Trei tentative de scoatere ilegală din țară a valutei și a bunurilor de valoare au fost depistate de vameși la Aeroportul Internațional Chișinău, pe cursele spre Londra, Dubai și Varșovia.

Prima tentativă a fost descoperită la cursa Chișinău – Londra, unde în bagajul unei femei de 66 de ani au fost găsite 30.000 de lire sterline nedeclarate. Banii au fost ridicați, iar cazul este investigat de Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal.

La cursa spre Dubai, o altă femeie, de 44 de ani, încercase să scoată din țară un lingou de aur de 50 de grame, ascuns printre bunurile personale.

La cursa Chișinău – Varșovia, un cetățean moldovean de 44 de ani a fost depistat cu 11 monede presupuse a fi din aur și o piatră presupusă a fi prețioasă, nedeclarate autorității vamale.

În toate trei cazurile, bunurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoanele riscă sancțiuni contravenționale.

Articolul „Surpriza la aeroport”: Ce au descoperit vameșii în bagajele a trei călători care plecau din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

Plățile și transferurile în valută străină, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi admise la vânzarea – cumpărarea bunurilor imobile, în anumite condiții. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură de 60 de deputați.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Radu Marian și Victor Spînu. Autorii propun ca să fie admisă efectuarea plăților și transferurilor în valută străină, în cazul unei singure operațiuni între persoane fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, rezidenți, cetățeni străini și apatrizi), atestate cu act de identitate, pentru vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile, o dată la trei ani, atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător.

Propunerea de a reglementa posibilitatea efectuării plăților și tranzacțiilor în valută străină la vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile a venit în condițiile implementării Legii privind efectuarea decontărilor în numerar. Potrivit acesteia, începând cu 1 aprilie 2025, tranzacțiile în numerar vor fi permise doar în cazul în care valoarea bunului imobil este mai mică de 80 000 de euro. În celelalte cazuri, va fi obligatorie plata în format electronic sau bancar. În aceste condiții, potrivit legislației în vigoare, persoanele care vor efectua aceste tranzacții în format electronic vor fi nevoite să efectueze operațiuni de schimb valutar, care implică și costuri suplimentare. De exemplu, la o tranzacție de 100 000 de euro, comisionul la curs valutar ar fi de 600 de euro per operațiune. Pentru a minimiza aceste costuri, deputații au propus modificarea Legii privind reglementarea valutară.

Potrivit datelor Uniunii Agențiilor Imobiliare, anul trecut au fost efectuate peste 16 000 de tranzacții de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, iar valoarea medie a unei tranzacții a fost de aproximativ 100 000 de euro.

Documentul va fi propus Parlamentului spre adoptare în a doua lectură. Modificările legislative vor intra în vigoare la 1 aprilie 2025, iar Banca Națională a Moldovei urmează să aducă actele sale normative în corespundere cu respectiva inițiativă legislativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovenii vor putea cumpăra și vinde imobile în valută străină o dată la 3 ani și în anumite condiții apare prima dată în Realitatea.md.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, scrie Bani.md cu referire la Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD Moneda japoneză s-a depreciat la cel mai slab nivel din ultimii 34 de ani apare prima dată în Realitatea.md.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au înregistrat o nouă scădere în luna februarie, cifrele indicând o reducere cu încă 6,86 milioane de dolari, ajungând la 5,388 miliarde de dolari la începutul lunii martie, scrie Bani.md.

Potrivit sursei citate, această reducere a rezervelor a fost determinată în principal de mai multe factori negativi. Printre aceștia se numără plățile pentru serviciile datoriei externe în valoare de 20,84 milioane de dolari, plățile Ministerului Finanțelor în sumă de 15,56 milioane de dolari și reevaluarea portofoliului de investiții, care a dus la o diminuare de 11,48 milioane de dolari. De asemenea, plățile nete referitoare la rezervele obligatorii ale băncilor licențiate în valută străină au scăzut cu 4,38 milioane de dolari, iar scăderea cursurilor de schimb valutar, inclusiv a dolarului american, a adăugat o pierdere de 4,12 milioane de dolari.

Cu toate acestea, în ciuda acestor aspecte negative, mai mulți factori au avut un impact pozitiv asupra rezervelor valutare ale BNM. Printre aceștia se numără primirea creditelor de către Ministerul Finanțelor pentru implementarea proiectelor de investiții în valoare de 28,30 milioane de dolari, profitul din gestionarea rezervelor valutare în sumă de 16,60 milioane de dolari și intrările nete în favoarea Biroului de Management al Programelor de Asistență Externă, în valoare de 4,22 milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cea mai mare valoare a rezervelor a fost înregistrată la 29 decembrie 2023, depășind 5,453 miliarde de dolari. Aceste cifre evidențiază o creștere semnificativă față de anii precedenți, indicând o stabilitate relativă a rezervelor valutare ale BNM în ciuda fluctuațiilor lunare.

Articolul Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au redus cu 6,8 milioane de dolari în luna februarie apare prima dată în Realitatea.md.

Sunt deja analize. Da e corect. Trebuie ca moneda de rezervă să reflecte relația comercială pe care țara o are. În condițiile în care în ultimii 15 ani crește ponderea comerțului cu UE de la 30% la 64% este normal ca și ponderea rezervelor valutare în rezerva valutară să reflecte această comercială, a explicat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, scrie Bani.md. 

Potrivit ei, trebuie să avem o analiză cum se poate face acest lucru, de asemenea vorbim și de intervențiile în piața valutară care să se mute către euro, ceea ce ar putea duce la o îmbunătățire a pieței valutare, dar acest lucru este, în prezent, subiectul unei analize.

Economiștii susțin că e firesc să spune că euro a câștigat teren în Republica Moldova. Or, preferinţa faţă de euro sau dolar este dictată de realitatea economică. Dacă agenţii economici lucrează în euro, deci au deschidere către spaţiul european, reuşesc să exporte mai mult către vest, Atunci e firesc că euro va fi mai mult întrebat.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că ponderea exporturilor moldovenești în UE se ridică la 65,25% (Ianuarie – noiembrie 2023) – 2,4 miliarde de dolari. În același timp, în 11 luni ale anului trecut, importurile din UE au avut o pondere de 48,5% – 3,8 miliarde de dolari.

În prezent, BNM are rezerve valutare în dolari SUA, euro, lire sterline și alte valute, însă ponderea cea mai mare este în dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNM ia în calcul să treacă la euro, monedă de referință! Dragu: E corect ca valuta de rezervă să reflecte comerțul apare prima dată în Realitatea.md.

Un cetățean ucrainean a uitat să declare 20.000 de euro la ieșirea din Republica Moldova. Incidentul s-a produs pe 25 decembrie, pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Bărbatul urma să zboare la Varșovia. Acesta a fost supus controlului special de către funcționarii vamal și polițiștii de frontieră din Republica Moldova.

„La verificarea bagajului de mână, echipa comună a descoperit 20.000 euro, pe care străinul nu i-a declarat și a cărei valoare depășește suma admisă de transportare fără declarare”, anunță Serviciul Vamal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mijloace financiare în valoare de 10.000 i-au fost restituite ucraineanului. Alte 10.000 de euro au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Articolul A uitat să declare 20.000 de euro și a „pierdut” 10.000. Pațania unui ucrainean pe Aeroportul Internațional Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

Volumul banilor în circulație s-a micșorat cu 79,7 milioane lei sau cu 0,2 la sută față de luna august 2023 și a constituit 35,96 miliarde de lei, fiind cu 15,8 la sută mai mare față de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, potrivit Bani.md.

Totodată, banca centrală spune că soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 477,1 milioane lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 65 975,6 milioane lei, reprezentând o pondere de 63,9 la sută din soldul total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a majorat cu 882,3 milioane lei comparativ cu luna precedentă, până la nivelul de 37 273,4 milioane lei, având o pondere de 36,1 la sută.

Cererea economiei pentru credite a constituit 65 de miliarde de lei, majorându-se în luna septembrie 2023 comparativ cu luna august 2023 cu 206,4 milioane lei (+0,3 la sută), ca urmare a creșterii cererilor față de economie în moneda națională cu 562,3 milioane lei (+1,3 la sută) și a micșorării cererilor față de economie în valută (exprimate în MDL) cu 355,9 milioane lei (-1,7 la sută).

De menționat că soldul cererilor față de economie în valută, exprimate în USD, a constituit în luna septembrie 1 136,7 milioane USD, micșorându-se cu 38,1 milioane USD (-3,2 la sută) comparativ cu luna august 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: Mai puțini lei în circulație! Numerarul s-a redus la 36 de miliarde apare prima dată în Realitatea.md.

Ediția cu numărul 9 al podcastului „Dă sens banilor” oferă explicații clare despre faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) nu stabilește cursul leului, ci îl calculează. Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul BNM, a precizat în cadrul unui interviu oferit jurnalistei Lilianei Barbăroșie, că BNM, de fapt, „calculează cursul leului și îl fixează în baza tranzacțiilor reale din piață. Deci, nu este un rezultat al unui algoritm sau al unei curbe, este un rezultat al cererii și ofertei de valută”.

În cadrul interviului, directorul Daniel Savin mai povestește despre departamentul pe care îl conduce în cadrul BNM. Acesta are trei direcții or trei activități principale: implementarea politicii monetare, ceea ce presupune operațiuni legate de rezervele obligatorii și analiza pieței valutare. O altă activitate este gestionarea rezervelor valutare și a treia activitate, la fel importantă, este activitatea în calitate de agent al statului.

„Valuta străină este ca și o marfă. Deci, ea are un preț. Și cumpărătorii și vânzătorii influențează prețul la această marfă. Când este cerere sporită de valută în piață, adică avem mai mulți cumpărători, încercăm să înțelegem ce factori influențează că avem cerere sporită. Aș împărți factorii legați de cursul valutar în două categorii: economici și non-economici. Dacă ne referim la factori economici, aici e important să menționăm că pe parcursul unui an calendaristic avem diferite perioade: avem sezon rece, avem vara, când se consumă mai puțină energie, când avem mai multe remitențe. Și acești factori economici pot fi împărțiți, iarăși, în mai multe categorii: factori sezonieri și nesezonieri.

În analizele pe care noi le facem, vedem o proiecție a factorilor sezonieri, de exemplu, iarna când consumul de energie în general crește, este o cerere sporită de valută, aceasta de regulă duce la o depreciere a cursului. Deoarece crește cererea, crește prețul. În categoria factorilor sezonieri care influențează în apreciere, am putea vedea exporturile, de exemplu exportul produselor cerealiere în vara-toamna anilor. Sau în perioadele de vacanță, când remitențele cresc, atunci avem o ofertă sporită de valută, și de regulă în aceste perioade se poate observa o apreciere a cursului. Deci, aceștia sunt factorii sezonieri.

În categoria factorilor nesezonieiri ar fi orice factori care duc la cereri sau oferte de valută suplimentară. De exemplu, în cazul în care cresc anumite transferuri, granturi, credite etc., în piață apare valută suplimentară spre vânzare și acesta este un factor de apreciere, deoarece crește volumul ofertei. Și deciziile de politică monetară sunt niște factori economici, nesozenieri. Dacă e să vorbim despre factorii non-economici, aici putem vorbi, în special, de așa numitele efectele unice, sau crize, mini-crize. De exemplu criza COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică. Cam acești factori au creat, la anumite etape în ultimii trei-patru ani, deficit sau cerere sporită de valută, respectiv, avem și o traiectorie mai înspre depreciere a cursului”, a declarat Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

La rubrica ”Bani pe scurt”, Daniel Savin a vorbit inclusiv și despre valuta străină care se vinde pe piața din Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Articolul BNM nu stabilește cursul leului, BNM … ce face? Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor” apare prima dată în Realitatea.md.

O femeie voia să traverseze frontiera cu 40.000 de dolari. Persoana intențională să plece de la Chișinău spre Erevan și nu a declarat banii din bagaj.

„Polițiștii de frontieră, în conlucrare cu funcționarii vamali, au depistat în bagajul unei nerezidente, pasageră la cursa Chişinău – Erevan, bani nedeclarați. Incidentul a fost consemnat astăzi, 11 septembrie 2023, pe Aeroportul Internațional Chișinău”, transmite Poliția de Frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia a declarat inițial că nu are nimic de declarat. Suma de bani în valută a fost descoperită la controlul de specialitate, în bagajul personal al pasagerii.

Mijloacele financiare au fost ridicate. Cazul este cercetat în continuare de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Articolul Valută nedeclarată, în bagajul unei pasagere care zbura spre Erevan. Voia să scoată din țară 40.000 de dolari apare prima dată în Realitatea.md.

De la începutul lunii iunie, leul moldovenesc s-a depreciat față de valutele de referință euro și dolar, potrivit analizei evoluției monedei naționale. Astfel, față de dolarul american, moneda națională a devenit mai slabă cu 5,8%, iar față de euro cu 4,4%, scrie portalul de știri economice Bani.md.

La casele de schimb, astăzi, moneda unică era cumpărată în medie cu 19,87 lei și vândută cu 19,99 lei, iar dolarul american putea fi cumpărat cu 18,12 lei și vândut cu 18,26 lei.

Economiștii susțin că este o depreciere moderată și e vorba de o cerere mai mare de valută din partea agenților economici pe fundalul creșterii consumului populației care impulsionează importurile, însă cererea oricum e slabă. Totodată, se atestă și o cerere mai mare de valută din partea persoanelor fizice care merg în concediu.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane de dolari, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populației.

Pe piața internațională un euro costă 1,10 dolari și s-a depreciat cu 3 cenți de la începutul lunii iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD: Evoluție surprinzătoare! Ce se întâmplă cu leul moldovenesc?! apare prima dată în Realitatea.md.

Cetățenii vor putea schimba bani la casele de schimb valutar fără act de identitate, numai dacă suma nu depășește 10 mii de lei. O prevedere în acest sens se regăsește într-un proiect de lege votat de Parlament în lectură finală.

Proiectul vine să introducă noțiuni noi privind „moneda virtuală” sau „furnizor de servicii privind monedele virtuale”. Potrivit autorilor, modificările sunt necesare în contextul dezvoltării rapide a acestui sector și a riscului utilizării abuzive a monedelor virtuale cu scopul spălării banilor și finanțării terorismului.

În legislație va fi introdus termenul de active crypto. Potrivit proiectului, este interzisă licențierea platformelor de schimb crypto la nivel național. Totodată, este permis cetățenilor Republicii Moldova de a efectua activități cu crypto doar prin intermediul instituțiilor financiare autorizate, iar pentru aceste activități este impusă o limită de 50 de mii de lei lună. Este necesar un cont bancar/cont de card pe numele persoanei care tranzacționează crypto.

Inițiativa legislativă introduce obligația executorilor judecătorești de a raporta Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor informația privind tranzacțiile suspecte.

Proiectul de lege a fost elaborat în baza recomandărilor Comitetului MONEYVAL al Consiliului Europei și transpune o serie de directive europene din domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovenii vor putea schimba bani fără act de identitate dacă suma NU depășește 10 mii lei apare prima dată în Realitatea.md.

Banca Națională a afișat astăzi un curs de 20,09 lei pentru un euro, cu 17 bani mai puțin față de cotația de vineri.

Într-o săptămână, leul moldovenesc a pierdut 2% față moneda unică europeană. La casele de schimb valutar un euro poate fi vândut de populație cu media de 19,96 lei și vândut cu 20,10 lei.

Pe piața internațională cotația euro dolar în dimineața zilei de astăzi era de 1,07. Astfel, se atestă o ușoară apreciere a monedei americane față de euro pe fundalul indicatorilor asupra inflației din SUA. Or, acest lucru se reflectă și pe piața valutară din Republica Moldova.

Prețurile de consum în SUA în ianuarie au crescut cu 6,2% în termeni anuali, comparativ cu 6,5% în decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Euro a coborât sub 20 de lei la casele de schimb valutar apare prima dată în Realitatea.md.

Euro s-a apreciat luni faţă de dolar, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni, în urma informaţiilor privind majorarea dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, care contrastează cu estimările analiştilor privind o politică monetară mai puţin agresivă a Rezervei Federale a SUA (Fed).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Euro – mai puternic în fața dolarului! A ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni apare prima dată în Realitatea.md.

Autoapărare financiară – un astfel de termen a apărut în timpul războiului. Finanțatorii vorbesc despre așa-numita pernă financiară pe care ar trebui să o aibă fiecare ucrainean. Acest lucru este absolut posibil, chiar dacă veniturile nu cresc și se pare că este imposibil să economisești. Cum să gestionezi mai competent bugetul familiei, chiar dacă pare destul de modest, a fost dezvăluit de expertul ucrainean în investiții economice, Vasilii Matii.

Expertul sfătuiește găsirea unei surse suplimentare de venit pe piața externă a muncii, chiar și pentru câteva ore pe zi. El spune că, cu siguranță ar trebui să puneți deoparte o anumită sumă de bani din veniturile personale în fiecare lună. În plus, trebuie să poți gestiona în mod competent acele active pe care ai reușit să le salvezi.

„Chiar și indiferent de nivelul veniturilor noastre de 10%, putem economisi imperceptibil pentru noi înșine”, spune Matii.

De asemenea, este un factor important să păstrezi bani într-un astfel de cont, astfel încât să nu ai acces constant la el și să nu faci cumpărături emoționante.

Expertul a remarcat că un depozit bancar este un tip de investiție mult mai bun decât doar să ținem banii acasă.

Anterior, un alt expert ucrainean, Andrei Novak spunea că, „pentru ca banii să nu se deprecieze, cel mai bine este să-i păstrăm în părți egale banii (valută străină și națională)”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Opinia experților pentru ucraineni: Cum să economisească bani în timpul războiului și în ce monedă să-i păstreze?! apare prima dată în Realitatea.md.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au înregistrat nivelul de peste 4,064 miliarde USD și s-au majorat la 19 august față de 12 august cu 100 milioane dolari. Acest lucru se explică prin acordarea de banilor de către FMI, dar și a intervențiilor băncii centrale pe piața valutară prin cumpărări de valută.

BNM are 2,1 miliarde dolari plasați în valori mobiliare, disponibilități la termen – 1,9 miliarde dolari și depozite la băncile din străinătate – 738,4 milioane dolari.

Valoarea aurului din rezerva Republicii Moldova constituite 4,2 milioane dolari.

Recordul istoric al activelor oficiale de rezervă a fost înregistrat la 1 octombrie 2021 – 4,073 miliarde dolari.

Din punct de vedere al ţărilor, ultimele date ale BNM arată că peste 20% din activele financiare sunt plasate în SUA, Olanda cu aproape 12% şi Germania cu 10%. Sunt alese anume aceste state pentru plasarea activelor financiare ca urmare a ratingului înalt şi a siguranţei investiţiilor. Peste jumătate din activele financiare ale BNM sunt plasate în state cu ratingul AAA.

La sfârşitul anului 2019, rezervele valutare au însumat 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă, şi active valutare deţinute de Guvernul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Record! Activele oficiale de rezervă au depășit 4 miliarde de dolari apare prima dată în Realitatea.md.

O femeie a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău cu 31.000 de dolari, care urmau să fie scoși ilegal din Moldova. Banii nu au fost declarați, așa cum prevede legislația.

Asupra ei au mai fost depistate 2000 euro. Incidentul a avut loc vineri dimineața, la ora 17:45, iar pasagera urma să zboare spre Hurghada, conform autorității vamale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doamna în vârstă de 36 de ani a selectat coridorul roșu de control și a declarat în scris organului vamal despre scoaterea din țară a mijloacelor financiare în valută străină, în sumă de 30. 000 dolari.

Urmare a controlului fizic efectuat, au fost depistați banii declarați, dar și alte 31.000 de dolari și 2000 de euro. Toate mijloacele financiare au fost ridicate şi a fost sesizată Direcția Urmărire Penală din cadrul Serviciului Vamal. Cazul este investigat în continuare.

Articolul Pleca cu 61.000 de dolari în Egipt, dar a uitat să declare jumătate. Încă o pasageră, reținută cu valută la Aeroport apare prima dată în Realitatea.md.

Zeci de mii de hrivne, euro și dolari au fost identificați de Serviciul Vamal la o femeie din Ucraina, care intenționa să traverseze frontiera Republicii Moldova. Ea urma să ajungă în Turcia.

Banii au fost identificați luni, în jurul orei 20:20, în timpul controalelor de pe Aeroportul Internațional Chișinău. În timpul procesării datelor și prelevării imaginilor, în unul din bagajele de mână au fost observate obiecte asemănătoare – bancnotelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, s-a recurs la controlul fizic detaliat și a fost găsit valută nedeclarată în sumă de 12. 500 de euro, 7900 de dolari și 30.200 de hrivne. Femeia de 43 de ani a declarat că nu cunoștea metoda și procedura de scoatere a mijloacelor financiare din Republica Moldova.

Serviciul Vamal precizează că mijloacele financiare ce depășesc limita permisivă de 10.000 de euro au fost ridicate şi sunt pasibile confiscării speciale. Persoana riscă să fie sancționată contravențional, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul Visa la viață asigurată în Turcia? Ucraineancă, prinsă cu zeci de mii de hrivne, euro și dolari pe Aeroportul Chișinău apare prima dată în Realitatea.md.

După o perioadă de doi ani, în care băncile au pus accent pe acordarea de credite, acum a venit rândul să-şi îndrepte atenţia spre produsele de economisire. Instituţiile financiare au crescut ratele dobânzilor la depozite cu câteva puncte procentuale.

La baza acestor mişcări surprinzătoare din partea băncilor comerciale stă rata de înăsprire politicii monetare pe fundalul inflației în ascensiune.

În luna iunie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 77,8 la sută față de luna iunie 2021. În lei moldovenești, plasamentele au constituit – 2,9 miliarde de lei, iar în valută străină – 985 mil. de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,72 la sută (56,1 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 12,7 la sută cele în valută).

Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,34 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 4,16 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 1,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 11,36 la sută.

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,42 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,46 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu iunie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 6,36 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,06 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (58,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 10,93 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 5,79 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 11,68 la sută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Băncile au început goana după banii populaţiei cu dobânzi care aduc profit apare prima dată în Realitatea.md.

La sfârșitul lunii iunie, datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei față de începutul anului 2022, la 32,2 miliarde de lei, arată datele Ministrului Finanțelor.

Micșorarea datoriei de stat interne s-a produs din contul micșorării emisiunii VMS pe piața primară cu 1,1 miliarde de lei la valoarea nominală sau 1,7 miliarde de lei la preț de cumpărare. Mai multe aflați pe BANI.MD. 

Articolul BANI.MD: Datoria de stat internă s-a redus cu un miliard de lei, față de începutul lui 2022 apare prima dată în Realitatea.md.

În luna mai banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,1 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – mai 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – mai 2022, volumul încasărilor banilor în numerar de către băncile moldovenești s-a majorat cu 21,4 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 67 635,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 10,8 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 51,5 la sută) din volumul total al încasărilor (Diagrama nr. 2). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,3 ori, constituind 5 786,2 mil.lei (echivalentul a 315,7 mil. USD).

Băncile au eliberat numerar cu 14,6% mai mult

Totodată, în luna mai 2022, volumul încasărilor a constituit 14,7 miliarde de lei (+13,2 la sută față de luna aprilie 2022 și +22,4 la sută față de luna mai 2021).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – mai 2022 s-a majorat cu 14,6 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 66 112,5 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice5 cu 4 337,2 mil. lei (33,7 la sută), care a însumat 17,2 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 3,7 p.p. și a constituit 26,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Persoanele fizice au vândut mai puțină valută, cu 6,6%

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 6,6 la sută, constituind 15 344,0 mil.lei (echivalentul a 836,5 mil. USD), ceea ce reprezintă 23,2 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

De menționat că, o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – mai 2022 cu 37,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna mai 2022, volumul eliberărilor a constituit 14 834,5 mil. lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 68,5 mil. lei. Comparativ cu luna aprilie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 941,4 mil. lei sau cu 15,1 la sută.

Articolul Moldoveni au vândut euro și dolari în sumă de 15 miliarde de lei apare prima dată în Realitatea.md.

BNM a majorat rata de bază cu două puncte procentuale, la 18,5%. Rata la credite overnight a fost stabilită la 20,5%, la depozitele overnight – 16,5% anual. Norma rezervelor obligatorilor în lei a fost majorată începând cu 16 iunie – 15 iulie de la 30% la 32% din baza de calcul. Din 16 iulie – 15 august de la 32% la 34%.

Rezervele obligatorii în valută liber convertibilă se majorează din 16 iunie – 15 iulie de la 33% la 36% din baza calcul, iar 16 iulie – 15 august de la 36% la 39% din baza de calcul.

Riscurile și incertitudinile prețurilor de consum sunt majore, ceea ce condiționat menținerea cadrului restrictiv al politici monetare. Politica monetară ține de temperarea șocurilor de runda a doua ale prețurilor venite de pe extern. Politica BNM ține de echilibrarea cererii agregate, stimularea economisiri și atenuarea deprecierii monedei naționale în urma sporii deficitului contului curent și refluxului de capital.

Politica monetară creează condiții de atenuare a efectelor prețurilor de consum și a efectelor secundare din partea ofertei.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de pe piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale, la 18,5% apare prima dată în Realitatea.md.

În luna aprilie 2022, situația pe piața valutară s-a îmbunătățit, cererea netă de valută din partea agenților economici fiind acoperită în proporție de 67,6% prin oferta netă de valută de la persoanele fizice, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Astfel, ca rezultat al operațiunilor de schimb valutar cu persoanele fizice s-a înregistrat o ofertă netă de valută de 127,4 milioane USD, în condițiile în care în luna martie s-a constatat o cerere netă de valută din partea acestora. Totodată, cererea netă de valută din partea agenților economici s-a cifrat la 188,5 milioane USD, în scădere cu 8,7 milioane USD față de luna precedentă (-4,4%).

În aceste condiții, pe parcursul lunii aprilie, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și prin vânzare de valută, pe ansamblul lunii înregistrându-se vânzări nete în volum de 0,05 milioane USD.

În ceea ce privește cursul valutar, în luna aprilie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,3% în raport cu dolarul SUA, până la 18,4274 USD/MDL comparativ cu 18,3739 USD/MDL în luna martie. Potrivit valorilor de la finele lunii aprilie, leul s-a depreciat cu 1,2%3 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (48,0%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldovenii au început să scoată valuta de la ciorap! Oferta oricum nu a acoperit cererea apare prima dată în Realitatea.md.

Rotislav Shurma, șeful adjunct al Administrației Prezidențiale din Ucraina susține că economia ţării se confruntă în prezent cu un şoc major, pierzând între 35 și 60% într-o lună. întrebat despre câți bani a reușit să strângă Ucraina în ultima lună, acesta vorbește despre cifre apropiate de 4 miliarde de dolari.

Rotislav Shurma susține că încă este prea devreme să vorbească despre pierderile totale, întrucât totul depinde de cum va evolua conflictul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dar ceea ce contează e nu cât de mult a suferit (economia – n.red.), ci ce vom face pentru a o restabili”, a mai spus Shurma.

El a remarcat că exporturile reprezintă o componentă extrem de importantă a economiei, care asigură afluxul de valută. Există trei componente principale ale exporturilor: metalurgie, agricultură și IT, potrivit hotnews.ro Prin urmare, guvernul va continua să facă tot posibilul pentru a asigura condiții adecvate pentru aceste industrii.

Articolul Rotislav Shurma: „Economia Ucrainei se confruntă în prezent cu un şoc major” apare prima dată în Realitatea.md.

În luna februarie 2022, creditele noi acordate au constituit 4 miliarde de lei, în creștere cu 50,5 la sută față de luna februarie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Din totalul împrumuturilor acordate, 74,6 la sută reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3 001,9 milioane lei (+38,8 la sută față de luna precedentă și +51,5 la sută față de februarie 2021) și 23,8 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 959,2 milioane lei (+50,4 la sută față de luna precedentă și +46,9 la sută față de februarie 2021).

Cele mai solicitate împrumuturi rămân cele o perioadă scurtă de timp de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 52,4 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 36,1 la sută din totalul creditelor.

Cele mai multe credite au fost acordate comerțului – 32%, industriei energetice- 25% și agriculturii – 14,5%, iar cele mai puține domeniului transporturilor – 3%.

În ceea ce privește rata dobânzii, comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,81 p.p., la cele în valută rata nu s-a schimbat, iar la cele atașate la cursul valutei s-a micșorat cu 0,46 p.p.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2022, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 20,1 la sută și a constituit 1 miliard de lei. Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (64,9 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,67 la sută (+0,03 p.p. comparativ cu luna precedentă și +5,23 p.p. comparativ cu februarie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a micșorat cu 0,10 p.p față de luna precedentă și s-a majorat cu 1,03 p.p. față de februarie 2021, la 7,90%. La creditele de consum rata dobânzii a fost de 10,67%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul BANI.MD | Vești proaste pentru moldoveni! S-au scumpit creditele apare prima dată în Realitatea.md.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova cunoaște despre „fermele” de criptomonedă, care se dezvoltă în regiunea transnistreană, încă „din perioada incipientă” și au alertat autoritățile responsabile. O asemenea informație a fost oferită drept răspuns la solicitarea portalului de știri REALITATEA.MD de către SIS cu privire la acest subiect.

SIS precizează că a întreprins măsuri cu alte forțe de ordine din țară pentru a stopa importul de echipament destinat producerii de criptovalută, destinat regiunii separatiste.

„În limita competențelor legale, Serviciul de Informații și Securitate întreprinde acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană. Menționăm că, de comun cu alte instituții ale statului, Serviciul a întreprins măsuri pentru obstrucționarea importurilor de echipament destinat producerii de criptovalută, în raioanele de est ale Republicii Moldova”, se arată în răspunsul oferit de SIS.

Totuși, Serviciul de Informații și Securitate menționează că, dezvoltarea mediului de afaceri din regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu este coordonată cu autoritățile constituționale de la Chișinău, fapt care ar împiedica procesul de control asupra acestui segment.

„SIS cunoaște despre dezvoltarea fermelor de criptovalută în regiunea transnistreană încă din perioada incipientă și a informat instituțiile abilitate ale statului la fiecare etapă de dezvoltare a acestui proiect. Pe parcursul ultimului an, producerea criptovalutei și importul de echipament în regiunea transnistreană a fost subiectul multiplelor informări remise către conducerea statului și instituțiile centrale”, mai precizează SIS.

Serviciul afirmă că, subiectul „fermelor criptovalutei” rămâne în atenția sa, iar rezultatele investigațiilor vor fi puse la dispoziția autorităților, însă nu și făcute public.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, fostul deputat al Platformei DA, Liviu Vovc, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate, iar apoi a venit cu o postare și pe pagina sa de Facebook, despre „fermele de criptovalută” de care SIS știe însă nu face publice informațiile.

Articolul „Ferme” de criptovalută în Transnistria! SIS-ul Republicii Moldova cunoaște despre ele încă din perioada incipientă apare prima dată în Realitatea.md.