Uniunea Europeană va acorda Ucrainei şi Republicii Moldova ajutoare umanitare suplimentare în valoare de 175 de milioane de euro înainte de sosirea iernii, a anunțat joi la Kiev comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, citat de dpa, transmite Agerpres.ro.

„Iarna viitoare va aduce probabil probleme majore pentru Ucraina şi trebuie să fim pregătiţi„, a spus oficialul, care a promis Ucrainei şi adăposturi izolate pentru sezonul rece.

Cele 175 de milioane sunt destinate educaţiei, asigurării alimentelor şi accesului la apă şi protecţiei împotriva frigului pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, a mai spus Lenarcic.

De la începutul invaziei ruse, UE a acordat Ucrainei ajutoare umanitare de 485 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă, Republica Moldova a beneficiat de un sprijin de acelaşi gen în valoare de 38 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O mână de ajutor, în prag de iarnă! UE acordă suport material pentru Ucraina și Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

În ultimele zile, criza gazelor naturale a devenit tot mai accentuată, oamenii fiind atenționați de autorități că se vor scumpi plățile pentru gaze. În Republica Moldova a fost declarată Stare de Urgență în acest sens, iar autoritățile caută surse alternative de gaze, față de cea a Gazprom-ului, informează Realitatea.md.

Criza energetică și Starea de Urgență în Republica Moldova

În Republica Moldova, Contractul privind condițiile de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova în perioada anilor 2007-2019 a fost semnat dintre cele două părți: Moldovagaz și Gazprom și a fost prelungit, pentru câte un an, iar expirarea ultimei prelungiri a avut loc la 30 septembrie 2021. Aceeași soartă o are și Contractul privind condițiile de tranzitare a gazelor naturale prin teritoriul Republicii Moldova din 2011-2019. Atunci, prețul pentru mia de metri cubi pentru gazele importate era de 172-176 de dolari.

Între timp, la 30 septembrie a expirat contractul prelungit cu un an pentru livrarea gazelor naturale, iar autoritățile de la Chișinău au reușit să negocieze cu partea rusă în privința unei mici prelungiri a contractului pentru încă o lună, adică până la 31 octombrie 2021. Însă Gazpromul a scăzut presiunea gazelor livrate, astfel că responsabilii de la Chișinău au îndemnat consumatorii industriali, dar și cei casnici, să economisească rațional resursele energetice. De asemenea, pentru a păstra presiunea necesară în gazoducte, autoritățile moldave au scos din rezerve păcura pe care o aveau. Criza s-a răsfrânt și asupra energiei electrice, după ce compania distribuitoare de electricitate „Premier Energy” a solicitat, la fel ca și Moldovagaz, ca toți consumatorii să economisească rațional resursele electrice.

Realitatea.md menționează că Moldova importă de la concernul rus Gazprom circa 99% din necesarul de gaze naturale. La 22 octombrie, a fost luată decizia a institui Stare de Urgență în contextul crizei energetice, iar Guvernul condus de Natalia Gavrilița va avea undă liberă să procure gaze naturale din surse alternative. Deocamdată discuțiile sunt purtate cu reprezentanții europeni, dar și cu Gazprom. Un grup de negociatori de la Chișinău, în frunte cu ministrul Andrei Spînu și vicepremierul Vlad Kulminski, s-a deplasat în Rusia, pentru a purta negocieri cu șefii de la Gazprom.

Criza gazelor naturale din UE

La bursa ICE din Londra, pentru prima dată în istorie, prețurile de tranzacționare a gazelor futures din Europa au depășit, marți 19 octombrie, 1.000 de dolari pe mia de metri cubi. Contractele futures sunt acele contracte de comerț încheiate între părți, la un preț stabilit în momentul încheierii tranzacției și cu executarea contractului la o dată viitoare (future). În cazul dat, aceste contracte futures pentru gaze, conform indicelui olandez TTF, au început să se tranzacționeze la prețul 992 de dolari, ajungând până la maximul istoric de aproape 1.030 de dolari. Miercuri, acestea au depășit recordul înregistrat cu doar 24 de ore înainte, înregistrând un total de 1.040 de dolari pe mia de metri cubi.

„Înaintea acestor două zile cu recorduri absolute, ultimul preț record la gaz a fost înregistrat pe data de 15 septembrie, când a atins cotația de 963,9 dolari pentru o mie de metri cubi. De altfel, prețul gazului în Europa a crescut, în ultimele săptămâni, cu peste 1,5 ori, după ce la 1 septembrie se tranzacționa cu 614 dolari pe mie de metri cubi.

Stocurile de gaze naturale și cărbune necesare pentru producția de energie electrică sunt în scădere și există puține semne că situația se va îmbunătăți. În tot acest timp, cererea crește, iar oferta rămâne mică, ceea ce duce automat la explozia prețului pe piața europeană”, se menționează într-un articol publicat pe Digi24.ro.

Potrivit sursei, preţul gazului explodează peste tot în Europa și trage după el preţul electricităţii. În ultimele săptămâni, curentul electric s-a scumpit în Germania şi Franţa cu aproximativ 40%. Drept răspuns, guvernele au început să îi ajute pe consumatori cum pot, Spania anunțând că renunţă la o parte din taxe şi subvenţionează masiv facturile cetăţenilor obişnuiţi. Însă cea mai gravă situaţie pare să fie în Marea Britanie, pentru că distribuitorii britanici au contracte fixate la preţurile de acum un an, care erau cu mult mai mici şi acum sunt nevoiţi să cumpere curent electric la preţuri care s-au mărit şi cu 250%. Recent, doi mari distribuitori britanici au anunţat că nu mai pot suporta diferenţa de preţ şi vor intra în faliment.

Energia electrică germană pentru anul viitor și gazul din Marea Britanie au înregistrat, de asemenea, noi maxime, iar țițeiul a ajuns să se tranzacționeze, pentru prima dată din octombrie 2018, cu peste 80 de dolari pe baril. În același timp, prețurile cărbunelui din nord-vestul Europei au ajuns la cele mai mari cote de la criza financiară din urmă cu un deceniu, potrivit Financial Times.

De ce crește prețul energiei din Europa

Problemele au început să apară în timpul iernii trecute, când temperaturile mai scăzute decât erau preconizate au dus la o cerere de energie mai mare decât de obicei pentru încălzirea locuințelor. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rezervelor de gaz, care a atins un îngrijorător nivel de stocare de doar 30% în luna martie. Apoi, în primăvară, pe măsură ce campania de vaccinare împotriva COVID-19 a câștigat teren pe tot continentul european, lucrurile au început să-și revină la normal, iar afacerile au început să se redeschidă, angajații să revină la birouri, oamenii să meargă din nou în restaurante și alte locuri precum cinematografe sau teatre, consumatorii fiind dornici să-și cheltuiască economiile acumulate în perioada de carantină.

Dependența UE de gazul rusesc

Jumătate din gazul Uniunii Europene vine din Rusia şi Norvegia. The Wall Street Journal scrie că un rol important în posibila criză energetică de care Europa se va lovi la iarnă îl au facilităţile de stocare a gazelor naturale pe care Gazprom, singura compania care poate exporta gaze naturale ruseşti, le are în Germania şi Austria.

Depozitele, printre cele mai mari din Europa, au fost construite de gigantul rus în parteneriat cu companii mari germane şi apoi preluate de la acestea. Mai mult, tot companiile germane au cedat ruşilor elemente importante ale infrastructurii şi sectorului de gaze naturale ale Germaniei, după cum indică platforma E-International Relations.

Preţurile mai mari ale gazelor se datorează, în parte, faptului că Gazprom nu a mai furnizat către clienţii europeni combustibil prin conductele de export, ci a ales să vândă rezervele din depozitele din Germania şi Austria, fără a le reface.

Potrivit companiei germane specializată în date de piață și consumatori, Statista, pentru Macedonia de Nord, Moldova și Bosnia și Herțegovina, Rusia a fost singura sursă de aprovizionare cu gaze naturale în anul 2019. Printre alte țări de pe continetul european extrem de dependente de gazul rusesc se mai numără Finlanda și Letonia, care au folosit peste 90% din totalul lor de gaze în 2020 de la Gazprom. Pentru România, în schimb, proporția de gaze naturale din Rusia este semnificativ mai mică, undeva la aproximativ 10%.

Cum șantajează Gazprom țările UE

Cu rezervele goale aproape înainte de iarnă, având cel mai scăzut nivel de depozitare a gazului natural din ultimii 10 ani,  europenii le-au cerut ruşilor o suplimentare a livrărilor, însă aceștia au refuzat, precizând că livrările de gaz se realizează în conformitate cu contractele semnate.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Gazprom îşi îndeplineşte toate obligaţiile în privinţa livrărilor de gaze, precizând că „este posibil să ajungă mai mult gaz de la Gazprom în capacităţile de stocare ale Europei”. „Gazprom este pregătit. Mai mult, compania a acoperit deja toate solicitările de majorare a livrărilor”, a declarat Dmitri Peskov, referindu-se la nivelul gazelor stocate în Europa”, a mai spus Peskov.

Numai că actualele contracte prevăd o livrare insuficientă de gaze naturale către blocul comunitar. Uniunea Europeană are nevoie de gaz atât pentru consumul curent cât şi pentru a umple înapoi rezervoarele pentru zile negre.

Având în vedere poziția Gazprom în raport cu livrarea de gaze către UE, 40 de eurodeputaţi, printre care şi 6 români, au semnat o scrisoare către Comisia Europeană, cerându-i acesteia să investigheze rolul companiei Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa. Aceștia susțin că prin refuzul de a participa la umplerea rezervelor de gaze necesare statelor membre, ruşii ţin artificial oferta sub cerere, iar acest aspect determină o mare influenţă asupra preţului. Europarlamentarii susțin că ruşii nu dau curs comenzilor suplimentare de gaze și nu satisfac total cererea din piață pentru a putea controla preţul.

UE nu este atât de verde pe cât îi place să creadă

Deși Uniunea Europeană își reduce treptat dependența de combustibilii fosili, sursele regenerabile de energie devenind principala sursă de energie electrică a blocului comunitar pentru prima dată în 2020, tranziția nu este suficient de rapidă și de răspândită în toate statele membre pentru a contracara impactul cauzat de această criză a gazelor, evidențiază o analiză Euronews.

Împreună, gazul natural și cărbunele furnizează în continuare mai mult de 35% din producția totală de energie electrică a UE, gazul reprezentând peste o cincime din acest total. Mixul energetic este foarte diferit în fiecare stat al UE. Spre exemplu, combustibilii fosili au o pondere marginală în Suedia, Franța și Luxemburg, dar ocupă mai mult de 60% din producția totală de energie electrică în Olanda, Polonia, Malta și Cipru.

Deoarece cărbunele, cel mai poluant combustibil, este eliminat treptat, multe țări recurg la gazul natural ca resursă de tranziție înainte ca energiile verzi, cum ar fi turbinele eoliene sau panourile solare, să devină elementele principale ale producției de energie electrică.

UE, deși este lider mondial în tehnologiile inteligente de producere şi stocare a energiei, nu este atât de avansată încât să facă faţă distorsiunilor de aprovizionare a gazelor.

Pentru a rezista în faţa şocurilor produse de oscilaţiile masive ale cererii şi ofertei este nevoie de rezerve tampon, gata de folosit pentru a nu opri producţia. Iar Uniunea Europeană nu beneficiază în acest moment de aceste stocuri.

În plus, deşi Comisia Europeană a stabilit obiective clare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, aceeaşi Uniune Europeană continuă să investească în reţelele de gaz, principalul combustibil pentru încălzit locuinţele în toate statele membre.

Articolul Șantajul Gazprom-ului și criza gazelor naturale: de la A – la Z, pe înțelesul tuturor apare prima dată în Realitatea.md.

Înalți demnitari europeni, aflați în vizită în țara noastră, au abordat subiecte ce țin de Relațiile UE – Republica Moldova și perspectivele de dezvoltare a acestora, informează Realitatea.md.

Oficialii europeni au menționat că primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp, odată cu debursarea grantului de 36 milioane de euro, prin programele de suport bugetar, pentru a sprijini eforturile autorităților pentru combaterea consecințelor provocate de pandemie.

Este vorba despre vizita de nivel înalt a oficialilor UE în Republica Moldova, care se desfășoară în perioada 13-15 septembrie cu participarea doamnei Katarína Mathernová – directoare general-adjunctă pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere a Comisiei Europene și a domnului Michael Siebert, director general pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă.

Oficialii UE au avut o întrevedere cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu, precum și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu,  Prim-ministrul, și cu reprezentanții cheie ai Guvernului Republicii Moldova, ai instituțiilor financiare internaționale și ai societății civile. Scopul vizitei a fost de a discuta relațiile UE-Moldova și perspectivele de dezvoltare ulterioară a acestora în cadrul Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și al Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. În cadrul întrevederilor, părțile au vorbit despre  prioritățile agendei de reforme a noului Guvern al Republicii Moldova, în special, în domeniul reformei justiției, precum și pregătirile pentru Summit-ul Parteneriatului Estic ce va avea loc la sfârșitul anului curent, și soluționarea conflictului transnistrean. Totodată, oficialii au abordat aspecte ce țin de asistența UE oferită în sprijinul reformelor, precum și Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 milioane de euro suport din partea Uniunii Europene pentru următorii 3 ani, care a fost lansat în luna iunie.

În cadrul conferinței de presă, dl Siebert a declarat: „Rezultatele recentelor alegeri în Republica Moldova au deschis o perspectivă pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor UE- Republica Moldova. Țara a revenit pe calea reformelor atât de necesare, în special în sectorul justiției și în combaterea corupției”. Dumnealui a salutat programul Guvernului, obiectivul căruia este de a apropia Republica Moldova de UE și a reafirmat angajamentul UE de consolidare a asocierii politice și integrării economice a Republicii Moldova. Totodată, dl Siebert si-a exprimat așteptarea unei implicări continui la cel mai înalt nivel cu Guvernul Republicii Moldova în următoarele luni.

Katarína Mathernová a reamintit că „UE își respectă promisiunile: Solidaritatea UE și rolul Echipei Europa au fost recunoscute pe scară largă în perioada crizei provocate de Covid, în special prin donațiile de vaccinuri. În continuare, primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp, odată cu debursarea grantului de 36 milioane de euro, prin programele de suport bugetar, pentru a sprijini eforturile autorităților pentru combaterea consecințelor provocate de pandemie. Republica Moldova poate conta pe asistența UE în calea sa de reforme și redresare, care să aducă cetățenilor rezultate tangibile”.

Oficialii au avut o întâlnire cu autoritățile Republicii Moldova dedicată oportunităților oferite de asistența  UE („proiecte reprezentative”), ce urmează a fi alocată țării. Misiunea de nivel înalt a inclus și o vizită la proiecte finanțate de Uniunea Europeană în Strășeni, fiind prezentate rezultate concrete în beneficiul cetățenilor țării și abordarea Echipa Europa a Uniunii Europene și a Statelor sale membre.

Articolul Întâlniri de nivel înalt: UE-Moldova. Bani europeni, pentru ca Moldova să iasă din criză apare prima dată în Realitatea.md.