert.

Zelenski a salutat aceste discuții ca fiind esențiale pentru „construirea arhitecturii de securitate” a țării. Totodată, șefii armatelor din SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Finlanda și Ucraina s-au întâlnit la Washington pentru consultări. Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă la discuții sincere privind garanțiile de securitate, dar a acuzat Occidentul de „aventurism” pentru excluderea Rusiei din aceste discuții.

De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, mii de civili au fost uciși, iar estimările sugerează că peste un milion de soldați ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți.

Articolul Zelenski: Atacurile masive ale Rusiei arată lipsa interesului pentru negocieri de pace apare prima dată în Realitatea.md.

Mii de ucraineni au ieșit în stradă în cele mai ample proteste de la începutul invaziei ruse, după ce președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege care subordonează instituțiile anticorupție biroului procurorului general, relatează Politico.

Deși legea marțială este în vigoare în Ucraina, iar circulația pe timpul nopții este restricționată, manifestații de amploare au avut loc în marile orașe, inclusiv Kyiv, Lviv, Dnipro și Odesa. Protestatarii au cerut anularea legii și au acuzat guvernul că slăbește lupta împotriva corupției.

Legea, inițiată de membri ai partidului prezidențial Servitorul Poporului, a fost modificată în ultimul moment pentru a plasa sub controlul Parchetului General două instituții-cheie în combaterea corupției: Biroul Național Anticorupție și Procuratura Specială Anticorupție.

Printre protestatari s-au numărat studenți, activiști și veterani de război. „Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost și un semnal că țara noastră luptă pentru mai bine. Nu putem regresa”, a declarat o studentă la biologie.

Un veteran de război, care și-a pierdut ambele picioare pe front, a criticat dur decizia: „Aceasta este o lege răuvoitoare care nu ar trebui adoptată în timp de război. Astfel de decizii ne demotivează. E greu să lupți pentru oamenii care adoptă astfel de legi”.

Reacțiile critice nu au întârziat nici pe plan internațional. Comisia Europeană s-a declarat „profund îngrijorată” de modificările legislative, în timp ce Meaghan Mobbs, fiica emisarului american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a calificat decizia drept „de neînțeles și un cadou pentru criticii sprijinului militar occidental”.

Pe fondul tensiunilor interne, șeful Serviciului de Informații Militare al Ucrainei a avertizat că „națiunile sfâșiate de conflicte interne vor pierde”, făcând apel la unitate națională într-un moment critic pentru viitorul țării.

Articolul Proteste în Ucraina după ce a fost promulgată o lege ce limitează independenţa justiţiei apare prima dată în Realitatea.md.

Ucrainenii vor putea avea cetățenie dublă sau multiplă în baza unei legi aprobate miercuri, 18 iunie curent, de parlamentul de la Kiev, care urmărește să atenueze criza demografică agravată de războiul de patru ani cu Rusia și să îmbunătățească legăturile cu diaspora numeroasă a țării, transmite agenția Reuters.

Anterior, legislația ucraineană nu recunoștea cetățenia dublă sau multiplă, ceea ce însemna că etnicii ucraineni care trăiau în afara țării și dețineau alte pașapoarte trebuiau să renunțe la cetățenia lor străină dacă doreau să obțină un pașaport ucrainean.

Oficialii guvernamentali estimează diaspora Ucrainei la aproximativ 25 de milioane de persoane. Ei apreciază că populația actuală din Ucraina este de 32 de milioane, o scădere dramatică față de 52 de milioane de locuitori în 1991, când țara a devenit independentă după destrămarea Uniunii Sovietice.

„Această decizie este un pas important pentru a menține și a restabili legăturile cu milioane de ucraineni din întreaga lume”, a declarat Oleksiy Chernyshov, ministrul pentru unitatea ucrainenilor, într-un mesaj distribuit pe rețelele sociale după votul de miercuri.

Problema cetățeniei multiple a devenit și mai presantă de la invazia Rusiei în februarie 2022, care a agravat un declin demografic început cu ani înainte.

Ucraina a trecut prin mai multe valuri de migrație a forței de muncă în anii 1990. Odată cu începerea invaziei, milioane de ucraineni au fugit în străinătate din calea luptelor. Cu războiul ajuns acum în al patrulea an, datele arată că peste 5 milioane de ucraineni trăiesc în Europa, în timp ce zeci de mii de persoane au fost ucise în conflict.

„Deoarece situația din Ucraina este instabilă, oamenii… nu știu dacă să se întoarcă sau nu…”, a declarat pentru Reuters Natalya Kostyk-Ustenko, care a fugit din Herson în iunie 2022 și trăiește în Lituania cu cei doi copii ai săi. „Rădăcinile noastre sunt ucrainene, ne iubim țara, o sprijinim cum putem mai bine. Această (decizie privind cetățenia) este un sprijin semnificativ pentru noi. Ca refugiați, suntem răspândiți în toată lumea”, a mai declarat ea pentru Reuters.

Parlamentarii afirmă că noua lege va simplifica procedurile pentru copiii născuți în străinătate din părinți ucraineni, precum și pentru ucrainenii care obțin o altă cetățenie prin căsătorie.

Legea va facilita și obținerea cetățeniei ucrainene pentru străinii care luptă pentru Ucraina pe front.

Legea nu interzice în mod direct cetățenilor ruși să obțină pașapoarte ucrainene, dar prevede că guvernul va putea impune restricții legate de agresiunea armată împotriva Ucrainei.

Străinii vor trebui să treacă un test care să demonstreze cunoașterea limbii ucrainene, a istoriei și a constituției țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ucraina a aprobat legea care permite cetățenia multiplă apare prima dată în Realitatea.md.

Doi angajați ai așa-ziselor servicii speciale din stânga Nistrului, care supraveghează „activitatea de frontieră”, ar putea avea legături cu o rețea care facilitează trecerea ilegală a frontierei pentru ucraineni, transmite IPN. Persoanele care ajung în Moldova pe segmentul transnistrean se eschivează de la înrolarea în serviciul militar și ar plăti între 3000 și 5000 de euro pentru „servicii”.

Potrivit surselor, zilnic, între 3 și 7 persoane traversează așa-numita „zonă gri” din raionul Dubăsari. „Nici un fel de documente nu se întocmesc, totul este organizat ca o activitate de rutină. Banii sunt împărțiți între cei implicați în schemă”, a relatat una dintre surse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mass-media și organizației care se ocupă de protecția drepturilor omului au informat anterior că de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, regiunea transnistreană a fost considerată una dintre rutele posibile pentru trecerea ilegală a frontierei. De la începutul războiului, serviciile de grăniceri din țara vecină au raportat în repetate rânduri tentative de trecere ilegală a frontierei pe segmentul transnistrean, zonă care nu se află sub controlul autorităților de la Chișinău.

În anul 2024, autoritățile din Moldova au reținut un grup de taximetriști transnistreni specializați în transportarea cetățenilor ucraineni. Pe numele lor au fost deschise dosare penale, iar acesta nu este un caz izolat.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat pe 2 februarie 2024 arestarea a doi locuitori din Slobozia, suspectați de organizarea migrației ilegale a bărbaților din Ucraina. Potrivit instituției, aceștia încasau până la 10.000 de dolari de la fiecare persoană transportată.

Articolul Zilnic, între 3 și 7 ucraineni ar ajunge în Moldova, pe segmentul transnistrean. Taxa: Între 3000 și 5000 de euro apare prima dată în Realitatea.md.

Capitala Republicii Moldova continuă să fie cel mai important punct de sprijin pentru refugiații din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Potrivit datelor actualizate de Inspectoratul General pentru Migrație, în perioada 1 martie 2023 – 12 mai 2025, în evidența municipiului Chișinău sunt înregistrate 43.451 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din totalul refugiaților aflați pe teritoriul Republicii Moldova.

Profilul demografic al beneficiarilor arată o prezență semnificativă a copiilor și a persoanelor apte de muncă. Astfel, în Chișinău și în suburbiile sale se află:

• 9.647 de copii (0–17 ani), dintre care:

1. 2.512 copii cu vârsta între 0 și 4 ani,
2. 4.397 copii cu vârsta între 5 și 11 ani,
3. 2.738 copii cu vârsta între 12 și 17 ani.

• 30.624 de adulți (18–59 ani);
• 3.179 de persoane vârstnice (60+ ani).

Numai în primele două săptămâni ale lunii mai, municipiul Chișinău a înregistrat o creștere cu 239 de persoane a numărului total de refugiați.

Primăria Municipiului Chișinău continuă să acorde o atenție deosebită acestei situații, implicându-se activ în monitorizarea, sprijinirea și integrarea refugiaților, în strânsă colaborare cu partenerii naționali și internaționali.

„Chișinăul a demonstrat încă o dată că este o comunitate solidară și deschisă. Vom continua să depunem toate eforturile necesare pentru ca refugiații din Ucraina să beneficieze de condiții sigure, sprijin social și acces la servicii esențiale. Colaborarea noastră cu organizațiile internaționale și societatea civilă rămâne un pilon esențial în gestionarea acestei crize umanitare”, a declarat Angela Cutasevici, viceprimarul municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Chișinăul găzduiește peste 43.000 de refugiați ucraineni apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 100 de drone ucrainene au atacat Moscova în cursul nopții. Aeroporturile din capitala rusă au fost închise timp de patru ore, iar rămășițele aparatelor de zbor au căzut peste un bloc de locuit, conform Meduza. Preliminar, au fost deteriorate doar geamurile, iar victime nu există.

Atacul asupra Moscovei este lansat pentru a doua noapte consecutiv, conform Antena3. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe rețelele de socializare că 19 drone ucrainene au fost distruse înainte de a ajunge în oraș, iar fragmentele lor au căzut pe drumurile de acces spre oraș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă Moscova, și administrația din alte orașe rusești, inclusiv Penza și Vorojeț, a anunțat despre atacuri cu drone pe parcursul nopții.

Ucraina nu a comentat deocamdată acest atac. Pe de altă parte, primarul orașului ucrainean Harkov afirmă că asupra localității și asupra Kievului au fost lansate drone pe parcursul nopții. La Odesa, în urma unei ofensive similare, a decedat o persoană.

De la începutul războiului în Ucraina, Kievul a lansat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei, cel mai masiv fiind înregistrat în luna martie 2025, în urma lui fiind înregistrați 3 morți, conform BBC.

Atenție! Urmează imagini care pot afecta emoțional.

[bzplayer youtube="https://www.youtube.com/shorts/v0y9CMWEixY?feature=share" muted="false"]

Articolul Aeroporturile din Moscova, închise pentru câteva ore. Peste 100 de drone ucrainene au atacat capitala Rusiei apare prima dată în Realitatea.md.