<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	 xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >

<channel>
	<title>Arhive viitor - Realitatea.md</title>
	<atom:link href="https://realitatea.md/tag/viitor/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://realitatea.md/tag/viitor/</link>
	<description>este un portal de știri care prezintă auditoriului din Moldova și de peste hotare cele mai importante noutăți</description>
	<lastBuildDate>Sun, 10 Aug 2025 09:13:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.7.1</generator>

<image>
	<url>https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/03/cropped-rlive_avatar1-32x32.jpg</url>
	<title>Arhive viitor - Realitatea.md</title>
	<link>https://realitatea.md/tag/viitor/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Meseriile viitorului: La ce să ne întoarcem, când inteligența artificială preia tot mai mult din piața muncii</title>
		<link>https://realitatea.md/meseriile-viitorului-la-ce-sa-ne-intoarcem-cand-inteligenta-artificiala-preia-tot-mai-mult-din-piata-muncii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Aug 2025 07:20:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[RLive News]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligență Artificială]]></category>
		<category><![CDATA[meserii]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=552976</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Odată cu avansul rapid al inteligenței artificiale, multe dintre activitățile și meseriile pe care le consideram stabile au început să fie automatizate. Programele bazate pe inteligență artificială pot redacta texte, analiza date, automatiza procese contabile sau chiar diagnostica boli. Asta nu înseamnă că sfârșitul muncii este aproape, ci că e timpul să ne reorientăm inteligent. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/meseriile-viitorului-la-ce-sa-ne-intoarcem-cand-inteligenta-artificiala-preia-tot-mai-mult-din-piata-muncii/">Meseriile viitorului: La ce să ne întoarcem, când inteligența artificială preia tot mai mult din piața muncii</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img fetchpriority="high" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Odată cu avansul rapid al inteligenței artificiale, multe dintre activitățile și meseriile pe care le consideram stabile au început să fie automatizate.</strong></p>
<p>Programele bazate pe inteligență artificială pot redacta texte, analiza date, automatiza procese contabile sau chiar diagnostica boli. Asta nu înseamnă că sfârșitul muncii este aproape, ci că e timpul să ne reorientăm inteligent. Astfel, în loc să privim cu teamă evoluția tehnologică, e mai înțelept să ne uităm la acele domenii în care valoarea umană rămâne greu de înlocuit.</p>
<p>Paradoxal sau nu, în timp ce multe meserii “de birou” sunt automatizate, profesiile manuale devin tot mai căutate și greu de înlocuit. Instalatorii, electricienii, tâmplarii, mecanicii auto sau zugravii nu pot fi înlocuiți de un algoritm sau un chatbot. Aceste meserii necesită prezență fizică, adaptabilitate, dexteritate și soluții la fața locului, lucruri pe care nici cel mai avansat robot nu le poate gestiona complet.</p>
<p>Mai mult decât atât, pe fondul unui deficit global de forță de muncă calificată în aceste domenii, meseriile tehnice au început să ofere venituri competitive, stabilitate și cerere constantă. Încurajarea reorientării spre învățământul profesional sau spre cursuri de calificare poate reprezenta o soluție solidă pentru mulți care simt că jobul lor actual este în pericol de automatizare.</p>
<p>Ceasurile bărbătești nu sunt doar instrumente utile pentru măsurarea timpului, ci și accesorii cu valoare estetică și simbolică. Fie că vorbim despre un ceas Fossil clasic, automat sau un model modern smart, acesta poate reflecta stilul personal, statutul social sau chiar o moștenire de familie. Tocmai din acest motiv, întreținerea și reparația lor nu trebuie lăsate în seama oricui. Un ceas bărbătesc are mecanisme interne extrem de complexe, care necesită cunoștințe specializate, experiență și instrumente precise pentru a fi manipulate corect.</p>
<p>Aici intervine importanța ceasornicarilor &#8211; meșteșugari dedicați care înțeleg în detaliu cum funcționează un ceas bărbătesc și știu exact cum să îl readucă la viață atunci când nu mai merge corect sau atunci când brațările de bărbați nu mai sunt niște accesorii suficiente. Ceasornicarii nu doar repară, ci și păstrează în viață o tradiție, asigurând că eleganța și rafinamentul ceasurilor bărbătești pot fi transmise din generație în generație.</p>
<p>Inteligența artificială poate interpreta radiografii, monitoriza semne vitale sau chiar sugera tratamente. Dar ceea ce nu poate face este să aline, să înțeleagă emoții sau să ofere sprijin uman autentic. Asistenții medicali, infirmierii, kinetoterapeuții, îngrijitorii de bătrâni sau terapeuții ocupaționali rămân indispensabili. Într-o societate tot mai îmbătrânită și afectată de stres, depresie sau izolare socială, nevoia de oameni care să aibă grijă de oameni este în continuă creștere. Aceste profesii oferă nu doar stabilitate, ci și o satisfacție profundă: aceea de a face o diferență reală în viața altora.</p>
<p>Deși inteligența artificială poate furniza conținut educațional, poate evalua automat sau chiar explica lecții, rolul educatorului rămâne crucial. Un profesor bun înseamnă mai mult decât un emițător de informații; înseamnă ghidare, încurajare, adaptare la nevoile individuale ale fiecărui elev și crearea unei relații de încredere.</p>
<p>În special în educația timpurie, rolul uman este de neînlocuit. Învățătorii, educatorii sau profesorii de liceu care îmbină metode moderne cu empatie și intuiție vor avea întotdeauna un loc important în societate. De asemenea, formatorii și mentorii în domenii tehnice sau creative vor fi tot mai căutați pentru a ajuta alți oameni să se adapteze la schimbările pieței muncii.</p>
<p>Inteligența artificială poate genera poezii, picturi, melodii sau texte. Însă ceea ce lipsește acestor creații este intenția umană, emoția autentică și contextul. Meseriile creative de scriitori, regizori, designeri, artiști plastici, muzicieni sau fotografi nu vor dispărea, ci se vor transforma. Creativii care știu să folosească inteligența artificială ca pe un instrument, nu ca un înlocuitor, vor prospera.</p>
<p>Pe măsură ce viața devine mai digitalizată și mai rapidă, crește nevoia de echilibru, înțelegere personală și sprijin emoțional. Profesiile care presupun ascultare activă, empatie și însoțire în procesul de autocunoaștere sunt tot mai căutate. Psihologii, terapeuții sau consilierii vocaționali au un rol esențial în sănătatea mentală și dezvoltarea personală.</p>
<p>Chiar dacă inteligența artificială poate oferi sfaturi sau exerciții, conexiunea autentică dintre două ființe umane rămâne unică. De aceea, aceste meserii nu doar că nu vor fi înlocuite, ci se vor extinde pe măsură ce societatea conștientizează mai mult importanța stării de bine psihologic.</p>
<p>Inteligența artificială va continua să schimbe lumea muncii, dar nu în mod uniform. Unele meserii vor dispărea, altele se vor transforma, iar altele vor deveni mai valoroase ca niciodată. Ce au în comun toate meseriile care sunt “de viitor”? Sunt profund umane, pun accent pe relații, pe prezență, pe empatie, pe creativitate și pe lucruri greu de reprodus de un software. Așadar, nu e vorba doar despre ce joburi vor supraviețui inteligenței artificiale, ci despre cum putem deveni mai relevanți, mai conectați și mai adaptabili ca oameni.</p>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/meseriile-viitorului-la-ce-sa-ne-intoarcem-cand-inteligenta-artificiala-preia-tot-mai-mult-din-piata-muncii/">Meseriile viitorului: La ce să ne întoarcem, când inteligența artificială preia tot mai mult din piața muncii</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2025/08/cover-job-search-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>552976</postid>	</item>
		<item>
		<title>Dorul, vinul și vorba mamei sunt „Moldova care ne unește”. Grupul Media Realitatea lansează campania care schimbă țara</title>
		<link>https://realitatea.md/dorul-vinul-si-vorba-mamei-sunt-moldova-care-ne-uneste-grupul-realitatea-lanseaza-campania-care-schimba-tara/</link>
					<comments>https://realitatea.md/dorul-vinul-si-vorba-mamei-sunt-moldova-care-ne-uneste-grupul-realitatea-lanseaza-campania-care-schimba-tara/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Victoria Laur]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Jul 2025 07:16:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[RLive News]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[Grupul Media Realitatea]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova care ne unește]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=545312</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Viitorul țării este fiecare dintre noi. Orice pas mic înseamnă o schimbare mare, iar alegerile pe care le facem azi vor influența viața urmașilor urmașilor noștri. În aspirația că fiecare cetățean va ajunge cât mai sus și ne va duce faima în lume, Grupul Media Realitatea lansează campania „Moldova care ne unește”. Din iulie până [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/dorul-vinul-si-vorba-mamei-sunt-moldova-care-ne-uneste-grupul-realitatea-lanseaza-campania-care-schimba-tara/">Dorul, vinul și vorba mamei sunt „Moldova care ne unește”. Grupul Media Realitatea lansează campania care schimbă țara</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Viitorul țării este fiecare dintre noi. Orice pas mic înseamnă o schimbare mare, iar alegerile pe care le facem azi vor influența viața urmașilor urmașilor noștri. În aspirația că fiecare cetățean va ajunge cât mai sus și ne va duce faima în lume, Grupul Media Realitatea lansează campania „Moldova care ne unește”.</strong></p>
<p>Din iulie până în octombrie, urmăriți pe platformele Grupului Media Realitatea povești ale oamenilor care au reușit să scrie istorie și să ne facă mândri, opinii ale cetățenilor pe care îi întâlnim în stradă, informații despre actualitatea socio-politică și materiale despre simbolurile pe care moldovenii le poartă cu ei, în suflet sau în bagaje, de la Lisabona până la New York.</p>
<blockquote><p>„Prin intermediul campaniei „Moldova care ne unește” vrem să promovăm ideea că țara noastră trebuie să își urmeze calea spre libertate, iar oamenii &#8211; să devină prosperi și să își îndrăgească și mai mult plaiul. Știm că unele realități dor, dar înțelegem că e în viitorul și în puterile noastre. Vom munci pentru ca viitorul nostru să devină mai bun și îi îndemnăm pe toți cetățenii Republicii Moldova să facă la fel, în orice colț al lumii s-ar afla. Indiferent de domeniul lor de activitate, de vârstă, sex, religie, etnie sau limba vorbită”, transmite echipa Grupului Media Realitatea.</p></blockquote>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Pornim din poarta casei în lumea mare și ducem tricolorul peste tot. Sportivii noștri îl poartă pe spate la competiții internaționale și plâng când aud cum răsună peste ring „Limba Noastră”.</p>
<p>Tinerii noștri ajung până la capătul lumii și devin cei mai buni acolo. Când pleacă, își pun în valize ia, mărțișorul, însoțite de aromele Moldovei &#8211; câteva plăcintele de-ale mamei și o sticlă de vin. Ca să își potolească dorul de casă.</p>
<p>Hora moldovenească se joacă la nunți din Franța, Italia, Spania, Portugalia, SUA sau Rusia. Reveniți acasă, moldovenii își dau întâlnire la monumentul lui Ștefan cel Mare, comemorează strămoșii de Paștele Blajinilor și se îmbrățișează la Aeroport.</p>
<p>Piața Marii Adunări Naționale adună ani la rândul sute de mii de cetățeni la evenimente care schimbă istoria. Tot ce îi unește pe acești oameni de la 1989 încoace este dorința de a trăi mai bine, mai fericit și liberi sub cerul senin.</p>
<p>Moldovenii rămân uniți. Chiar dacă sărbătoresc de două ori Crăciunul, spun aceleași rugăciuni oriunde s-ar afla în lume. Moldova este mândria noastră. Este casa sufletelor noastre. Este locul unde dorul are rădăcini, iar aerul poartă amintiri. Oricât de departe am fi, Moldova ne iubește ca o mamă.</p>
<p>Moldova care ne unește!</p>
[bzplayer youtube="https://youtu.be/WYGwdLeU1jY" muted="false"]
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/dorul-vinul-si-vorba-mamei-sunt-moldova-care-ne-uneste-grupul-realitatea-lanseaza-campania-care-schimba-tara/">Dorul, vinul și vorba mamei sunt „Moldova care ne unește”. Grupul Media Realitatea lansează campania care schimbă țara</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://realitatea.md/dorul-vinul-si-vorba-mamei-sunt-moldova-care-ne-uneste-grupul-realitatea-lanseaza-campania-care-schimba-tara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2025/07/Moldova-care-ne-uneste-750x420.png" medium="image" />
<postid>545312</postid>	</item>
		<item>
		<title>Victor Nistorică, administratorul Brutăriei Bardar: Vreau să putem realiza în Moldova, tot ce căutăm în UE</title>
		<link>https://realitatea.md/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-in-moldova-tot-ce-cautam-in-ue/</link>
					<comments>https://realitatea.md/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-in-moldova-tot-ce-cautam-in-ue/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Sep 2024 08:32:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[afacere]]></category>
		<category><![CDATA[antreprenor]]></category>
		<category><![CDATA[planuri]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=455753</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Îmi doresc ca toate lucrurile pentru care mergem în Uniunea Europeană să le putem realiza și acasă, în Republica Moldova. O spune Victor Nistorică, administratorul Brutăriei Bardar din raionul Ialoveni, o afacere de succes în țara noastră a căror produse pot fi găsite pe rafturile a peste 150 de magazine din România. Compania urmează să [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-in-moldova-tot-ce-cautam-in-ue/">Victor Nistorică, administratorul Brutăriei Bardar: Vreau să putem realiza în Moldova, tot ce căutăm în UE</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Îmi doresc ca toate lucrurile pentru care mergem în Uniunea Europeană să le putem realiza și acasă, în Republica Moldova. O spune Victor Nistorică, administratorul Brutăriei Bardar din raionul Ialoveni, o afacere de succes în țara noastră a căror produse pot fi găsite pe rafturile a peste 150 de magazine din România. Compania urmează să exporte plăcinte proaspete, prăjituri, torturi, cozonaci în Germania, Irlanda și chiar Israel, transmite <a href="https://www.ipn.md/ro/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-7967_1107044.html" target="_blank" rel="noopener">IPN</a>.</strong></p>
<p>Afacerea a luat naștere în 2000, în localitatea cu același nume – Bardar, aflată la 15 kilometri de Chișinău. Victor Nistorică spune că a fost de nenumărate ori în UE și i-a plăcut mult.</p>
<blockquote><p>„În UE m-a impresionat civilizația, cât de ușor se circulă, cât de ușor se comunică, cât de accesibile sunt produsele și serviciile, și cât de bine este organizată infrastructura. Oamenii se simt liberi, pot călători oriunde și lucra fără discriminare”, afirmă administratorul companiei.</p></blockquote>
<p>Într-un scurt interviu video, realizat în contextul unei campanii de informare și educație electorală privind integrarea europeană a Moldovei, Nistorică a vorbit inclusiv despre așteptările sale de la Uniunea Europeană.</p>
<blockquote><p>„Vrem să ducem produsele noastre tradiționale în UE, se găsesc mai greu acolo, unde conaționalii noștri au nevoie de ele. Îmi doresc un standard de viață mai înalt, securitate și servicii medicale la nivel european, pentru ca lucrurile pe care le facem acum în UE să le putem realiza acasă”, mai adaugă antreprenorul.</p></blockquote>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>În viitor, antreprenorul vrea să vadă Moldova o țară sigură și primitoare cu o natură frumoasă și o cultură bine păstrată.</p>
<blockquote><p>„Trebuie să valorificăm aceste oportunități și să primim turiștii cu brațele deschise”, a conchis Nistorică.</p></blockquote>
<p>Interviul cu Victor Nistorică este al doilea din seria unor mărturii ale antreprenorilor moldoveni, menite să implice mediul de afaceri în susținerea referendumului pentru integrarea europeană care va avea loc pe 20 octombrie 2024.</p>
[bzplayer youtube="https://youtu.be/_aFLch4wekE" muted="false"]
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-in-moldova-tot-ce-cautam-in-ue/">Victor Nistorică, administratorul Brutăriei Bardar: Vreau să putem realiza în Moldova, tot ce căutăm în UE</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://realitatea.md/victor-nistorica-administratorul-brutariei-bardar-vreau-sa-putem-realiza-in-moldova-tot-ce-cautam-in-ue/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/09/victor-nistorica-750x420.png" medium="image" />
<postid>455753</postid>	</item>
		<item>
		<title>„Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană” – Eremei Priseajniuc, vicepreședintele PSDE, pentru publicația Die Presse</title>
		<link>https://realitatea.md/viitorul-moldovei-este-in-uniunea-europeana-eremei-priseajniuc-vicepresedintele-psde-pentru-publicatia-die-presse/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Aug 2024 11:23:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Politica]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Eremei Priseajniuc]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=450122</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Una dintre cele mai prestigioase publicații internaționale, Die Presse, un ziar european de referință, editat în Viena, Austria, a publicat recent un articol care abordează situația politică și socială din Republica Moldova în contextul deciziei critice privind aderarea la Uniunea Europeană, informează TRIBUNA. Articolul, semnat de Thomas Seifert, editorul-șef al europeanvoices.eu, analizează tensiunile și provocările cu care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/viitorul-moldovei-este-in-uniunea-europeana-eremei-priseajniuc-vicepresedintele-psde-pentru-publicatia-die-presse/">„Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană” – Eremei Priseajniuc, vicepreședintele PSDE, pentru publicația Die Presse</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Una dintre cele mai prestigioase publicații internaționale, Die Presse, un ziar european de referință, editat în Viena, Austria, a publicat recent un <a href="https://www.diepresse.com/18751332/das-kleine-land-auf-wladimir-putins-speiseplan" target="_blank" rel="noopener">articol</a> care abordează situația politică și socială din Republica Moldova în contextul deciziei critice privind aderarea la Uniunea Europeană, informează <a href="https://tribuna.md/2024/08/15/moldovei-este-in-uniunea-europeana-eremei-priseajniuc-vicepresedintele-psde-pentru-publicatia-internationala-die-presse/" target="_blank" rel="noopener">TRIBUNA.</a></strong></p>
<p>Articolul, semnat de Thomas Seifert, editorul-șef al europeanvoices.eu, analizează tensiunile și provocările cu care se confruntă țara noastră în acest moment crucial.</p>
<p>În centrul acestui articol se află opinia vicepreședintelui Partidului Social Democrat European (PSDE), responsabil de relații internaționale, Eremei Priseajniuc, care a subliniat clar poziția fermă a partidului său proeuropean, afirmând că viitorul Republicii Moldovei este în Uniunea Europeană și că susținerea referendumului pentru integrarea europeană este esențială.</p>
<p>În interviul acordat publicației internaționale, Eremei Priseajniuc a discutat despre pericolele cu care se confruntă Moldova în acest context regional tensionat: „Forțele proruse se bazează pe narațiuni istorice și tactici ideologice. Ele răspândesc informații false despre Uniunea Europeană, susținând, de exemplu, că aceasta ar împiedica oamenii să-și practice religia sau să se roage în bisericile lor. Aceste partide primesc cu siguranță sprijin financiar din Rusia.”</p>
<p>Pe peretele sediului central al Partidului Social Democrat European din centrul Chișinăului este amplasat un banner pe care este scris cu litere uriașe: „Salvăm referendumul, salvăm integrarea europeană.” Pentru vicepreședintele PSDE, Eremei Priseajniuc, acum este esențial ca Moldova să se pregătească pentru aderarea la UE: „Guvernul trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea serviciilor publice, reducerea birocrației și crearea unor condiții mai bune pentru investițiile străine. De asemenea, trebuie să combatem exodul de forță de muncă, oferind tinerilor oportunități și încurajându-i să se întoarcă în Republica Moldova și să investească aici.”</p>
<p>Social-democrații susțin cursul proeuropean al țării, care nu este doar al partidului de guvernământ Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și al Președintelui Maia Sandu (52 ani), iar comasarea alegerilor prezidențiale și ale referendumului, reprezintă o tactică menită să le îmbunătățească șansele la alegeri, critică opoziția.</p>
<p>Acest <a href="https://www.diepresse.com/18751332/das-kleine-land-auf-wladimir-putins-speiseplan" target="_blank" rel="noopener">articol din Die Presse</a> subliniază atenția pe care o acordă presa internațională situației din Moldova și rolul pe care îl joacă PSDE, ca partid proeuropean, în susținerea integrării europene a țării. Referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie reprezintă un punct de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-450123 size-full" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse.jpg" alt="" width="1600" height="1600" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse.jpg 1600w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-300x300.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-1024x1024.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-150x150.jpg 150w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-768x768.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-1536x1536.jpg 1536w" sizes="(max-width: 1600px) 100vw, 1600px" /></p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/viitorul-moldovei-este-in-uniunea-europeana-eremei-priseajniuc-vicepresedintele-psde-pentru-publicatia-die-presse/">„Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană” – Eremei Priseajniuc, vicepreședintele PSDE, pentru publicația Die Presse</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Eremei-Priseajnuc-750x420.jpg" medium="image" />
		<media:content url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse.jpg" medium="image">
			<media:title type="html">Die Presse</media:title>
			<media:thumbnail url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/08/Die-Presse-150x150.jpg" />
		</media:content>
<postid>450122</postid>	</item>
		<item>
		<title>IPRE și IPIS lansează campania socială „Punem viitorul la adăpost”</title>
		<link>https://realitatea.md/ipre-si-ipis-lanseaza-campania-sociala-punem-viitorul-la-adapost/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 23 Jun 2024 10:00:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[aderare UE]]></category>
		<category><![CDATA[IPIS]]></category>
		<category><![CDATA[IPRE]]></category>
		<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=435178</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) lansează în ziua de luni, 24 iunie 2024, ora 17:30, în Parcul „Valea Morilor”, orașul Chișinău, (alături de cișmeaua „General Georgescu P. Ion” – vezi harta aici), campania socială „Punem viitorul la adăpost”, care are drept scop de a crea reziliență familiilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/ipre-si-ipis-lanseaza-campania-sociala-punem-viitorul-la-adapost/">IPRE și IPIS lansează campania socială „Punem viitorul la adăpost”</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) lansează în ziua de luni, 24 iunie 2024, ora 17:30, în Parcul „Valea Morilor”, orașul Chișinău, (alături de cișmeaua „General Georgescu P. Ion” – vezi harta <a href="https://ipre.us15.list-manage.com/track/click?u=3c8d7037f6cf713ace46cd28b&amp;id=16db14c138&amp;e=302437db3f" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici</a>), campania socială „Punem viitorul la adăpost”, care are drept scop de a crea reziliență familiilor cu copii mici din Republica Moldova în fața valului de dezinformare existent.</strong></p>
<p>În cadrul lansării campaniei, familiile tinere cu copiii vor avea posibilitatea să participe, împreună cu pictorul muralist, Dan Iovu, la pictarea unei instalații creative în formă de aripi, ce simbolizează unitatea și pacea.</p>
<p>Ulterior, familiile vor fi încurajate să își facă fotografii  și să le încarce pe rețelele de socializare pentru a promova mesajul cheie al campaniei: „Punem viitorul la adăpost”.</p>
<p><strong>În deschiderea evenimentului, Iulian Groza, director executiv IPRE și Vadim Pistrinciuc, director executiv IPIS, vor descrie obiectivele și etapele campaniei.</strong></p>
<p>Campania „Punem viitorul la adăpost” este una apolitică și reamintește că  noi, în calitate de părinți, avem datoria să protejăm viitorul copiilor noștri, iar unicul mod de a pune Moldova la adăpost de război este să ne integrăm în Uniunea Europeană.</p>
<p>Organizatorii campaniei invită instituțiile mass-media să se alăture campaniei sociale și să susțină mesajul organizatorilor.</p>
<p>Campanie este implementată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.</p>
<p><strong>Colegii de la <a href="https://rlive.md/" target="_blank" rel="noopener">RLIVE.MD</a> și <a href="https://realitatea.md/RLIVE-TV/" target="_blank" rel="noopener">RLIVE TV</a> vor transmite în direct.</strong></p>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/ipre-si-ipis-lanseaza-campania-sociala-punem-viitorul-la-adapost/">IPRE și IPIS lansează campania socială „Punem viitorul la adăpost”</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/06/Iulian-Groza-Vadim-Pistrinciuc-750x420.png" medium="image" />
<postid>435178</postid>	</item>
		<item>
		<title>Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor, botezați Noreen și Antonia</title>
		<link>https://realitatea.md/cercetatorii-au-reusit-sa-cloneze-doi-pui-de-dihor-botezati-noreen-si-antonia/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 01 May 2024 09:03:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[În lume]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[cercetatori]]></category>
		<category><![CDATA[clonare]]></category>
		<category><![CDATA[dihor]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=418717</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor – botezați Noreen și Antonia – din celule care au fost înghețate acum aproape 40 de ani, un mare pas în eforturile continue de a readuce specia lor din apropierea extincției. Potrivit unui articol din The Washington Post, cei doi dihori s-au născut anul trecut, conform unui [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/cercetatorii-au-reusit-sa-cloneze-doi-pui-de-dihor-botezati-noreen-si-antonia/">Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor, botezați Noreen și Antonia</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor – botezați Noreen și Antonia – din celule care au fost înghețate acum aproape 40 de ani, un mare pas în eforturile continue de a readuce specia lor din apropierea extincției. Potrivit unui articol din The Washington Post, cei doi dihori s-au născut anul trecut, conform unui anunț făcut recent de Serviciul de Pescuit și Vânătoare din Statele Unite. Ambii sunt dihori cu picioare negre, care rămân unele dintre cele mai amenințate mamifere din America de Nord, scrie <a href="https://playtech.ro/2024/cercetatorii-au-reusit-sa-cloneze-doi-pui-de-dihor-cum-salveaza-specia-aceasta-reusita/" target="_blank" rel="noopener">Playtech.ro.</a></p>
<p>Conform raportului, întreaga specie depinde doar de șapte strămoși individuali de dihor, o plajă genetică extrem de mică care ar putea amenința existența sa viitoare, mai ales în fața schimbărilor climatice.</p>
<blockquote><p>„Diversitatea genetică este crucială pentru rezistența la schimbările de mediu,” a declarat Megan Owen, vicepreședinte al științei conservării la Diego Zoo Wildlife Alliance, care s-a asociat cu Serviciul de Pescuit și Vânătoare, pentru WaPo.</p>
<p>„Practic, este materia primă a evoluției adaptive”.</p></blockquote>
<h3>Viitorul speciei</h3>
<p>Într-un efort de a asigura viitorul speciei, cercetătorii au colectat celule de la o femelă de dihor, numită Willa, în 1988, la San Diego Zoo Wildlife Alliance. Eșantioanele au făcut parte dintr-un întreg „Zoo înghețat”, care este format din aproximativ 10.000 de culturi de celule vii, spermă și embrioni ai aproape 1.000 de specii, inclusiv o specie dispărută de pasăre hawaiiană.</p>
<p>Dihorii cu picioare negre au fost supuși unor provocări serioase, suferind din cauza activității umane tot mai intense, răspândirii bolilor și eradicării marmotelor de prerie, care alcătuiesc uimitorul 90 la sută din dieta lor, conform Serviciului Parcurilor Naționale.</p>
<p>Prima încercare de a readuce specia folosind aceste celule a eșuat în 2020, după ce o femelă născută nu s-a înțeles cu alți masculi. Din cauza altor probleme de sănătate care, se pare, nu erau legate de faptul că ea fusese clonată, nu a putut da niciodată naștere.</p>
<p>Noreen și Antonia, însă, care s-au născut acum aproape un an, ar putea schimba lucrurile. Cercetătorii speră să înceapă să-i înmulțească mai târziu în acest an.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/cercetatorii-au-reusit-sa-cloneze-doi-pui-de-dihor-botezati-noreen-si-antonia/">Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor, botezați Noreen și Antonia</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/05/dihor-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>418717</postid>	</item>
		<item>
		<title>Vin vremuri grele: Părinţii din întreaga lume se tem pentru viitorul copiilor</title>
		<link>https://realitatea.md/vin-vremuri-grele-parintii-din-intreaga-lume-se-tem-pentru-viitorul-copiilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 21 Apr 2024 12:49:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[parinti]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=413559</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Un studiu internaţional privind „securitatea financiară a banilor voștri” indică gradul mare de îngrijorare al părinților privind viitorul copiilor lor, numărul statelor cu părinți optimiști fiind extrem de mic. Cel puțin jumătate dintre adulții dintr-o serie de economii majore raportează că sunt stresați din cauza finanțelor lor personale și spun că inflația este unul dintre principalele motive, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/vin-vremuri-grele-parintii-din-intreaga-lume-se-tem-pentru-viitorul-copiilor/">Vin vremuri grele: Părinţii din întreaga lume se tem pentru viitorul copiilor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Un studiu internaţional privind „securitatea financiară a banilor voștri” indică gradul mare de îngrijorare al părinților privind viitorul copiilor lor, numărul statelor cu părinți optimiști fiind extrem de mic.</strong></p>
<p>Cel puțin jumătate dintre adulții dintr-o serie de economii majore raportează că sunt stresați din cauza finanțelor lor personale și spun că inflația este unul dintre principalele motive, <a href="https://adevarul.ro/economie/vin-vremuri-grele-parintii-din-intreaga-lume-se-2352218.html" target="_blank" rel="noopener">scrie </a>CNBC.</p>
<p>Un număr semnificativ afirmă, de asemenea, că se simt mai prost din punct de vedere financiar decât părinții lor și că sunt pesimiști cu privire la viitorul financiar al copiilor lor, a constatat Sondajul internațional de securitate financiară a banilor tăi, realizat de SurveyMonkey.</p>
<p>În SUA, Australia, Spania și Mexic, aproximativ 70% dintre adulți au spus că sunt „foarte sau oarecum stresați” din cauza banilor. Procentul s-a redus ușor la 63% în Marea Britanie, 57% în Germania, 55% în Elveția și aproximativ jumătate dintre oameni din Singapore și Franța.</p>
<h3>Inflația, principalul factor de stres financiar în rândul adulților la nivel global</h3>
<p>Mai mulți adulți indică inflația drept sursă a stresului lor financiar, inclusiv lipsa economiilor personale, instabilitatea la nivelul întregii economii, îmbătrânirea și creșterea ratelor dobânzilor. Șase din zece sau mai mulți adulți în SUA (65%), Australia (62%), Franța (62%) și Germania (66%) și aproximativ jumătate în Singapore (46%), Mexic (56%), Regatul Unit (51%), Spania (55%) și Elveția (48%) menționează creșterea prețurilor ca un factor care contribuie la stresul financiar.</p>
<p>Lipsa economiilor este, de asemenea, o cauză principală a stresului financiar pentru toate țările, cu excepția Franței.</p>
<p>Stabilitatea la nivelul întregii economii este o sursă principală de stres financiar pentru toate țările, cu excepția Australiei, Singapore și Elveției.</p>
<p>Facturile medicale sau de asistență medicală sunt cele mai importante contribuții de stres financiar pentru adulții din Singapore (33%), Franța (28%) și Elveția (37%).</p>
<h3>Jumătate dintre adulți la nivel global sunt stresați din cauza finanțelor personale</h3>
<p>Șapte din zece adulți din SUA (70%), Mexic (73%), Australia (70%) și Spania (72%) spun că sunt „foarte sau oarecum stresați” de finanțele lor personale. Doar 49% dintre adulții din Singapore raportează același nivel de stres, în timp ce vecinii din nordul Spaniei se confruntă cu diferite grade de stres financiar personal.</p>
<p>Stresați de finanțele lor personale sunt și adulții din Marea Britanie (63%), din Germania (57%) și Franța (48%).</p>
<p>Pe de altă parte, adulții din Mexic și Singapore sunt optimiști cu privire la situația lor financiară, în timp ce majoritatea adulților sunt mult mai puțin optimiști cu privire la perspectivele lor în alte țări</p>
<p>Aproape jumătate dintre adulții din Mexic (47%) și Singapore (49%) spun că situația lor financiară este mai bună acum decât acum cinci ani, aproape de două ori numărul celor care spun că este mai proastă (20% și, respectiv, 25%). Adulții din toate celelalte țări care raportează o scădere a situației lor financiare în ultimii 5 ani sunt mai mulți pe cei care raportează o îmbunătățire:</p>
<ul>
<li>Jumătate dintre adulții din Australia (51%), Germania (51%) și Marea Britanie (51%) spun că situația lor financiară este mai proastă acum, comparativ cu acum 5 ani, comparativ cu trei din zece sau mai puțini care raportează o îmbunătățire ( 29% în Australia, 25% în Germania și 27% în Marea Britanie).</li>
</ul>
<ul>
<li>Puțin mai puțin de jumătate dintre adulții din SUA (45%), Franța (42%) și Elveția (44%) spun că situația lor financiară este mai proastă acum, comparativ cu acum 5 ani.</li>
</ul>
<p>Optimismul economic are, de asemenea, tendințe similare în toate țările: majoritatea adulților din Mexic (74%) și Singapore (79%) sunt „foarte sau oarecum optimiști” cu privire la direcția în care se îndreaptă economia țării lor. Elveția este singura țară europeană chestionată în care majoritatea sunt răspunsurilor sunt optimiste, la 57%. Aproape doi adulți din trei din Marea Britanie (63%), Spania (64%), Franța (62%) și Germania (66%) sunt „foarte sau oarecum pesimiști” cu privire la perspectivele economice ale țării lor. Adulții din SUA sunt împărțiți în optimism (49% sunt optimiști, 51% sunt pesimiști).</p>
<h3>Puțini părinți se așteaptă să fie depășiți financiar de copiii lor</h3>
<p>Părinții care se așteaptă să fie depășiți financiar de copiii lor sunt minoritari în toate țările, cu excepția celor din SUA, Mexic și Singapore.</p>
<p>SUA, Mexic și Singapore sunt singurele țări în care majoritatea părinților sunt optimiști față de viitorul financiar al copiilor lor:</p>
<ul>
<li>75% dintre părinții din Mexic se așteaptă să fie depășiți financiar de copiii lor, comparativ cu 59% din SUA și 57% dintre părinții din Singapore.</li>
</ul>
<ul>
<li>Părinții din Marea Britanie care se așteaptă să fie depășiți financiar de copiii lor (45%) depășesc procentul de părinți care cred că le va fi mai rău (29%) sau aproximativ la fel (25%).</li>
</ul>
<p>Optimismul este cel mai scăzut în rândul părinților din Spania și Franța:</p>
<ul>
<li>43% dintre părinții din Franța se așteaptă să le fie mai rău copiilor decât le este lor, în timp ce doar 27% cred că vor fi mai bine, iar 29% cred că vor fi similar financiar.</li>
</ul>
<ul>
<li>42% dintre părinții din Spania se așteaptă să le fie mai rău copiilor decât le este lor, comparativ cu 32% care cred că vor fi mai bine și 26% care cred că vor fi la același nivel financiar.</li>
</ul>
<ul>
<li>În timp ce Elveția și Germania au un procent mai mare de părinți care se așteaptă să le fie mai bine financiar copiilor decât mai prost (39% și 29% pentru Elveția, 39% și 28% pentru Germania), aproximativ unul din trei părinți din ambele țări (32% pentru Elveția, 33% pentru Germania) se așteaptă ca fiii lor să fie similar financiar cu ei.</li>
</ul>
<h3>Siguranța locului de muncă &#8211; cheia succesului financiar al copiilor</h3>
<p>Părinții din toate țările, cu excepția celor din Mexic, consideră obținerea unui loc de muncă drept un factor important pentru succesul financiar al copiilor lor, mai mult decât dacă ar avea o educație complet finanțată sau o moștenire sau o locuință gratuită.</p>
<p>Jumătate dintre părinții din Australia (50%), Marea Britanie (49%), Spania (55%), Franța (47%) și Germania (51%) consideră că asigurarea locului de muncă este cea mai importantă pentru succesul financiar al copiilor lor.</p>
<p>Patru din zece părinți din SUA (43%), Singapore (42%) și Elveția (43%) consideră că stabilitatea în carieră a copiilor lor este cel mai important factor în succesul lor financiar.</p>
<p>30% dintre părinții din Mexic indică faptul că au un loc de muncă sigur ca fiind principalul contributor la succesul financiar viitor al copiilor lor, legat de o educație complet finanțată (31%).</p>
<p>Studiul a fost realizat în martie pe 4.342 de adulți și a fost lansat miercuri,</p>
<p>„Sănătatea economiei globale, deși redusă în unele zone, nu se reflectă în percepțiile omului obișnuit&#8230; În ciuda performanței economiei în general, aproximativ jumătate dintre adulți sunt stresați de finanțele lor personale în fiecare țară. studiat în întreaga lume”, a spus Eric Johnson, CEO al SurveyMonkey.</p>
<p>Creșterea economică globală încetinește, dar majoritatea economiilor dezvoltate au evitat recesiunile care au fost prognozate pe fondul inflației ridicate și a creșterilor ratelor dobânzii. Piețele muncii s-au dovedit rezistente, dar numeroase sondaje au sugerat un sentiment sumbru în rândul consumatorilor care au fost puternic afectați de creșterea prețurilor facturilor de uz casnic și al bunurilor de zi cu zi.</p>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/vin-vremuri-grele-parintii-din-intreaga-lume-se-tem-pentru-viitorul-copiilor/">Vin vremuri grele: Părinţii din întreaga lume se tem pentru viitorul copiilor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/04/copil-copii-parinti-750x420.webp" medium="image" />
<postid>413559</postid>	</item>
		<item>
		<title>Aplicațiile populare care te lasă fără bani pe card</title>
		<link>https://realitatea.md/aplicatiile-populare-care-te-lasa-fara-bani-pe-card/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția Realitatea]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 Mar 2024 05:47:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[În lume]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[aplicatii]]></category>
		<category><![CDATA[cercetatori]]></category>
		<category><![CDATA[studii]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=406288</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1024x575.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1536x863.jpg 1536w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-2048x1150.jpg 2048w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În ultima vreme, escrocheriile din online sunt prezente la tot pasul. Odată cu avansarea tehnologiei, au avansat și metodele prin care utilizatorii de internet pot fi păcăliți. În prezent, este mult mai ușor să rămâi fără bani, mai ales dacă nu ești atent și cazi în plasa unor aplicații care promit ca pot face miracole. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/aplicatiile-populare-care-te-lasa-fara-bani-pe-card/">Aplicațiile populare care te lasă fără bani pe card</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1024x575.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1536x863.jpg 1536w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-2048x1150.jpg 2048w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1024x575.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1536x863.jpg 1536w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-2048x1150.jpg 2048w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>În ultima vreme, escrocheriile din online sunt prezente la tot pasul. Odată cu avansarea tehnologiei, au avansat și metodele prin care utilizatorii de internet pot fi păcăliți. În prezent, este mult mai ușor să rămâi fără bani, mai ales dacă nu ești atent și cazi în plasa unor aplicații care promit ca pot face miracole.</strong></p>
<h3>Aplicația care prezice viitorul a fost creată de cercetătorii din Danemarca și America</h3>
<p>Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că nimic nu este imposibil pentru escrocii din online. Aceștia au început să dezvolte fel de fel de metode prin care să acceseze date importante sau prin care să fure sume mari de bani. Mai nou, o aplicație care tentează mulți utilizatori de internet reprezintă un real pericol pentru finanțele tuturor. Aplicația folosește un mecanism destul de simplu, astfel că nu durează prea mult pentru ca persoanele să-i pice în plasă.</p>
<p>Cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii au reușit să creeze o aplicație care prezice viitorul. Life2vec, așa cum este denumită, este mult mai complexă decât ChatGPT și poate fi utilă, dacă este folosită corespunzător.</p>
<p>Aplicația a fost creată pentru a prezice anumite evenimente importante legate, în special, de starea de sănătate a persoanelor. Creatorii ei susțin că aceasta poate prezice probleme de sănătate, precum cancerul, dar și speranța de viață a celor care o folosesc.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Înainte de a veni în spațiul public cu astfel de afirmații, cercetătorii au făcut mai multe studii. În urma analizării datelor furnizate de eșantionul selectat, s-a ajuns la concluzii uimitoare. Life2vec este cu 11% mai precis în predicții decât orice alt sistem care funcționează cu inteligența artificială.</p>
<h3>Hackerii au reușit să cloneze aplicația și să fure bani din conturile persoanelor credule</h3>
<p>Însă, partea mai puțin plăcută abia de acum urmează. Escrocii au analizat acest fenomen și au reușit să creeze mai multe replici care se doresc a fi identice cu varianta originală.</p>
<p>Aplicația susține că este AI original Life2vec și pretinde că oferă servicii de predicție contra unor sume de bani. Deși mulți au picat deja în această plasă, creatorii aplicației originale trag un semnal de alarmă.</p>
<p>Originala Life2vec nu este disponibilă, momentan, publicului larg și nici nu poate fi accesată de pe internet. Ba mai mult, aceasta nu va cere niciodată accesul la date importante, precum e-mail sau date bancare. În schimb, aplicația dezvoltată de escroci fix asta face, iar victimele lor sunt numeroase. Din dorința de a ști cum arată viitorul pentru ele, multe persoane ajung să acceseze falsa aplicație Life2vec.</p>
<p>În prezent, există multe site-uri care oferă astfel de servicii celor dornici să dea la schimb sume mari de bani. Odată accesate datele sensibile, conturile bancare sunt compromise.</p>
<div class="strawberry-ads mg-top-20">
<div class="strawberry-ads-manager-container" data-banner="Art6"></div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/aplicatiile-populare-care-te-lasa-fara-bani-pe-card/">Aplicațiile populare care te lasă fără bani pe card</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1024x575.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-1536x863.jpg 1536w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-2048x1150.jpg 2048w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/hackeri-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>406288</postid>	</item>
		<item>
		<title>Europa simulează jocuri de război privind o criză alimentară în viitor</title>
		<link>https://realitatea.md/europa-simuleaza-jocuri-de-razboi-privind-o-criza-alimentara-in-viitor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 Mar 2024 18:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[criza alimentara]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=399468</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Luna trecută, pe parcursul a două zile, la Bruxelles, oficiali din cadrul UE, responsabili guvernamentali, experți în materie de siguranță alimentară, reprezentanți ai industriei și jurnaliști au participat la un joc de război în care au simulat scenariul izbucnirii unei crize alimentare în Europa, relatează Bloomberg. „Deficit alimentar în Europa? Întrebarea este când, doar că [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/europa-simuleaza-jocuri-de-razboi-privind-o-criza-alimentara-in-viitor/">Europa simulează jocuri de război privind o criză alimentară în viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Luna trecută, pe parcursul a două zile, la Bruxelles, oficiali din cadrul UE, responsabili guvernamentali, experți în materie de siguranță alimentară, reprezentanți ai industriei și jurnaliști au participat la un joc de război în care au simulat scenariul izbucnirii unei crize alimentare în Europa, relatează Bloomberg.</strong></p>
<blockquote><p>„Deficit alimentar în Europa? Întrebarea este când, doar că nimeni nu ascultă”, <a href="https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/europa-simuleaza-jocuri-de-razboi-privind-o-criza-2345621.html" target="_blank" rel="noopener">spune</a> o persoană neidentificată într-o înregistrare video, parte din exercițiul menită să îi ajute pe oficiali și experții din sectorul alimentar să propună politici care ar putea preveni un astfel de scenariu.</p></blockquote>
<p>Un curs dramatic al evenimentelor pentru 2024 ar fi următorul: uraganele au distrus recolta de soia din America Latină; cultivatorii de cereale ruși și ucraineni sunt în război; Indonezia interzice exportul de ulei de palmier către Europa; regiunea mediteraneeană devine mai aridă.</p>
<p>Este o stare de lucruri care nu a devenit realitate, dar a cărei posibilitate a fost simulată de cei 60 participanți prezenți la eveniment cărora li s-au prezentat imagini cu secetă, inundații și tulburări civile.</p>
<blockquote><p>„Așteptați-vă la un grad de haos. Ați fi derutați în anumite momente și să nu aveți suficiente informații. Va fi o călătorie în timp”, a avertizat unul dintre participanți, un expert în modelarea sistemelor și designer de jocuri care a lucrat la ONU.</p></blockquote>
<p>Un astfel de eveniment, organizat de una dintre cele mai sigure regiuni din punctul de vedere al accesului la alimente, evidențiază un nivel ridicat de îngrijorare la nivelul guvernelor în privința asigurării proviziilor de hrană pentru populație. În decursul a patru ani, modul în care este obținută, distribuită și consumată hrana a fost supusă unor șocuri multiple.</p>
<p>Pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și întreruperi ale rutelor cheie de transport au perturbat lanțurile de aprovizionare și au făcut prețurile să explodeze. Totodată, condițiile capricioase ale vremii și temperaturile extreme afectează culturile. În acest context, oficialii nu se mai întreabă când ar putea surveni o criză, ci mai degrabă câte crize pot gestiona simultan.</p>
<p>Astfel, că au în vedere următorul scenariu pentru 2025: din cauza recoltelor slabe, crește prețul nutrețului pentru animale, ceea că scade numărul acestora, ca și producția de pește.</p>
<p>În același timp, produsele agricole nu mai sunt exportate în Europa, ci în alte regiuni unde ofertele sunt mai bune. Din pricina limitelor de export al uleiului de palmier din Asia mai puțin este disponibil pentru alimente comune, de la margarină la pâine.</p>
<p>Pe fondul acestor probleme, se întețesc acuzațiile de lăcomie a corporațiilor, dezinformările și teoriile conspirației se răspândesc tot mai larg.</p>
<p>Testarea rezistenței la stres a unui sistem este obișnuită în SUA, mai ales în industria bancară de la criza financiară încoace, dar sunt efectuate și jocuri de război în care sunt simulate anumite crize.</p>
<p>În Europa însă astfel de jocuri la inițiativa guvernului sunt rare, spune Piotr Magnuszewski, director științific la Centrul pentru Soluțiile Sistemelor din Wroclaw, Polonia.</p>
<p>Europa se află în poziția de invidiat de a fi unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare, de la cereale și produse lactate, la carne de porc și ulei de măsline. Astfel, este o regiune cu un nivel scăzut de nesiguranță alimentară.</p>
<p>În medie, doar 14% din veniturile unei gospodării au fost cheltuite pe mâncare în 2021, comparativ cu 60% în Nigeria și 40% în Egipt.</p>
<p>Dar Europa este și vulnerabilă din anumite puncte de vedere. Evenimentele climatice și condițiile de vreme îi afectează regulat pe fermieri &#8211; de pildă, în 2022, Europa a avut pierderi economice de peste 50 de miliarde de euro din această cauză.</p>
<p>Iar costurile cu îngrășămintele și energia necesară pentru culturi și sere au explodat după invazia rusă în Ucraina.</p>
<blockquote><p>„Am trăit într-o criză în ultimii trei ani. Sunt mult mai multe de făcut la orice nivel. Crizele vor lovi mai repede și mai profund”, a spus Chris Hegadorn, un diplomat american în retragere, coorganizator al grupului de lucru.</p></blockquote>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/europa-simuleaza-jocuri-de-razboi-privind-o-criza-alimentara-in-viitor/">Europa simulează jocuri de război privind o criză alimentară în viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-300x168.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-1024x574.webp 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-768x431.webp 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-900x505.webp 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara.webp 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2024/03/criza-alimentara-750x420.webp" medium="image" />
<postid>399468</postid>	</item>
		<item>
		<title>Iluzie optică. Vei face sau nu față provocărilor din viitor</title>
		<link>https://realitatea.md/iluzie-optica-vei-face-sau-nu-fata-provocarilor-din-viitor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea MD]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Nov 2023 15:15:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Life]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[iluzie optica]]></category>
		<category><![CDATA[provocari]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=367308</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cu ajutorul acestui test, poți să descoperi dacă îți este scris să te confrunți cu provocări în viitor sau dacă te vei bucura de o viață liniștită. Trebuie doar să privești imaginea din rândurile de mai jos, să notezi ceea ce vezi pentru prima oară și să cauți interpretările!  Desigur, nu există o modalitate sigură [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/iluzie-optica-vei-face-sau-nu-fata-provocarilor-din-viitor/">Iluzie optică. Vei face sau nu față provocărilor din viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Cu ajutorul acestui test, poți să descoperi dacă îți este scris să te confrunți cu provocări în viitor sau dacă te vei bucura de o viață liniștită. Trebuie doar să privești imaginea din rândurile de mai jos, să notezi ceea ce vezi pentru prima oară și să cauți interpretările! </strong></p>
<p class="svelte-verh7n">Desigur, nu există o modalitate sigură de a prezice provocările pe care le poți întâlni în întreaga viață, însă această iluzie optică îți spune dacă ești înzestrat cu anumite calități, care să te ajute să le faci față cu brio când ele apar.</p>
<p class="svelte-verh7n">Creatorul de conținut de pe TikTok, Mia Yilin, cunoscută pentru iluziile optice pe care le distribuie în mediul online și care se mândrește cu peste 450.000 de urmăritori, susține că această iluzie optică îți spune cu exactitate cum va arăta viitorul tău: „Videoclipurile tale sunt uimitoare”, i-a scris un urmăritor, în timp ce altul s-a regăsit în interpretările Miei: „Simt tot ce ai spus”, i-a scris el.</p>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<h2>Privește cu atenție imaginea de mai jos</h2>
<p class="svelte-verh7n">În imaginea de mai jos sunt prezentate două buze și câteva linii verticale, iar ceea ce vezi pentru prima oară îți oferă un semn despre personalitatea ta. Privește cu atenție fotografia și află în rândurile următoare ce dezvăluie!</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-367312 size-full" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7.webp" alt="" width="795" height="750" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7.webp 795w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7-300x283.webp 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7-768x725.webp 768w" sizes="(max-width: 795px) 100vw, 795px" /></p>
<h2>Dacă ai văzut liniile verticale</h2>
<p class="svelte-verh7n">Liniile verticale din fotografie îți arată că bunăstarea este cea mai mare importantă calitate a ta. Pui suflet în ceea ce faci și suferi dacă cei din jurul tău trec prin momente grele. Această calitate îți va aduce beneficii în viitor. Pentru că ești o persoană sensibilă, care înțelege cu ușurință sentimentele celorlalți, vei fi răsplătită pe măsură de către Univers, iar dacă te vei confrunta cu probleme, vei știi, cu siguranță, cum să le faci față, scrie <a href="https://clickpentrufemei.ro/dezvoltare-personala/iluzie-optica-vei-face-sau-nu-fata-provocarilor-2310647.html" target="_blank" rel="noopener">clickpentrufemei.ro.</a></p>
<h2>Dacă ai văzut buzele</h2>
<p class="svelte-verh7n">Cele două buze din fotografie îți dezvăluie că nu te vei confrunta cu obstacole majore în viitor, ci doar cu provocări pe care le vei depăși. Responsabilitatea te caracterizează, așa că nu trebuie să îți faci griji că îți va lipsi ceva, spune Mia Yilin. Ți-a plăcut dintotdeauna să muncești, așa că activitatea ta te va ajuta să treci peste momentele grele din viață.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/iluzie-optica-vei-face-sau-nu-fata-provocarilor-din-viitor/">Iluzie optică. Vei face sau nu față provocărilor din viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/FotoJet-2-10-750x420.jpg" medium="image" />
		<media:content url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7.webp" medium="image">
			<media:title type="html">index (1)</media:title>
			<media:thumbnail url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/11/index-1-7-150x150.webp" />
		</media:content>
<postid>367308</postid>	</item>
		<item>
		<title>Lucruri uimitoare despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale. Cum ne afectează viețile AI</title>
		<link>https://realitatea.md/lucruri-uimitoare-despre-trecutul-prezentul-si-viitorul-inteligentei-artificiale-cum-ne-afecteaza-vietile-ai/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 23 Sep 2023 18:00:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[cercetatori]]></category>
		<category><![CDATA[Inteligență Artificială]]></category>
		<category><![CDATA[studii]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=344800</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-300x167.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-1024x572.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-768x429.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI.png 1392w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii visează la Inteligența Artificială de sute, dacă nu de mii de ani. Ei bine, începe să se simtă că viitorul este, de fapt, aici, iar AI poate fi văzută aproape în toată lumea în zilele noastre. Deci, cum ar trebui să te simți în legătură cu asta? Iată câteva lucruri fascinante despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale pentru a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/lucruri-uimitoare-despre-trecutul-prezentul-si-viitorul-inteligentei-artificiale-cum-ne-afecteaza-vietile-ai/">Lucruri uimitoare despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale. Cum ne afectează viețile AI</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-300x167.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-1024x572.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-768x429.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI.png 1392w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-300x167.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-1024x572.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-768x429.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI.png 1392w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii visează la Inteligența Artificială de sute, dacă nu de mii de ani. Ei bine, începe să se simtă că viitorul este, de fapt, aici, iar AI poate fi văzută aproape în toată lumea în zilele noastre. Deci, cum ar trebui să te simți în legătură cu asta? Iată câteva lucruri fascinante despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale pentru a te ajuta să decizi acest lucru singur.</p>
<p>În mitologia greacă antică, se credea că zeul fierar Hephaestus a construit ceea ce erau în esență roboți. „Automații” săi, așa cum erau numiți, erau fabricați din metal și proiectați să îndeplinească diferite sarcini pentru el sau pentru alți zei. Ei au luat multe forme, inclusiv bărbați, femei, vulturi și cai.</p>
<h2>Unde va ajunge inteligența artificială</h2>
<p>Există multe definiții diferite ale inteligenței artificiale și nu toată lumea este de acord cu ceea ce înseamnă, de fapt, termenul. Dicționarul american Merriam-Webster spune că AI este „capacitatea unei mașini de a imita comportamentul uman inteligent”, în timp ce alții au definit-o ca fiind capacitatea unei mașini de a „gândi” sau a unei mașini de a acționa într-un mod în care, dacă un om a acționat în felul acesta, <a href="https://playtech.ro/2023/lucruri-uimitoare-despre-trecutul-prezentul-si-viitorul-inteligentei-artificiale-cum-ne-afecteaza-vietile-ai/" target="_blank" rel="noopener">s-ar numi inteligență.</a></p>
<div id="videoad"></div>
<p>Pentru a face lucrurile și mai confuze, unii oameni cred că termenul „inteligență artificială” în sine este înșelător și inexact. Firma de cercetare tehnologică Gartner preferă termenul „mașini inteligente”, deoarece ei consideră că „inteligența artificială” ridică așteptări nerezonabile cu privire la ceea ce este proiectată tehnologia.</p>
<p>Profesorul John McCarthy de la Universitatea Stanford a fost un informatician timpuriu care a dezvoltat limbajul de programare LISP care este încă folosit în IA astăzi. Dar de parcă aceasta nu ar fi o completare suficient de mare pentru lumea AI, el a inventat și termenul de „inteligență artificială” în 1955.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Ceea ce se numește astăzi „Testul Turing” a fost dezvoltat de revoluționarul informatician Alan Turing și a fost inițial numit „Jocul Imitației”. Testul ipotetic are o persoană care conversa atât cu un om, cât și cu un computer, fără să vadă niciunul. Dacă persoana nu poate spune care este computerul și care este umanul, atunci computerul a trecut testul. Această idee – că un computer poate imita în mod credibil comportamentul uman – este folosită și astăzi ca un standard de inteligență pentru un robot.</p>
<p>Este o credință destul de comună că un computer care trece testul Turing va fi un prag dramatic și periculos, dar nu îți face griji – unul deja a făcut-o și lumea este încă în picioare. Numele robotului era Eugene Goostman, iar dezvoltatorii săi l-au proiectat să sune ca un adolescent. Raționamentul lor a fost că orice mici greșeli pe care le-ar putea face AI ar fi mai credibile venind de la un tânăr de 13 ani decât de la un adult.</p>
<p>Unul dintre primii programatori AI a fost Christopher Strachey, un profesor și un programator amator de computere din Anglia. În anii cincizeci, a început să lucreze la primul său program: o inteligență artificială rudimentară care putea juca cărți. Deoarece era atât de lipsit de experiență, nu știa că aceasta era o sarcină mai complicată decât a fost încercată înainte și a ajuns să scrie ceea ce era la acea vreme unul dintre cele mai lungi programe de calculator și unul dintre primele exemple de inteligență artificială.</p>
<p>La sfârșitul anilor ’90, oamenii de știință de la MIT au dezvoltat robotul Kismet, o încercare timpurie de a construi o inteligență artificială care ar putea interpreta comportamentul uman. Scopul a fost de a crea un robot care ar putea identifica și imita expresiile faciale umane așa cum ar putea face un bebeluș. Echipa de cercetare i-a dat lui Kismet o gură care putea zâmbi și se încrunta, urechi și ochi cu pleoape și sprâncene pentru a afișa emoții. Experimentul a fost în mare parte un succes, dar Kismet era încă destul de terifiant de privit.</p>
<p>De asemenea, cercetătorii de la Universitatea Pierre și Marie Curie din Paris au construit un robot care s-ar putea repara/adapta singur dacă era spart. Robotul cu șase picioare poate observa când performanța sa scade și poate efectua o serie de teste pe el însuși pentru a afla care este problema. Poate reuși să se miște în continuare chiar dacă îi lipsesc două dintre picioare.</p>
<p>Rămâne de văzut unde vor ajunge roboții, inteligența artificială și toată tehnologia care ne ajută, dar poate fi și problematică.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/lucruri-uimitoare-despre-trecutul-prezentul-si-viitorul-inteligentei-artificiale-cum-ne-afecteaza-vietile-ai/">Lucruri uimitoare despre trecutul, prezentul și viitorul inteligenței artificiale. Cum ne afectează viețile AI</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-300x167.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-1024x572.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-768x429.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI.png 1392w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/09/AI-750x420.png" medium="image" />
<postid>344800</postid>	</item>
		<item>
		<title>Plasticul viitorului va fi făcut din insecte</title>
		<link>https://realitatea.md/plasticul-viitorului-va-fi-facut-din-insecte/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Aug 2023 13:38:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[cercetari]]></category>
		<category><![CDATA[insecte]]></category>
		<category><![CDATA[plastic]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=331621</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>După atâtea planuri spațiale, propunem să ne îndreptăm atenția și spre cele mai telurice, căci avem și aici o grămadă de probleme de rezolvat. Spre exemplu, plasticul. Plasticul, după cum bine știți, nu e bun pentru planetă. Nici pentru voi nu e bun, mai ales în varianta sa micro, respectiv microplasticul. Dar uite că se [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/plasticul-viitorului-va-fi-facut-din-insecte/">Plasticul viitorului va fi făcut din insecte</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p id="14"><strong>După atâtea planuri spațiale, propunem să ne îndreptăm atenția și spre cele mai telurice, căci avem și aici o grămadă de probleme de rezolvat. Spre exemplu, plasticul. Plasticul, după cum bine știți, nu e bun pentru planetă. Nici pentru voi nu e bun, mai ales în varianta sa micro, respectiv microplasticul. Dar uite că se preconizează o soluție!</strong></p>
<p id="15">Dacă ideea făinii și a alimentelor create din insecte nu v-a surâs prea tare, cea a unor sacoșe create din muște nu are cum să nu vă încânte. Împușcați doi iepuri dintr-o lovitură. Scăpați și de muște sau alte insecte enervante, bașca salvați și planeta de la apocalipsă.</p>
<p id="16"><a href="https://science.hotnews.ro/stiri-stiintele_vietii-26461127-science-report-americanii-vor-vehicul-spatial-care-nu-aterizeze-nu-aselenizeze-niciodata-intampla-antena-uriasa-care-nasa-voia-instaleze-luna-plasticul-viitorului-facut-din-insecte.htm" target="_blank" rel="noopener">Ideea</a> vine de la o chimistă americană de la Universitatea din Texas, Karen L. Wooley pe numele ei. Chimista, nu universitatea. Pe scurt, Karen, care s-a exprimat în cadrul unei <a href="https://www.acs.org/meetings/acs-meetings/fall-2023.html" target="_blank" rel="noopener">conferințe anuale a ACS</a> (American Chemical Society), vrea să utilizeze chitina care se găsește din abundență în carcasa muștelor soldat (Hermetia illucens), muște care, ca o informație, trăiesc bine merci și pe la noi.</p>
<p id="17">Fiind o poliziharidă asemănătoare cu celuloza, chitina poate fi prelucrată și transformată într-un tip de plastic biodegradabil, sau bioplastic. În acest fel, veți putea scăpa de stresul creat de faptul că folosiți mase plastice produse din produse petrochimice, și veți răsufla ușurați că le puteți folosi pe cele create din muște.</p>
<p id="18">Ah, să nu uităm. Dacă vă întrebați de unde atât de multe muște, atunci trebuie spus că plasticul bio al viitorului vine la pachet cu o sumedenie de locuri de muncă. Nu de prinzător profesionist de muște, ci de fermier de muște. De altfel, ferme de Hermetia illucens există deja, larvele acestora fiind bogate în proteine. Prin urmare, sunt transformate în făină.</p>
<p id="19">O altă parte extrem de benefică este că masele plastice bio pot fi folosite ca hrană pentru aceleași muște soldat. Cum ar veni, nu doar că le folosim pentru a crea materiale care să salveze planeta, dar le mai și punem să se mănânce între ele pentru a nu mai strica alte resurse pe hrana lor. Genial de-a dreptul.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/plasticul-viitorului-va-fi-facut-din-insecte/">Plasticul viitorului va fi făcut din insecte</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/08/plastic-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>331621</postid>	</item>
		<item>
		<title>Multe scutece conțin material de construit case. Câțiva cercetători le-au spălat și au dovedit asta. V-ați muta?</title>
		<link>https://realitatea.md/multe-scutece-contin-material-de-construit-case-cativa-cercetatori-le-au-spalat-si-au-dovedit-asta-v-ati-muta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 May 2023 13:21:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Life]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[casa]]></category>
		<category><![CDATA[material]]></category>
		<category><![CDATA[scutece]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=304945</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Un copil folosește scutece până la vârsta de 1,5-3 ani. Unii chiar și mai mult. În medie, un copil are nevoie de circa 3.000 de scutece de unică folosință anual. Înmulțiți asta cu 656.640.181,5 copii cu vârsta de maxim cinci ani existenți în acest moment pe Pământ (date oferite de UNICEF) și vedeți că numărul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/multe-scutece-contin-material-de-construit-case-cativa-cercetatori-le-au-spalat-si-au-dovedit-asta-v-ati-muta/">Multe scutece conțin material de construit case. Câțiva cercetători le-au spălat și au dovedit asta. V-ați muta?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p id="13">Un copil folosește scutece până la vârsta de 1,5-3 ani. Unii chiar și mai mult. În medie, un copil are nevoie de circa 3.000 de scutece de unică folosință anual. Înmulțiți asta cu 656.640.181,5 copii cu vârsta de maxim cinci ani existenți în acest moment pe Pământ (date oferite de <a href="https://data.unicef.org/how-many/how-many-children-are-in-the-world/" target="_blank" rel="noopener">UNICEF</a>) și vedeți că numărul scutecelor folosite anual se calculează în ordinul trilioanelor. Da, chiar dacă nu toți copiii au acces la așa ceva.</p>
<p id="14">Problema majoră cu scutecele este că majoritatea conțin poliester, polietilenă și polipropilenă. Iar asta se traduce prin faptul că au nevoie de circa 500 de ani pentru a se dezintegra. O sursă de poluare la care nu mulți dintre voi s-au gândit până acum.</p>
<p id="15">Au făcut-o, în schimb, niște <a href="https://www.nature.com/articles/s41598-023-32981-y?utm_medium=affiliate&amp;utm_source=commission_junction&amp;utm_campaign=CONR_PF018_ECOM_GL_PHSS_ALWYS_DEEPLINK&amp;utm_content=textlink&amp;utm_term=PID100060515&amp;CJEVENT=717d7a7df89d11ed80f75c810a18b8f6" target="_blank" rel="noopener">cercetători japonezi</a> de la Universitatea din Kitakyushu. Oamenii de știință respectivi au spălat, dezinfectat, uscat și mărunțit scutece de unică folosință, apoi au amestecat rezultatul cu nisip, ciment, apă și tot ce mai trebuie pentru crearea unui beton rezistent. Evident, au testat diferite concentrații pentru a vedea care este mai eficientă.</p>
<p id="16">A reieșit că scutecele astfel refolosite pot înlocui între 10% și 40% din nisipul necesar unei construcții. Iar asta, spun ei, vine cu niște costuri mai mici pentru materialele de construcție astfel obținute. Pe scurt, au găsit o metodă de a scăpa de o sursă majoră de poluare și, în plus, una de construire a unor locuințe mai ieftine.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/multe-scutece-contin-material-de-construit-case-cativa-cercetatori-le-au-spalat-si-au-dovedit-asta-v-ati-muta/">Multe scutece conțin material de construit case. Câțiva cercetători le-au spălat și au dovedit asta. V-ați muta?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/05/baby-diapers-750x420.webp" medium="image" />
<postid>304945</postid>	</item>
		<item>
		<title>Ce cunoaște ChatGPT despre Republica Moldova și ce fel de viitor îi prezice?</title>
		<link>https://realitatea.md/ce-cunoaste-chatgpt-despre-republica-moldova-si-ce-fel-de-viitor-ii-prezice/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Elena Putregai]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Mar 2023 13:23:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[ChatGPT]]></category>
		<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=284301</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cred că mulți deja ați auzit despre ChatGPT – un chatbot care funcționează datorită inteligenței artificiale și care generează răspunsuri la întrebările ce-i sunt puse de către utilizatori. Colegii de la Diez.md i-au adresat câteva întrebări, încă acum o lună, despre Republica Moldova și despre cum o vede în următorii 10 ani. Răspunsurile generate pot [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/ce-cunoaste-chatgpt-despre-republica-moldova-si-ce-fel-de-viitor-ii-prezice/">Ce cunoaște ChatGPT despre Republica Moldova și ce fel de viitor îi prezice?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cred că mulți deja ați auzit despre ChatGPT – un chatbot care funcționează datorită inteligenței artificiale și care generează răspunsuri la întrebările ce-i sunt puse de către utilizatori. Colegii de la <a href="https://diez.md/2023/02/26/relatii-mai-stranse-cu-rusia-integrarea-in-ue-si-saracie-ce-stie-chatgpt-despre-moldova-si-cum-ii-vede-viitorul/" target="_blank" rel="noopener">Diez.md</a> i-au adresat câteva întrebări, încă acum o lună, despre Republica Moldova și despre cum o vede în următorii 10 ani. Răspunsurile generate pot fi citite mai jos.</p>
<p>De la lansarea oficială pe 30 noiembrie 2022, ChatGPT a avut nevoie de doar cinci zile pentru a ajunge la cifra de 1 milion de utilizatori. Pentru comparație, pentru a atinge același indicator de 1 milion de utilizatori, Instagram a avut nevoie de 2,5 luni, Facebook – de 10 luni, iar Netflix – de 3,5 ani.</p>
<h4 class="has-text-align-center">Ce cunoști despre Republica Moldova?</h4>
<p>„Republica Moldova este o țară situată în Europa de Est, având graniță cu România la vest și cu Ucraina la est, nord și sud. Capitala țării este Chișinău, iar limba oficială este româna. În plus, majoritatea populației vorbește și limba rusă.</p>
<p>Republica Moldova are o istorie bogată și complexă, făcând parte din diferite state și imperii de-a lungul timpului, printre care Imperiul Roman, Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, Imperiul Rus și Uniunea Sovietică. Moldova și-a declarat independența în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice.</p>
<p>În prezent, Republica Moldova este o țară mică, cu o economie în curs de dezvoltare, care se confruntă cu provocări în ceea ce privește sărăcia, corupția, emigrația și instabilitatea politică. Cu toate acestea, țara are o cultură bogată și oameni sunt harnici și prietenoși.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Care este populația reală a Republicii Moldova?</h4>
<p>„Conform estimărilor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, populația țării în ianuarie 2022 era de aproximativ 2,6 milioane de locuitori. Este important de menționat că aceasta este o estimare și că populația poate varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi migrația sau creșterea naturală a populației.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Care este limba oficială în Moldova?</h4>
<p>„Limba oficială a Republicii Moldova este româna. Acesta este denumirea oficială a limbii din Constituția Republicii Moldova și este utilizată în toate actele oficiale, în învățământ și în mass-media.</p>
<p>Este important de menționat că, pe lângă limba română, multe persoane din Republica Moldova vorbesc și alte limbi, cum ar fi rusa, ucraineana, găgăuza și alte limbi minoritare. În plus, în ceea ce privește comunitățile vorbitoare de limbă rusă, acestea își utilizează adesea limba maternă în comunicarea de zi cu zi.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Prin ce este cunoscută Moldova în lume?</h4>
<p>„<strong>Vinurile</strong>: Republica Moldova are o lungă tradiție în producția de vinuri de înaltă calitate, iar acestea sunt exportate în întreaga lume. Moldova este unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa de Est și a câștigat numeroase premii și distincții internaționale pentru vinurile sale.</p>
<p><strong>Cultura și tradițiile populare</strong>: Moldova are o cultură bogată și tradiții populare vibrante, inclusiv dansuri populare, muzică, artizanat și gastronomie. Multe dintre aceste tradiții sunt influențate de istoria diversă a țării și de moștenirea culturală a vecinilor săi.</p>
<p><strong>Peisajele naturale</strong>: Moldova are o varietate de peisaje naturale frumoase, de la podișuri și dealuri acoperite de vii și păduri, până la râuri și lacuri. De asemenea, Moldova are mai multe rezervații naturale și parcuri naționale, care sunt importante pentru conservarea biodiversității.</p>
<p><strong>Turismul rural</strong>: în ultimii ani, turismul rural a devenit o atracție tot mai populară în Moldova, oferind turiștilor ocazia de a descoperi stilul de viață tradițional și cultura rurală a țării. Această formă de turism oferă, de asemenea, oportunități pentru dezvoltarea economică și pentru crearea de locuri de muncă în comunitățile rurale.</p>
<p><strong>Istoria și patrimoniul cultural</strong>: Republica Moldova are o istorie bogată și o moștenire culturală importantă, inclusiv monumente istorice, biserici și mănăstiri vechi, castele și cetăți medievale. Acestea sunt importante pentru identitatea și istoria țării și atrag turiști interesați de istorie și patrimoniu cultural.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Care sunt persoanele din Moldova care au nimerit în Cartea Recordurilor Guinness?</h4>
<p>„Există mai multe persoane din Republica Moldova care au intrat în Cartea Recordurilor Guinness. Iată câțiva dintre ei:<br />
# <strong>Olga Moskvina</strong> a intrat în Cartea Recordurilor Guinness în 2004 pentru cea mai mare colecție de cărți poștale din lume. Colecția ei conține peste 135 000 de cărți poștale din întreaga lume;<br />
# <strong>Valeriu Iftime</strong> a stabilit recordul mondial în 2015 pentru cel mai mare covrig din lume, care a avut o greutate de peste 750 de kilograme;<br />
# <strong>Alexandru Duru</strong> a intrat în Cartea Recordurilor Guinness în 2015 pentru cea mai lungă distanță parcursă cu o plăcuță zburătoare propulsată cu jet, care a fost de 275,9 metri;<br />
# <strong>Anatolie Prohnitchi</strong> a stabilit un record mondial în 2016 pentru cea mai mare colecție de monede de aur. Colecția sa conține peste 9 000 de monede de aur din întreaga lume;<br />
# <strong>Sergiu Cibotaru</strong> a stabilit un record mondial în 2020 pentru cea mai lungă distanță parcursă pe bicicletă, fără opriri sau asistență, într-o perioadă de 24 de ore, care a fost de 906,2 kilometri.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Cine a furat miliardul din sistemul bancar al Republicii Moldova?</h4>
<p>„Un grup mare de indivizi și instituții financiare au fost implicați în furtul miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova. Acest furt a avut loc în 2014, atunci când trei bănci moldovenești (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) au fost fraudate, iar aproximativ 1 miliard de dolari au fost transferați ilegal în străinătate.</p>
<p>Ancheta oficială a arătat că o mare parte din bani au fost spălați prin intermediul unor companii fictive din întreaga lume și prin intermediul unor scheme complexe de finanțare a investițiilor în proprietăți și alte active. În cazul furtului miliardului, mai multe persoane, inclusiv bancheri, politicieni și oameni de afaceri, au fost inculpate pentru fraudă bancară, spălare de bani și alte infracțiuni financiare.</p>
<p>Deși au fost realizate unele progrese în urmărirea penală a acestui caz, recuperarea banilor rămâne o problemă majoră pentru autoritățile din Republica Moldova.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Cum Republica Moldova poate depăși problemele economice și sociale?</h4>
<p>„Depășirea problemelor economice și sociale din Republica Moldova necesită un efort susținut din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv Guvernul, societatea civilă, sectorul privat și partenerii externi. Iată câteva sugestii:<br />
<strong>#1. creșterea investițiilor străine și interne</strong>: investițiile pot contribui la creșterea economiei, la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Guvernul ar putea să ofere stimulente și să creeze condiții favorabile pentru investiții străine și interne;<br />
<strong>#2. creșterea exporturilor</strong>: Republica Moldova poate crește exporturile de produse de calitate și să încurajeze dezvoltarea noilor piețe pentru produsele sale. Guvernul ar putea să ofere suport pentru dezvoltarea unor produse competitive și pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și logistică;<br />
<strong>#3. investiții în educație și formare profesională</strong>: educația și formarea profesională sunt cheia dezvoltării economice și sociale. Investiții în educație pot contribui la îmbunătățirea calității vieții populației și la creșterea capacității de inovație și competitivitate;<br />
<strong>#4. combaterea corupției și a criminalității:</strong> corupția și criminalitatea pot descuraja investițiile și pot afecta negativ economia și societatea în general. Guvernul ar trebui să ia măsuri mai dure împotriva corupției și să încurajeze transparența și responsabilitatea în toate domeniile;<br />
<strong>#5. promovarea turismului</strong>: turismul poate fi o sursă importantă de venit și poate contribui la creșterea economiei și la îmbunătățirea imaginii Republicii Moldova în lume. Guvernul ar putea să investească în promovarea turismului, în dezvoltarea infrastructurii turistice și în îmbunătățirea serviciilor turistice.”</p>
<h4 class="has-text-align-center">Care este viitorul Republicii Moldova în următorii 10 ani?</h4>
<p>„<strong>Dezvoltarea economică</strong>: dacă Republica Moldova reușește să atragă mai multe investiții, să îmbunătățească infrastructura și să-și dezvolte sectoarele economice competitive, precum agricultura, turismul și IT-ul, ar putea fi posibilă o creștere economică și o îmbunătățire a nivelului de trai al populației.</p>
<p><strong>Integrarea europeană</strong>: Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a semnat Acordul de Liber Schimb Complet și Aprofundat (DCFTA), care ar putea ajuta la dezvoltarea relațiilor comerciale cu UE și care ar putea încuraja investițiile străine în țară. În plus, o mai mare integrare europeană ar putea aduce mai multe oportunități de învățare și formare profesională pentru tinerii din Republica Moldova.</p>
<p><strong>Reconcilierea cu regiunea transnistreană</strong>: conflictul transnistrean a fost o problemă majoră în Republica Moldova de mai bine de două decenii, iar o rezolvare pașnică a acestui conflict ar putea ajuta la dezvoltarea economică și politică a regiunii. O reconciliere cu regiunea transnistreană ar putea contribui la îmbunătățirea relațiilor cu vecinii Republicii Moldova și la consolidarea stabilității politice din țară.</p>
<p><strong>Relații mai strânse cu Rusia</strong>: Republica Moldova a avut în trecut relații strânse cu Rusia, iar o mai mare apropiere între cele două țări ar putea aduce beneficii economice și politice pentru Republica Moldova. Cu toate acestea, această apropiere ar putea avea și unele implicații pentru relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și cu alte țări.</p>
<p><strong>Instabilitate politică</strong>: politica din Republica Moldova a fost instabilă în ultimii ani, cu schimbări frecvente ale guvernului și președintelui. Dacă această instabilitate continuă, ar putea fi dificil să se realizeze reforme economice și politice semnificative.”</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/ce-cunoaste-chatgpt-despre-republica-moldova-si-ce-fel-de-viitor-ii-prezice/">Ce cunoaște ChatGPT despre Republica Moldova și ce fel de viitor îi prezice?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/03/19211368_1006-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>284301</postid>	</item>
		<item>
		<title>Cele mai așteptate mașini electrice care urmează să fie lansate în viitorul apropiat</title>
		<link>https://realitatea.md/cele-mai-asteptate-masini-electrice-care-urmeaza-sa-fie-lansate-in-viitorul-apropiat/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 12 Feb 2023 08:46:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[auto]]></category>
		<category><![CDATA[masini electrice]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=268036</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>De la mașini electrice la supermașini, aceasta este lista cu cele mai bune mașini noi care vor veni în 2024 și mai departe. Cu producătorii lucrând cu ani înainte, există deja o mulțime de mașini de care să fi entuziasmat în 2024 și mai departe. Așa că mai jos o ssă găsești o listă cu cele mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/cele-mai-asteptate-masini-electrice-care-urmeaza-sa-fie-lansate-in-viitorul-apropiat/">Cele mai așteptate mașini electrice care urmează să fie lansate în viitorul apropiat</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>De la mașini electrice la supermașini, aceasta este <a href="https://playtech.ro/2023/industria-auto-are-multe-de-oferit-cele-mai-asteptate-masini-electrice-care-urmeaza-sa-fie-lansate-in-viitorul-apropiat/" target="_blank" rel="noopener">lista</a> cu cele mai bune mașini noi care vor veni în 2024 și mai departe. Cu producătorii lucrând cu ani înainte, există deja o mulțime de mașini de care să fi entuziasmat în 2024 și mai departe. Așa că mai jos o ssă găsești o listă cu cele mai bune mașini noi care urmează să sosească în 2024, 2025 și mai departe.</p>
<h2>Alfa Romeo Giulia EV</h2>
<p>Preț: nu a fost dezvăluit<br />
La vânzare: 2025</p>
<p>Următoarea generație Giulia are niște pantofi mari de umplut, deoarece actuala mașină este una dintre cele mai dezirabile modele compacte disponibile. Cu toate acestea, Alfa este îndrăzneață pentru înlocuirea sa, cu un sedan complet electric pentru modele rivale precum Tesla Model 3.</p>
<p>Bazat pe viitoarea platformă STLA Large EV cu o arhitectură de 800 V, Giulia promite o autonomie de aproximativ 500 de mile și până la 80% încărcare în doar 20 de minute. O versiune Quadrifoglio cu două motoare și tracțiune integrală ar putea livra până la 900 CP și ar putea accelera de la 0 la 100 km/h în mai puțin de 2,0 secunde. Luați în considerare aspectul elegant și dinamica de condus captivantă și va fi un șoc dacă această Alfa nu este un concurent de clasă.</p>
<h2>Alfa Romeo e-SUV mic</h2>
<p>Preț: De la 33,807 EUR<br />
La vânzare: sfârșitul anului 2024</p>
<p>Alfa întârzie la petrecerea EV, dar speră că primul său model alimentat de baterii se va încărca până la vârful clasei când sosește. Micul SUV complet electric este primul model care a fost dezvoltat folosind know-how de la firma-mamă Stellantis, ceea ce înseamnă că este probabil să folosească aceeași platformă e-CMP ca și mașini precum Vauxhall Corsa-e și Peugeot e-2008.</p>
<p>Așteptați-vă la mai multă putere de la motorul de 134 CP, o autonomie îmbunătățită și un șasiu reglat pentru a oferi șoferului mai multă distracție și un rafinament mai mare. În timp ce această Alfa va putea face progrese aproape tăcute, elementele distinctive de design puternic influențate de Tonale mai mare înseamnă că ar trebui să întoarcă capetele.</p>
<h2>Alpine R5</h2>
<p>Preț: De la 36,061 EUR<br />
La vânzare: 2025</p>
<p>Fanii hatchback-urilor franțuzești rapide se bucură de un răsfăț în 2025, când Alpine dezvăluie o versiune mai rapidă a viitorului Renault 5, complet electric. Au trecut aproape cinci decenii de când marca de mașini sport și-a lucrat pentru prima dată magia la o versiune îmbunătățită a lui. Supermini originalul Renault, dar acest model complet nou este gata să treacă înapoi în anii.</p>
<p>Dispunând de un motor electric de 215 CP care antrenează roțile din față, ar trebui să parcurgă 0-100 km/oră în mai puțin de șase secunde. De asemenea, va exista o pistă mai largă, cu suspensie coborâtă și rigidizată pentru o manevrabilitate agilă, în timp ce exteriorul va aduce un omagiu Renault 5 Turbo cu motor central din anii optzeci.</p>
<h2>SUV Alpine</h2>
<p>Preț: De la 50.000 EUR<br />
La vânzare: 2026</p>
<p>Alpine are planuri mari pentru viitorul său și nu trebuie să cauți mai departe decât SUV-ul GT X-Over pentru dovadă. Firma și-a făcut un nume cu mașina sport ușoară și flexibilă A110, dar pentru a ajunge înainte în topurile de vânzări are nevoie de un model crossover.</p>
<p>Cu toate acestea, nou-venitul cu călărie înaltă promite să fie fidel valorilor mărcii, cu performanțe puternice, manevrabilitate antrenantă și o greutate redusă care este mai ușoară decât a rivalilor săi.</p>
<p>Având în fruntea promisiunii companiei de a fi complet electric până la jumătatea deceniului, GT X-Over va folosi probabil un aspect cu trei motoare cu până la 450 CP și capacitate activă de vectorizare a cuplului. Stilul său se va baza în mare măsură pe emblematicul A110, cu o linie de acoperiș joasă și un design cu patru faruri.</p>
<h2>Audi A6 e-tron</h2>
<p>Preț: De la 56.000 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Cu 20 de noi modele complet electrice care vor avea loc în următorii trei ani, Audi continuă cu viitorul său EV. Următorul în linie după Q6 e-tron este A6 e-tron, care a fost prezentat sub formă de concept la Salonul Auto de la Shanghai 2021.</p>
<p>Având un design elegant inspirat de sportback coupé, bateria de 100 kWh a lui A6 și aerodinamica alunecoasă de 0,22 Cd promit o autonomie de până la 690 de km. Vor exista versiuni cu tracțiune spate și quattro cu tracțiune integrală, în timp ce nava amiral de performanță se spune că acoperă 0-100 km/oră în mai puțin de trei secunde.</p>
<h2>Cupra Tavascan</h2>
<p>Preț: De la 50.000 EUR<br />
În vânzare: începutul anului 2024</p>
<p>Planurile ambițioase ale lui Cupra după ce a fost desprinsă de marca-mamă SEAT continuă cu Tavascan. Dezvăluit ca concept la Salonul Auto de la Geneva 2019, crossover-ul elegant, integral electric, este nava amiral a companiei.</p>
<p>Bazat pe aceeași platformă MEB ca și modelul Born, Tavascan are un acoperiș distinctiv în stil coupé și este probabil să păstreze conductele S ale conceptului în nas, care ajută la fluidizarea fluxului de aer. Două motoare electrice oferă tracțiune integrală și 302 CP, în timp ce o baterie de 77 kWh ar trebui să ofere o autonomie de aproximativ 450 de km. Se așteaptă să urmeze versiuni cu putere redusă când Cupra își va face debutul în 2024.</p>
<h2>Cupra Terramar</h2>
<p>Preț: 50.000 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>În următorii câțiva ani, Cupra va pătrunde pe piața SUV-urilor de dimensiuni medii cu un nou model sportiv numit Terramar. Conceput pentru a lupta cu alte crossover-uri precum Alfa Romeo Tonale, noua ofertă va încorpora elemente de design de la hatchback-ul Born când va fi lansat în 2024. Aspectul mărcii comerciale „nas de rechin” al companiei va fi păstrat, împreună cu farurile cu ochi plini de mărgele și detalii de culoarea cupru.</p>
<p>Terramar va fi construit pe o versiune actualizată a platformei MQB a Grupului Volkswagen, concepută special ținând cont de sistemele de propulsie plug-in. Cupra va oferi o versiune PHEV de vârf, capabilă să ruleze până la 100 de km pur electric, alături de modelele convenționale pe benzină. Ne așteptăm ca noul SUV să fie dezvăluit pe deplin anul viitor, înainte de a fi pus în vânzare în 2024.</p>
<h2>Cupra UrbanRebel</h2>
<p>Preț: De la 22.500 EUR<br />
La vânzare: 2025</p>
<p>Mașina urbană radicală UrbanRebel a lui Cupra va intra în producție în 2025, prezentată ca un EV compact la prețuri accesibile, bazat pe platforma Small MEB a Grupului VW. Pentru a oferi o idee mai bună despre cum va arăta versiunea de producție, Cupra a dezvăluit un concept despre care se spune că este reprezentativ în proporție de 95% pentru mașina finală, prezentând suprafață profund ondulată și linii agresive, în conformitate cu imaginea sportivă a lui Cupra.</p>
<p>Când va ajunge, UrbanRebel va fi echipat cu un singur motor electric montat în față și este de așteptat să ofere o autonomie de aproximativ 430 de km. Interiorul mașinii de serie nu va semăna cu cel al conceptului, dar se așteaptă o cabină axată pe șofer și o tehnologie de infotainment împrumutată din altă parte a grupului VW.</p>
<h2>Jeep Recon</h2>
<p>Preț: De la 73.200 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Un SUV electric Jeep pentru copii a fost deja dezvăluit în acest an, dar firma va spera să-și imprime autoritatea asupra opoziției cu un model cu totul mai robust.</p>
<p>Numit Recon, EV-ul de dimensiunea Wrangler va adopta un design gros și platforma STLA Large specifică pentru EV de la compania-mamă Stellantis. La fel ca și Wrangler, Recon va avea uși detașabile și un acoperiș retractabil, împreună cu sistemul de gestionare a tracțiunii Selec-Terrain de la Jeep pentru a-și spori acreditările off-road. Marca susține că Recon nu va fi un înlocuitor direct pentru Wrangler când va sosi în 2024.</p>
<h2>MINI Crossover</h2>
<p>Preț: De la 31.500 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Prevăzut să ocupe spațiul din gama companiei odată umplut de Paceman cu trei uși de scurtă durată, un nou crossover compact MINI (aproape sigur cu cinci uși) va fi dezvăluit în 2023 – și va fi un model complet electric.</p>
<p>Împrumuțându-și platforma de la versiunea pur electrică a Hatch-ului de următoarea generație, va fi produs și în China pentru exportul global, dar  nu este în curs de desfășurare nicio opțiune alimentată cu benzină. Noul crossover MINI va rivaliza cu modele precum Peugeot e-2008 și Vauxhall Mokka-e, profitând de decalajul din gama companiei britanice lăsat în urmă de următorul Countryman, care va crește în dimensiuni.</p>
<h2>PolarStar 5</h2>
<p>Preț: De la 107.000 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Viitorul lui Polestar nu este doar plin de SUV-uri. Modelul 5 este programat să sosească în 2024 și se inspiră din conceptul Precept – un salon cu aspect dramatic care ar trebui să intre într-un concurs fascinant cu Porsche Taycan și Tesla Model S.</p>
<p>Polestar 5 va fi construit pe noua arhitectură electrică de 800 V a companiei, cu puteri colosale de 872 CP și 900 Nm așteptate. Dezvoltarea mașinii se desfășoară la baza de cercetare și dezvoltare a Polestar din Marea Britanie și a fost sugerată o autonomie de peste 500 de km. În interior, Polestar 5 va folosi pe scară largă materiale reciclate și din surse vegetale pentru a-și crește acreditările de mediu.</p>
<h2>Renault R4</h2>
<p>Preț: 19.700 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Renault se uită la trecutul său pentru viitoarele modele mici, iar printre primele va fi o mașină care se referă la utilitarul Renault 4. După cum arată imaginea noastră exclusivă, se va referi la forma cutițioasă a mașinii originale.</p>
<p>La fel ca emblematica mașină din 1961, noul model va rămâne mic, ieftin și practic și ar putea genera o variantă de furgonetă. Este posibil ca cei 4 să împartă aceleași baterii de 40 kWh și 52 kWh ca și viitorul Renault 5 și cu siguranță vor folosi același motor de 134 CP pentru roțile din față.</p>
<h2>Renault R5</h2>
<p>Preț: de la 19.700 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Unul dintre cele mai faimoase nume ale Renault va fi reînviat pentru un nou EV cu tematică retro în 2024. Noul 5 se va baza pe platforma Renault-Nissan CMF-BEV pentru mașini electrice mici, care va fi cheia pentru producerea de vehicule electrice mici și accesibile din ambele firme. Într-adevăr, șefii Renault spun că modelul 5 ar putea costa cu aproximativ o treime mai puțin decât actualul Zoe și ar avea un preț care este aproximativ comparabil cu un Ford Fiesta sau Volkswagen Polo cu combustie.</p>
<p>Un motor de 134 CP, care va fi comun pentru toate vehiculele electrice mici ale companiei, va ajuta, dar deși 5 nu va avea aceeași capacitate de încărcare de 130 kW ca Mégane E-Tech Electric, va fi aproape și bateria de 52 kWh, cea mai mare dintre două opțiuni, este setată să ofere o autonomie de 400 de km.</p>
<h2>SUV Renault Scenic</h2>
<p>Preț: De la 45.000 EUR<br />
La vânzare: 2024</p>
<p>Renault își va reinventa Scenic-ul ca un SUV complet electric pentru a sta deasupra lui Megane E-Tech Electric. Noua mașină se va baza pe platforma CMF-EV a mărcii, maximizând spațiul pentru pasageri și bagaje, iar bateriile de până la 87 kWh ar putea fi posibile pentru o autonomie de peste 480 de km. Vor exista și modele mai ieftine de 60 kWh și 40 kWh, dar toate vor avea tehnologie de încărcare rapidă de 130 kW.</p>
<p>Așteptați-vă la un stil îndrăzneț, așa cum arată imaginea noastră, cu faruri subțiri cu LED-uri și lumini de rulare. Iar în interior, Scenic este setat să folosească cel mai recent sistem de infotainment Renault, cu o bordură digitală de 12,3 inchi și un ecran de 12 inchi alimentat de Google.</p>
<h2>Skoda Vision 7S</h2>
<p>Preț: 62.900 EUR<br />
La vânzare: 2025</p>
<p>Skoda va suferi o schimbare de design pentru a începe era pur electrică, iar conceptul Vision 7S este o vitrină pentru ceea ce urmează pentru brand. Mașina de prezentare se va transforma într-un model de șapte locuri pregătit pentru producție, ca parte a planurilor Skoda de a lansa încă trei mașini electrice noi până în 2026, utilizând potențial arhitectura MEB a Grupului Volkswagen. Conceptul poate atinge o autonomie de peste 600 de kmpe ciclul WLTP, datorită unui acumulator de 89 kWh. De asemenea, acceptă viteze de încărcare de până la 200 kW.</p>
<p>Noua identitate de marcă a Skoda este evidentă în grupurile de lumini în formă de T ale lui 7S și orificiile de aerisire verticale ale barei de protecție, restul caroseriei având un aspect neaglomerat, utilitar. Există o dispunere de scaune „6+1” în interiorul mașinii concept, deși ne așteptăm ca un aranjament convențional pe trei rânduri să apară atunci când 7S aterizează în showroom-uri.</p>
<h2>Volkswagen ID.Life</h2>
<p>Preț: 22.500 EUR<br />
La vânzare: 2025</p>
<p>Volkswagen se pregătește să lanseze o mașină electrică la prețuri accesibile, o ispravă pe care producătorii au urmărit-o de când a început revoluția EV. Noul venit este de așteptat să-și facă debutul peste trei ani și se va baza pe o platformă electrică redusă numită MEB Entry. Când sosește, probabil se va numi ID.1 sau ID.2.</p>
<p>Conceptul ID.Life a previzualizat aspectul mașinii, iar stilul său boxy și interiorul minimalist este probabil să fie transferate la modelul de producție, deși trenul său de propulsie aproape sigur nu o va face. Ne așteptăm ca motorul electric de 231 CP să fie redat la un nivel mai rezonabil, pentru a profita la maximum de acumulatorul de 54 kWh al mașinii.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/cele-mai-asteptate-masini-electrice-care-urmeaza-sa-fie-lansate-in-viitorul-apropiat/">Cele mai așteptate mașini electrice care urmează să fie lansate în viitorul apropiat</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/02/collage-13-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>268036</postid>	</item>
		<item>
		<title>Noile previziuni ale Călătorului în timp. În 2023 ar putea avea loc un cutremur de 9,9 grade pe scara Richter</title>
		<link>https://realitatea.md/noile-previziuni-ale-calatorului-in-timp-in-2023-ar-putea-avea-loc-un-cutremur-de-99-grade-pe-scara-richter/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ursu Ana]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 03 Feb 2023 03:35:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Life]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[2023]]></category>
		<category><![CDATA[calendar]]></category>
		<category><![CDATA[cutremur]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=264572</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O persoană pe nume Aery Yormany, care pretinde a fi un &#8222;adevărat călător în timp” din anul 2714, a emis un avertisment conform căruia pe Pământ va avea loc un cutremur extrem de puternic, cu o magnitudine de 9,9 grade pe Richter. Autoproclamatul &#8222;adevărat călător în timp&#8221;, Aery Yormany, revine cu noi dezvăluiri apocaliptice. El [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/noile-previziuni-ale-calatorului-in-timp-in-2023-ar-putea-avea-loc-un-cutremur-de-99-grade-pe-scara-richter/">Noile previziuni ale Călătorului în timp. În 2023 ar putea avea loc un cutremur de 9,9 grade pe scara Richter</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>O persoană pe nume Aery Yormany, care pretinde a fi un &#8222;adevărat călător în timp” din anul 2714, a emis un avertisment conform căruia pe Pământ va avea loc un cutremur extrem de puternic, cu o magnitudine de 9,9 grade pe Richter.</strong></p>
<p>Autoproclamatul &#8222;adevărat călător în timp&#8221;, Aery Yormany, revine cu noi dezvăluiri apocaliptice. El a previzionat recent că mai multe catastrofe vor avea loc în anul 2023, printre care un cutremur extrem de puternic, cu o magnitudine de 9,9 grade pe Richter, scrie <a href="https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/previziuni-calator-timp-cutremur-noua-grade-richter-664721.html">antena3.ro</a>.</p>
<p>Acesta a mai susținut şi că &#8222;toate guvernele din lume vor fi infiltrate de extratereștri”.</p>
<p>De asemenea, într-un videoclip care a câștigat peste 14.200 de aprecieri, el a transmis: „Atenție! Sunt un călător în timp, iar aici este un scurt rezumat a ceea ce va veni în viitorul apropiat.&#8221;</p>
<p>Astfel, potrivit lui Aery Yormany (@esthetictimewarper, n.r.), utilizatorul platformei TikTok care a strâns deja peste 1,2 milioane de urmăritori, acestea sunt evenimentele ce vor avea loc în anul curent:</p>
<ul>
<li>28 aprilie 2023 &#8211; un copil va fi născut cu mai multe organe noi, între care și o coadă;</li>
<li>07 mai 2023 &#8211; o nouă lume și o nouă specie de oameni vor fi descoperite în pădurile amazoniene</li>
<li>11 mai 2023 – o specie extraterestră numită Nozics se infiltrează în toate guvernele lumii;</li>
<li>27 iunie 2023 – o navă extraterestră cade din cer și pe Pământ se eliberează specii și materiale extraterestre;</li>
</ul>
<h3>Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/noile-previziuni-ale-calatorului-in-timp-in-2023-ar-putea-avea-loc-un-cutremur-de-99-grade-pe-scara-richter/">Noile previziuni ale Călătorului în timp. În 2023 ar putea avea loc un cutremur de 9,9 grade pe scara Richter</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2022/07/cutremur-750x420.png" medium="image" />
<postid>264572</postid>	</item>
		<item>
		<title>Teleportarea quantică &#8211; un pas spre internetul viitorului, care va schimba lumea așa cum o avem azi</title>
		<link>https://realitatea.md/teleportarea-quantica-un-pas-spre-internetul-viitorului-care-va-schimba-lumea-asa-cum-o-avem-azi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 May 2022 19:27:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[cercetare]]></category>
		<category><![CDATA[internet]]></category>
		<category><![CDATA[internet quantic]]></category>
		<category><![CDATA[oameni de stiinta]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>
		<category><![CDATA[teleportare]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=175458</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii de știință au făcut încă un pas spre internetul viitorului. Ei au îmbunătățit capacitatea computerelor de a trimite informații cuantice spre alte calculatoare aflate la distanță, un proces considerat a fi o „teleportare a datelor”, relatează New York Times. Din Santa Barbara, California, până în Hefei, China, oamenii de știință dezvoltă un nou tip [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/teleportarea-quantica-un-pas-spre-internetul-viitorului-care-va-schimba-lumea-asa-cum-o-avem-azi/">Teleportarea quantică &#8211; un pas spre internetul viitorului, care va schimba lumea așa cum o avem azi</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii de știință au făcut încă un pas spre internetul viitorului. Ei au îmbunătățit capacitatea computerelor de a trimite informații cuantice spre alte calculatoare aflate la distanță, un proces considerat a fi o „teleportare a datelor”, relatează New York Times.</p>
<p data-index="2">Din Santa Barbara, California, până în Hefei, China, oamenii de știință dezvoltă un nou tip de computer care va face ca actualele computere să pară niște jucării.</p>
<p data-index="3">Valorificând puterile încă misterioase ale mecanicii cuantice, noua tehnologie va face în doar câteva minute lucruri pe care nici măcar supercomputerele nu le-ar putea face decât în câteva mii de ani. În toamna lui 2019, Google a dezvăluit un computer cuantic experimental care arată că acest lucru este posibil. Doi ani mai târziu, un laborator din China a făcut un test asemănător.</p>
<p data-index="4">Dar calculul cuantic nu își va atinge potențialul fără ajutorul unei alte descoperiri tehnologice. Îi putem spune „internet cuantic” &#8211; o rețea de calculatoare care poate trimite informații cuantice între computere aflate la distanță.</p>
<p data-index="5">La Universitatea de Tehnologie Delft din Olanda, o echipă de fizicieni a făcut un pas important spre această rețea de computere a viitorului, folosind o tehnică numită teleportare cuantică pentru a trimite date în trei locații fizice. Anterior, acest lucru era posibil doar cu două.</p>
<p data-index="6">Noul experiment pare să demonstreze că oamenii de știință pot extinde o rețea cuantică pe un număr din ce în ce mai mare de computere.</p>
<blockquote>
<p data-index="7">„Acum construim mici rețele cuantice în laborator. Dar ideea este să construim în cele din urmă un internet cuantic”, a spus Ronald Hanson, fizicianul din Delft care conduce proiectul.</p>
</blockquote>
<p data-index="8">Cercetarea, dezvăluită săptămâna aceasta printr-o lucrare publicată în revista Nature, demonstrează puterea unui fenomen pe care Albert Einstein l-a considerat cândva imposibil. Teleportarea cuantică – ceea ce el a numit „acțiune ciudată la distanță” – poate transfera informații între locații fără a muta efectiv materia fizică.</p>
<p data-index="9">Această tehnologie ar putea schimba semnificativ modul în care datele circulă dintr-un loc în altul. Se bazează pe mai mult de un secol de cercetări care implică mecanica cuantică, un domeniu al fizicii care guvernează tărâmul subatomic și se comportă diferit de orice experimentăm în viața noastră de zi cu zi. Teleportarea cuantică nu numai că mută datele între computere cuantice, dar o face și în așa fel încât nimeni să nu le poată intercepta.</p>
<blockquote>
<p data-index="10">„Acest lucru nu înseamnă doar că un computer cuantic poate rezolva o problemă, ci și că nu știe care este problema. Lucrurile nu funcționează așa astăzi. Google știe ce rulați pe serverele sale”, a spus Tracy Eleanor Northup, cercetător la Institutul de Fizică Experimentală al Universității din Innsbruck.</p>
</blockquote>
<p data-index="11">Cercetătorii cred că aceste dispozitive ar putea grăbi într-o zi crearea de noi medicamente, ar putea avansa în inteligența artificială și ar putea schimba total criptarea care protejează computerele vitale pentru securitatea națională. Pe tot globul, guvernele, laboratoarele academice, start-up-urile și giganții tehnologici cheltuiesc miliarde de dolari pentru a explora această tehnologie.</p>
<p>De asemenea, informațiile nu pot fi interceptate. Un viitor internet cuantic, alimentat de teleportarea cuantică, ar putea oferi un nou tip de criptare care, în teorie, nu poate fi spartă.</p>
<p><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/teleportarea-quantica-un-pas-spre-internetul-viitorului-care-va-schimba-lumea-asa-cum-o-avem-azi/">Teleportarea quantică &#8211; un pas spre internetul viitorului, care va schimba lumea așa cum o avem azi</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/internet-750x420.png" medium="image" />
<postid>175458</postid>	</item>
		<item>
		<title>Operaționalizarea Nord Stream 2 nu va fi posibilă cel mai probabil până la jumătatea anului viitor</title>
		<link>https://realitatea.md/operationalizarea-nord-stream-2-nu-va-fi-posibila-cel-mai-probabil-pana-la-jumatatea-anului-viitor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Dec 2021 07:07:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Nord Sream 2]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=118819</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 din Rusia spre Germania se va prelungi cel mai probabil până în a doua jumătate a anului 2022, a declarat joi, 16 decembrie curent, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei Bundesnetzagentur (BNetzA). Autoritățile germane așteaptă ca societatea care operează gazoductul, “Nord Stream 2 AG”, cu sediul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/operationalizarea-nord-stream-2-nu-va-fi-posibila-cel-mai-probabil-pana-la-jumatatea-anului-viitor/">Operaționalizarea Nord Stream 2 nu va fi posibilă cel mai probabil până la jumătatea anului viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 din Rusia spre Germania se va prelungi cel mai probabil până în a doua jumătate a anului 2022, a declarat joi, 16 decembrie curent, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei Bundesnetzagentur (BNetzA).</strong></p>
<p>Autoritățile germane așteaptă ca societatea care operează gazoductul, “Nord Stream 2 AG”, cu sediul în Elveția, să prezinte documente pentru a relua procesul de certificare, a declarat președintele BNetzA, Jochen Homann, într-o conferință de presă. Conducta va trebui apoi să fie aprobată și de Comisia Europeană, a spus el, „ceea ce înseamnă că deciziile în acest sens nu vor fi luate în prima jumătate a anului”.</p>
<p>Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie, dar procesul de certificare pentru controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de BNetzA.</p>
<blockquote><p>Filiala care urmează să opereze partea germană a Nord Stream 2 nu îndeplinește condițiile pentru a fi un „operator de transport independent”. Conducta ar putea fi certificată doar „dacă acest operator ar fi organizat într-o formă legală în conformitate cu legislația germană”, a declarat anterior Agenția Federală de Rețele (Bundesnetzagentur) din Germania.</p></blockquote>
<p>Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi. Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.</p>
<p>Potrivit Gazprom, o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar fi putut fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an. Conducta va permite, așadar, dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.</p>
<p>Însă, proiectul în valoare de 12 miliarde de dolari este afectat de ani de zile de întârzieri și a atras critici dure din partea aliaților Germaniei din estul Uniunii Europene, precum Polonia, și din partea Statelor Unite.</p>
<p><a href="https://www.caleaeuropeana.ro/operationalizarea-nord-stream-ii-nu-va-fi-posibila-cel-mai-probabil-pana-la-jumatatea-anului-2022/" target="_blank" rel="noopener">Criticii</a> spun că proiectul va crește dependența Europei de gazul rusesc, iar Ucraina l-a descris ca fiind o „armă geopolitică”.</p>
<p>Săptămâna aceasta, noul guvern german a amenințat că va bloca funcționarea gazoductului în cazul în care Rusia invadează Ucraina, pe fondul alarmei tot mai mari privind mișcările trupelor rusești la graniță.</p>
<blockquote><p>„În cazul unei noi escaladări, acest gazoduct nu ar putea intra în funcțiune”, a declarat ministrul de externe Annalena Baerbock.</p></blockquote>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/operationalizarea-nord-stream-2-nu-va-fi-posibila-cel-mai-probabil-pana-la-jumatatea-anului-viitor/">Operaționalizarea Nord Stream 2 nu va fi posibilă cel mai probabil până la jumătatea anului viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/12/NordStream-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>118819</postid>	</item>
		<item>
		<title>VIDEO A fost stabilită data lansării campaniei naționale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”. Vezi când</title>
		<link>https://realitatea.md/video-a-fost-stabilita-data-lansarii-campaniei-nationale-un-arbore-pentru-dainuirea-noastra-vezi-cand/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Oct 2021 09:00:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[arbori]]></category>
		<category><![CDATA[Ministerul Mediului]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=89892</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Campania „Un arbore pentru dăinuirea noastră” va fi lansată la data de 13 noimbrie. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul unei conferințe de presă organizate astăzi, 20 octombrie, și transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD. „Pe data de 13 noiembrie lansăm campania de plantare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-a-fost-stabilita-data-lansarii-campaniei-nationale-un-arbore-pentru-dainuirea-noastra-vezi-cand/">VIDEO A fost stabilită data lansării campaniei naționale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”. Vezi când</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><div>
<p>Campania „Un arbore pentru dăinuirea noastră” va fi lansată la data de 13 noimbrie. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul unei conferințe de presă organizate astăzi, 20 octombrie, și transmisă în direct de colegii de la <a href="https://rlive.md/ministrul-mediului-iuliana-cantaragiu-anunta-despre-lansarea-campaniei-anuale-un-arbore-pentru-dainuirea-noastra/" target="_blank" rel="noopener">RLIVE.MD</a>.</p>
<blockquote><p>„Pe data de 13 noiembrie lansăm campania de plantare a pomilor din acest an. Motivele pentru lansăm în această dată campania de plantare sunt multiple. Principalele sunt condițiile că arborii se plantează când se află într-un repaus vegetativ, și anume atunci când își părăsesc frunzișul”.</p></blockquote>
<p>Mai exact, ministrul Mediului a declarat în pe perioada campaniei naționale vor fi efectuate lucrări pe o suprafață de circa 374 de hectare. Totodată, pentru plantare vor fi oferite circa 30 de tone de ghindă.</p>
<blockquote><p>„Vă informăm că, în perioada întregii campanii de plantare, vor fi efectuate lucrări de creare a culturilor silvice în fondul forestier și regenerare naturală pe o suprafață de 347 ha. În acest scop, vor fi oferite circa 30 tone de ghindă pentru plantare în sol și circa 2,5 milioane de puieți. În prezent, 24 de entități silvice sunt implicate în pregătirea terenurilor în Fondul Forestier de Stat, unde vor avea loc lucrări de plantare a arborilor, de ajutorare a regenerării naturale prin semănatul sub masiv, lucrări de completare a culturilor silvice, scoatere și sortare a materialului săditor din pepiniere, crearea noilor semănături și secții de repicaje a puieților. Vă comunicăm că, în ziua de 13 noiembrie, autoritățile publice centrale, vor avea oportunitatea să participe în cadrul campaniei „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, prin acțiuni de plantare pe o suprafață de 40,5 ha, pentru care vor fi puși la dispoziție circa 105 mii puieți de stejar, stejar roșu, frasin, plop și salcâm și pentru semănat circa 1700 kg de ghindă. Locațiile cu exactitate unde vor planta membrii Guvernului vor fi stabilite în preajma zilei de 13 noiembrie” a precizat ministrul Mediului.</p></blockquote>
<p>Conform informațiilor prezentate de Inspecțiile teritoriale  pentru protecția mediului, autoritățile publice locale de nivelul I și II au identificat suprafețele pasibile împăduririi și au solicitat drept necesar pentru campania de plantare din acest an circa 618 mii arbori și 9 mii arbuști, inclusiv, mun. Chișinău 101 mii arbori și mun. Bălți 1300 arbori și 1000 unități arbuști. Cele mai solicitate specii au fost bradul, molidul, ienupăr, dar și stejar, mesteacăn, tei, nuc, arțar frasin, salcâm și salcie.</p>
<p>Mai mult, Iuliana Cantaragiu a declarat că în acest an vor fi intensificate măsurile de monitorizare prin Inspectoratul pentru Protecția Mediului pentru a asigura plantarea cantitativă și calitativă a arborilor.</p>
<p>De menționat că, Ziua Națională de Înverzire a plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră” este principala campanie națională de plantare a arborilor din Republica Moldova și a fost instituită prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 1995, în scopul implicării societății la înverzirea Plaiului Natal.</p>
</div>
<div class="fitVids-wrapper" style="padding-bottom: 56.25%;"><iframe src="https://rlive.md/embed.php?videoid=6609" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-a-fost-stabilita-data-lansarii-campaniei-nationale-un-arbore-pentru-dainuirea-noastra-vezi-cand/">VIDEO A fost stabilită data lansării campaniei naționale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”. Vezi când</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/10/arbore-pentru-viitor-750x420.png" medium="image" />
<postid>89892</postid>	</item>
		<item>
		<title>Este important să învățăm matematica la școală. Cum ne poate ajuta în viitor?</title>
		<link>https://realitatea.md/este-important-sa-invatam-matematica-la-scoala-cu-ce-ne-poate-ajuta-in-viitor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 09 Sep 2021 14:58:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Life]]></category>
		<category><![CDATA[matematica]]></category>
		<category><![CDATA[scoala]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=71830</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cel puțin o dată, mulți dintre noi ne-am pus întrebarea: La ce îmi folosește matematica în viață? Dacă ea a venit în ce ne chinuiam să rezolvăm o ecuație, cu siguranță, am fost convinși că niciodată în viitor nu vom avea nevoie de ea. De ce este important să învățăm matematică? Când suntem încă în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/este-important-sa-invatam-matematica-la-scoala-cu-ce-ne-poate-ajuta-in-viitor/">Este important să învățăm matematica la școală. Cum ne poate ajuta în viitor?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cel puțin o dată, mulți dintre noi ne-am pus întrebarea: La ce îmi folosește matematica în viață? Dacă ea a venit în ce ne chinuiam să rezolvăm o ecuație, cu siguranță, am fost convinși că niciodată în viitor nu vom avea nevoie de ea.</p>
<h2>De ce este important să învățăm matematică?</h2>
<p>Când suntem încă în școală suntem tentați să credem că vom avea nevoie de matematică doar dacă avem înclinații spre domeniul real. Iar cei care vor să meargă pe această cale vor învăța mai intens la materiile reale pentru a se putea folosi de ele, pe viitor. Din păcate este greșit să gândim în felul acesta. Dar, ne vom da seama mult prea târziu. Este foarte posibil să nu realizăm niciodată.</p>
<p>Matematica este o știință exactă. În urma unor calcule mai simple sau mai complicate, cu ajutorul ei, trebuie să ajungem la un rezultat clar. De aceea, cei care nu vor să profeseze într-un domeniu bazat pe științele exacte consideră că este inutil să aprofundeze matematica.</p>
<p>Cu toate acestea, mulți cercetători și profesori au ajuns la o concluzie foarte clară, în ceea ce o privește. Matematica este o știință foarte importată atât pentru cei care vor să profeseze cu ajutorul ei, cât și pentru restul. Ea ne influențează viața zilnică în mii de feluri.</p>
<p>Ca să înțelegem mai bine această ipoteză trebuie să ne punem întrebarea: Cum am ajuns să evoluăm așa?  Când spun asta, mă refer atât la tehnologie cât și la fiecare dintre noi, la felul în care suntem construiți ca indivizi.</p>
<h2>Cum ne modelează matematica?</h2>
<p>Modul în care gândim, ca și oameni maturi, are la bază mai multe coordonate. Un cumul de factori din viața fiecăruia au determinat felul în care suntem construiți azi. De aceea, cei care și-au alocat timp și energie ca să învețe mai bine la școală, teoretic, sunt cei mai câștigați. ”Cea mai înaltă formă a gândirii pure există în matematică” a spus Platon.</p>
<p>E adevărat, nu toate materiile învățate în școală sau facultate ne vor contura viitorul în mod direct. Dar, toate își vor aduce aportul în modul nostru de gândire și în felul în care vedem viața la maturitate.</p>
<p>Așadar, matematica este o știință clară. Pentru a rezolva probleme și calcule de tip real, trebuie să cauți o metodă de rezolvare. De multe ori, poți găsi mai multe metode și doar un singur răspuns. În mod ciudat, fiecare exercițiu sau problemă de matematică rezolvată te-a făcut să fi ceea ce ești astăzi.</p>
<p>Marea majoritate a problemelor de matematică se bazează pe logică. Cu cât am făcut mai multe exerciții, cu atât logica noastră este mai dezvoltată. În timp ce căutai o soluție, practic ți-ai antrenat și exersat creierul să găsească alt mod de gândire. Astfel că, la maturitate vei putea găsi mult mai ușor și mai intuitiv rezolvări la probleme care nu au nici o legătură cu matematica, deoarece mintea ta este deja deschisă la astfel de provocări. O vei face în mod natural fără să bănui că acele exerciții ți-au folosit la ceva. De cele mai multe ori, credem că așa suntem noi. Unii mai deștepți și alții mai puțin dotați. De fapt, multitudinea de factori adunați de-a lungul vieții ne conturează mintea și existența.</p>
<p>Există mai multe metode de a rezolva o problemă. Unele chiar o rezolvă, dar altele nu. Totuși, noi căutăm mai multe variante. Prin acest lucru ne dezvoltăm creativitatea. Creativitatea nu este necesară doar în domeniile artei, așa cum am fi înclinați să credem. Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea de idei sau concepte noi. Astfel că, în viața de zi avem nevoie de creativitate.</p>
<h2>Te-ai întrebat vreodată, de ce unii reușesc în viață, iar alții nu?</h2>
<p>Oamenii care au mintea ageră și antrenată, de obicei, au mare încrede în ei. Reușita lor vine din faptul că alegerile pe care le fac sunt foarte bine gândite. Toată lumea gândește la ceea ce vrea să pună în acțiune. Dar, numai unii vor fi capabili să vadă toate laturile problemei la care se expun. Mintea lor este exersată să găsească toate variantele posibile la o problemă. De aceea, ei pot să facă o previziune mai clară a aceea ce va urma. Mintea lor este deja antrenată pentru așa ceva. Vor lua în calcul toate coordonatele posibile, nu doar ceea ce este evident. De multe ori noi o denumim „intuiție”. Dar, la baza ei stau ore de exerciții și probleme care au dus la o gândire rapidă, logică, focusată pe rezultat și adunată din toate variantele posibile.</p>
<p>Acum, dacă e să ne gândim în mod direct, cum ne ajută matematică în viață, să nu uităm că mulți dintre noi au urmat o carieră bazată pe ea. Astfel că, pentru a lucra în domeniul aerodinamicii ai nevoie de ecuații. Dezvoltarea noilor medicamente se bazează pe statistici. Sunt studii care arată, că un procent mare din populația angajată cu ajutorul matematicii își aduce un aport important la economia unei țări.</p>
<p>Algoritmul din spatele motorului de căutare Google a fost făcut tot cu ajutorul matematicii. Așa au ajuns să fie miliardari Larry Page și Sergey Brin. Nivelul de tehnologie din ziua de azi se datorează, în mare parte, matematicii. Inteligența Artificială, aplicațiile folosite, toate au la bază metode matematice. Sunt milioane de oameni care folosesc matematica în mod curent. Tot efortul lor a dus la ceea ce avem astăzi.</p>
<h2>Cu ce ne ajută matematica în viața de zi cu zi?</h2>
<p>Dacă ne gândim la scopul matematicii dintr-o perspectivă strictă, în viața de zi cu zi, noi o folosim mereu. Dacă ești bucătar, tâmplar, mecanic, vânzător, medic, inginer sau om de știință cu siguranță ai nevoie de calcule matematice. Toată lumea are nevoie de ea, inclusiv în activitățile cotidiene. Ea te ajută să îți gestionezi timpul eficient sau să îți economisești banii. Dacă faci sport trebuie să îți calculezi timpul, strategia, distanța sau caloriile. Pentru gătit, va trebui să îți calculezi cantitățile necesare.</p>
<p>În concluzie, modul în care ne trăim este reflexia a ceea ce suntem. Experiențele și abilitățile acumulate sunt cele care ne definesc. Construcția noastră, alegerile pe care le facem, felul în care profităm de oportunități, modul în care reacționăm sunt realități care vin din gândirea noastră. Modul de gândire, al fiecăruia dintre noi, s-a format în timp, strat cu strat. La baza lui, în mod evident, stă matematica.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/este-important-sa-invatam-matematica-la-scoala-cu-ce-ne-poate-ajuta-in-viitor/">Este important să învățăm matematica la școală. Cum ne poate ajuta în viitor?</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/matematica-750x420.png" medium="image" />
<postid>71830</postid>	</item>
		<item>
		<title>Telefoanele mobile afectează viitorul. Gadgeturile „fură” majoritatea timpului liber</title>
		<link>https://realitatea.md/telefoanele-mobile-afecteaza-viitorul-gadgeturile-fura-majoritatea-timpului-liber/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:42:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Sci-Tech]]></category>
		<category><![CDATA[Telefon mobil]]></category>
		<category><![CDATA[trafic de date]]></category>
		<category><![CDATA[utilizatori]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=68197</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Traficul de date mobile, la nivel mondial, crește de la an la an. Perioada în care ne aflăm acum, a favorizat acest fenomen. Traficul de date înseamnă volumul de conținut vizualizat prin rețelele celulare 3G, 4G sau 5G. Practic, cât internet consumă un utilizator cu ajutor telefonului mobil sau al tabletei. Traficul de date pe smartphone sau [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/telefoanele-mobile-afecteaza-viitorul-gadgeturile-fura-majoritatea-timpului-liber/">Telefoanele mobile afectează viitorul. Gadgeturile „fură” majoritatea timpului liber</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Traficul de date mobile, la nivel mondial, crește de la an la an. Perioada în care ne aflăm acum, a favorizat acest fenomen.</p>
<p>Traficul de date înseamnă volumul de conținut vizualizat prin rețelele celulare 3G, 4G sau 5G. Practic, cât internet consumă un utilizator cu ajutor telefonului mobil sau al tabletei. Traficul de date pe smartphone sau pe o tabletă îți permite să faci streaming audio sau video. Astfel poți să te uiți la filme, să te joci online, să faci browsing pe internet sau pe rețelele de socializare. Majoritatea își lasă datele mobile pornite pe smartphone sau tabletă.</p>
<h2>Câți oameni au telefoane mobile?</h2>
<p>În contextul actual, suntem forțați de împrejurări să fim consumatori de trafic de date. Anul acesta, s-a înregistrat un trend ascendent. Prețul mediu pe gigabyte este de 4,07 dolari. O mare parte din populația lumii sunt consumatori de internet, mai precis, 67%. Conform datelor furnizate de Stock Apps, aproximativ 5,3 miliarde de persoane, dețineau telefon în luna iulie.</p>
<p>Comparativ cu luna iulie a anului trecut, acest lucru înseamnă 117 milioane de utilizatori noi. Traficul de date nu este distribuit uniform. Sunt zone cu consumatori mai mari sau mai mici.</p>
<p>Europa a fost consumatoarea de top, anul trecut. Se pare că, 86% din populație sa, are telefon. Cu toate acestea, piața este saturată. Prognoza pentru 2025 este de abia 87%, ceea ce însemnă că, creșterea va fi mică în următorii ani. După Europa, urmează America de Nord care este foarte aproape, la câteva puncte procentuale. Apoi, China, Hong Kong, Macao și Taiwan sunt la egalitate. În aceste zone, 83% din populație deține un telefon. Cei mai mici consumatori de date mobile vin din Africa Subsahariană. Aici mai puțin de jumătate din populație nu are telefon.</p>
<p>Numărul de 5,3 miliarde se referă la persoane care dețin un singur telefon. Sunt oameni care au mai multe dispozitive conectate la rețea. Astfel că, 79% din toate conexiunile mobile sunt smartphone-uri. Restul de 21%, aparțin altor dispozitive conectate. Acestea pot fi tablete, laptopuri sau rutere.</p>
<p>Pandemia a provocat o creștere masivă a traficului mobil, aproximativ 68%. Dispozitivele Android au reprezentat 73% din traficul respectiv iar dispozitivele iOS 26,3%.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/telefoanele-mobile-afecteaza-viitorul-gadgeturile-fura-majoritatea-timpului-liber/">Telefoanele mobile afectează viitorul. Gadgeturile „fură” majoritatea timpului liber</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/09/cu-telefonul-in-mana-750x420.png" medium="image" />
<postid>68197</postid>	</item>
		<item>
		<title>Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro vede trei alternative pentru viitorul său: închisoarea, moartea sau victoria</title>
		<link>https://realitatea.md/presedintele-brazilian-jair-bolsonaro-vede-trei-alternative-pentru-viitorul-sau-inchisoarea-moartea-sau-victoria/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 29 Aug 2021 11:42:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[În lume]]></category>
		<category><![CDATA[alternative]]></category>
		<category><![CDATA[Brazilia]]></category>
		<category><![CDATA[presedinte]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=66140</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat sâmbătă că nu sunt decât trei alternative pentru viitorul său: închisoarea, moartea sau victoria, informează agerpres.ro. „Am trei alternative pentru viitorul meu: să fiu închis, să fiu mort sau să fiu victorios. Puteţi fi siguri că prima alternativă nu există. Fac ce trebuie şi nu datorez nimănui nimic”, a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/presedintele-brazilian-jair-bolsonaro-vede-trei-alternative-pentru-viitorul-sau-inchisoarea-moartea-sau-victoria/">Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro vede trei alternative pentru viitorul său: închisoarea, moartea sau victoria</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat sâmbătă că nu sunt decât trei alternative pentru viitorul său: închisoarea, moartea sau victoria, informează <a href="https://www.agerpres.ro/politica-externa/2021/08/29/presedintele-brazilian-jair-bolsonaro-vede-trei-alternative-pentru-viitorul-sau-inchisoarea-moartea-sau-victoria--770345">agerpres.ro</a>.</p>
<blockquote><p>„Am trei alternative pentru viitorul meu: să fiu închis, să fiu mort sau să fiu victorios. Puteţi fi siguri că prima alternativă nu există. Fac ce trebuie şi nu datorez nimănui nimic”, a declarat preşedintele Bolsonaro, care intenţionează să candideze în alegerile din 2022, în timpul unei întrevederi cu membri ai reţelelor evangheliste, în cadrul unei vizite în Goiania, în centrul ţării.</p></blockquote>
<p>Într-un context de tensiuni cu puterea judiciară, preşedintele a criticat din nou Tribunalul Suprem Federal (STF) şi Tribunalul Superior Electoral (TSE), şi a atenţionat:</p>
<blockquote><p>„Niciun om de aici de pe pământ nu mă va intimida”.</p></blockquote>
<p>Jair Bolsonaro a încasat o lovitură miercuri, când preşedintele Senatului brazilian, Rodrigo Pacheco, a respins cererea lui de a angaja o procedură de destituire împotriva lui Alexandre de Moraes, unul dintre cei 11 judecători ai STF şi membru al TSE.</p>
<p>Diferendul a izbucnit în urmă cu mai multe luni, în special din cauza contestării de către Bolsonaro a legitimităţii sistemului de vor electronic brazilian, în vigoare din 1996.</p>
<p>Curtea Supremă a declanşat mai multe anchete împotriva lui Bolsonaro. La începutul lunii, judecătorul Alexandre de Moraes a ordonat ca preşedintele să facă obiectul unei anchete pentru „defăimare” şi „incitare la crimă”.</p>
<p>De asemenea, TSE l-a inclus pe preşedinte într-o anchetă declanşată în 2019 de STF asupra unor infracţiuni şi ameninţări la adresa mai multor judecători ai săi.</p>
<p>Vineri, înainte de a se duce la Goiania, Jair Bolsonaro a încurajat populaţia să se înarmeze:</p>
<blockquote><p>„Toată lumea trebuie să cumpere o armă. Un popor înarmat nu va fi niciodată aservit”, a declarat el.</p></blockquote>
<p>Şi, în condiţiile în care inflaţia suscită tot mai multă îngrijorare în Brazilia, el a adăugat:</p>
<blockquote><p>„Ştiu că este scump. Un idiot ar putea spune &#8216;trebuie cumpărată fasole&#8217;. Omule, dacă nu vrei să cumperi o armă, nu-i deranja pe cei care vor să cumpere una”.</p></blockquote>
<p>Sâmbătă dimineaţa, în capitala statului Goiás, Bolsonaro s-a plimbat fără mască printr-o mulţime de susţinători ai săi adunaţi în faţa templului, potrivit unor imagini difuzate pe reţelele sociale.</p>
<p>El i-a îndemnat apoi pe membrii reţelelor evangheliste &#8211; din ce în ce mai puternice în Brazilia şi care au contribuit major la alegerea lui &#8211; să participe la manifestaţiile în susţinerea sa prevăzute pentru 7 septembrie, de Ziua Independenţei Braziliei.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/presedintele-brazilian-jair-bolsonaro-vede-trei-alternative-pentru-viitorul-sau-inchisoarea-moartea-sau-victoria/">Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro vede trei alternative pentru viitorul său: închisoarea, moartea sau victoria</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/08/brazilie-presedinte-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>66140</postid>	</item>
		<item>
		<title>Top 10 misiuni spațiale istorice care au avut succes și ce se va lansa în spațiu în viitor</title>
		<link>https://realitatea.md/top-10-misiuni-spatiale-istorice-care-au-avut-succes-si-ce-se-va-lansa-in-spatiu-in-viitor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 05 Jun 2021 15:01:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[misiuni spatiale]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=26042</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Nu cred că e cineva care nu s-a gândit măcar o dată în viață cum ar fi să ajungi în spațiu. Unii mai visători chiar speră să poată călători pe Lună sau pe Marte sau, de ce nu, să se mute pe altă planetă. Să sperăm că deocamdată Pământul o să ne mai suporte suficient [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/top-10-misiuni-spatiale-istorice-care-au-avut-succes-si-ce-se-va-lansa-in-spatiu-in-viitor/">Top 10 misiuni spațiale istorice care au avut succes și ce se va lansa în spațiu în viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Nu cred că e cineva care nu s-a gândit măcar o dată în viață cum ar fi să ajungi în spațiu. Unii mai visători chiar speră să poată călători pe Lună sau pe Marte sau, de ce nu, să se mute pe altă planetă. Să sperăm că deocamdată Pământul o să ne mai suporte suficient timp, până când, prin anumite misiuni spațiale să îndrăznim să sperăm la un viitor în alte „lumi”.</p>
<p>Explorarea spațială este utilizarea astronomiei și a tehnologiei spațiale pentru a explora spațiul cosmic.</p>
<p>În timp ce explorarea spațiului este efectuată în principal de astronomi cu telescoape, explorarea sa fizică este condusă atât de sonde spațiale robotizate fără pilot, cât și de zborul spațial uman. Explorarea spațiului, ca și forma sa clasică de astronomie, este una dintre principalele surse pentru știința spațială.</p>
<p>În timp ce observarea obiectelor în spațiu, cunoscută sub numele de astronomie, precedă istoria înregistrată, dezvoltarea rachetelor mari și relativ eficiente de la mijlocul secolului al XX-lea a permis explorarea spațiului fizic să devină realitate. Rațiunile comune pentru explorarea spațiului includ avansarea cercetării științifice, prestigiul național, unirea diferitelor națiuni, asigurarea supraviețuirii viitoare a umanității și dezvoltarea avantajelor militare și strategice împotriva altor țări.</p>
<p>Epoca timpurie a explorării spațiului a fost condusă de o „cursă spațială” între Uniunea Sovietică și Statele Unite. Lansarea primului obiect creat de om pe orbita Pământului, Sputnik 1 al Uniunii Sovietice, la 4 octombrie 1957 și prima aterizare lunară de către misiunea americană Apollo 11 la 20 iulie 1969 sunt adesea luate ca repere pentru această perioadă inițială. Programul spațial sovietic a atins multe dintre primele repere, inclusiv prima ființă vie pe orbită în 1957, primul zbor spațial uman (Yuri Gagarin la bordul Vostok 1) în 1961, primul ieșire în spațiu (Alexei Leonov) la 18 martie 1965, prima aterizare automată pe un alt corp ceresc în 1966 și lansarea primei stații spațiale (Salyut 1) în 1971.</p>
<p>După primii 20 de ani de explorare, focusul s-a mutat de la zborurile unice la hardware-ul regenerabil, cum ar fi programul Space Shuttle, și de la competiție la cooperare, ca și cu Stația Spațială Internațională (ISS).</p>
<p>Odată cu finalizarea substanțială a ISS, după STS-133 în martie 2011, planurile de explorare spațială de către SUA rămân în flux. Constellation, un program al administrației Bush pentru întoarcerea pe Lună până în 2020 a fost considerat inadecvat finanțat și nerealist de către un grup de experți care au raportat concluziile în 2009. Administrația Obama a propus o revizuire a programului Constellation în 2010, pentru a se concentra pe dezvoltarea capacității pentru misiuni cu echipaj dincolo de orbita joasă a Pământului (LEO), prevăzând extinderea funcționării ISS dincolo de 2020, transferând dezvoltarea vehiculelor de lansare pentru echipajele umane de la NASA către sectorul privat și dezvoltarea tehnologiei pentru a permite misiuni dincolo de LEO.</p>
<p>În anii 2000, China a inițiat un program de zbor spațial echipat cu succes, când India a lansat Chandraayan 1, în timp ce Uniunea Europeană și Japonia au planificat viitoare misiuni spațiale cu echipaj. China, Rusia și Japonia au susținut misiuni cu echipaj pe Lună în secolul XXI, în timp ce Uniunea Europeană a susținut misiuni cu echipaj atât pe Lună, cât și pe Marte, în secolele XX și XXI.</p>
<p>Începând cu anii 1990, interesele private au început să promoveze turismul spațial și apoi explorarea spațiului public al Lunii (vezi Premiul Google Lunar X). Spre exemplu, studenții interesați de spațiu au format SEDS (Studenți pentru Explorarea și Dezvoltarea Spațiului). Mai mult, SpaceX dezvoltă în prezent Starship, un vehicul de lansare orbital complet reutilizabil care se așteaptă să reducă masiv costul zborurilor spațiale și să permită explorarea planetară cu echipaj.</p>
<p>Universul nostru este plin de obiecte misterioase, inclusiv planete, stele, galaxii și materie întunecată. Oamenii au condus cu succes multe misiuni spațiale de mai mult de o jumătate de secol. Am găsit multe detalii despre universul, galaxia și sistemul nostru solar. Dintre aceste numeroase misiuni spațiale, am selectat zece cele mai importante misiuni spațiale care ne-au schimbat percepțiile în domeniul astronomiei și fizicii.</p>
<h3><strong>Misiunea Apollo 11</strong></h3>
<p>Cea mai mare misiune spațială reușită din istoria omenirii este aterizarea pe Lună de către Apollo 11. Misiunea a fost lansată cu succes la 16 iulie 1969 cu un echipaj de trei persoane – Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Mike Collins.</p>
<p>Nava a fost împărțită în principal în două părți: modulul de comandă și modulul lunar. Modulul de comandă a fost conceput pentru a rămâne pe orbita Lunii pentru comunicare și pentru a duce astronauții înapoi pe Pământ, întrucât modulul lunar a fost conceput pentru a ateriza pe Lună cu doi membri ai echipajului – Neil Armstrong și Buzz Aldrin. Aterizarea pe Lună a avut loc pe 20 iulie și a fost asistată de peste 500 de milioane de oameni pe Pământ.</p>
<p>Neil Armstrong și Buzz Aldrin au efectuat multe călătorii în diferite locații ale Lunii pe o perioadă de timp de 20 de ore. Au colectat mostre de stâncă și nisip pentru a le readuce pe Pământ. De asemenea, au efectuat mai multe experimente și au discutat în direct cu președintele SUA.</p>
<h3><strong>Roverul Curiosity</strong></h3>
<p>Cel mai sofisticat rover proiectat cu tehnologie de ultimă oră, Curiosity, a fost lansat pe racheta Atlas V în 2011, către Marte. Acest rover marțian a fost echipat cu cele mai avansate și mai scumpe echipamente științifice pentru a analiza planeta Marte.</p>
<p>Roverul Curiosity a intrat în atmosfera lui Marte și a aterizat cu succes cu ajutorul unei parașute în august 2012. Principalul obiectiv al lui Curiosity pe Marte a fost să caute dovezi despre istoria a lui Marte. Roverul a găsit unele dovezi că în trecut – în urmă cu aproximativ 4,2 miliarde de ani – Marte era mai locuibilă și exista prezența apei lichide.</p>
<h3><strong>Misiunile Stației Spațiale Internaționale – ISS</strong></h3>
<p>Stația Spațială Internațională a fost construită de misiunile comune din întreaga lume. Se dezvoltă încă cu ajutorul multor națiuni, inclusiv Statele Unite și Rusia. Primul modul al ISS a fost trimis de ruși în anii ’90. După care, mai multe misiuni au fost trimise la ISS pentru a o construi în continuare și primul echipaj a mers la ISS în 2000. Astăzi, ISS orbitează în jurul Pământului la o înălțime de 350 de kilometri deasupra solului cu o viteză de opt kilometri la oră.</p>
<p>Scopul principal al ISS este de a oferi oamenilor de știință un laborator experimental cu gravitația zero a mediului spațial. Mediul pe care oamenii de știință îl obțin pe ISS pentru experimente este aproape imposibil de atins 100% pe Pământ.</p>
<h3><strong>Satelitul WMAP</strong></h3>
<p>Universul nostru este rezultatul expansiunii bruște cauzate de Big Bang, de la ceva infinit de mic. Oamenii de știință au dorit întotdeauna să cunoască condițiile universului în acel moment. Au făcut predicții și acum a venit timpul să adune dovezile pentru a le confirma. O modalitate a fost de a captura fotonii emiși după 380.000 de ani de la Big Bang și de a vedea condițiile universului. Acești fotoni timpurii sunt numiți radiații cosmice de fundal cu microunde care cad pe Pământ din fiecare direcție a spațiului.</p>
<p>Oamenii de știință aveau nevoie de o imagine de înaltă rezoluție a acestor radiații, pentru a afla mai multe despre universul timpuriu. În acest scop, NASA a dezvoltat o navă spațială numită Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) pentru a captura fotonii și a face o imagine de bună calitate. WMAP a captat o imagine de bună calitate, care a dovedit că universul timpuriu era uniform ca temperatură și a confirmat multe predicții.</p>
<h3><strong>Viking I și Viking II</strong></h3>
<p>Aterizarea pe Marte a fost o sarcină foarte dificilă și au existat multe misiuni eșuate până s-a aterizat pe Marte. Sondele Viking au fost primele care au aterizat cu succes pe suprafața lui Marte și au studiat-o. Viking I și Viking II sunt vehiculele gemene dezvoltate de NASA pentru a studia Planeta Roșie.</p>
<p>Cele două sonde spațiale erau total identice și constau din două părți: un orbitator și un lander. Landerul a fost conceput pentru a ateriza pe Marte pentru a-i studia suprafața, în timp ce scopul orbitatorului a fost să intre pe orbita lui Marte și să facă fotografii. De asemenea, orbitatorul a furnizat un mediu de comunicare între lander și stațiile de pe Pământ.</p>
<p>Aceste două sonde spațiale au fost lansate în termen de o lună. Viking 1 a fost lansat pe 20 august 1975, iar Viking II pe 9 septembrie 1975. Ambele au fost lansate pe racheta Titan IIIE. Sondele spațiale au oferit dovezi că în prezent viața nu există pe Marte.</p>
<h3><strong>Sondele spațiale Venera</strong></h3>
<p>Venus este a doua planetă de la Soare și este cea mai fierbinte planetă din sistemul solar cu o temperatură de 462 de grade Celsius. Atmosfera lui Venus este foarte groasă, ceea ce face dificilă studierea suprafeței sale cu telescoape spațiale. Pentru a studia mai multe despre această planetă, programul spațial sovietic a finanțat o serie de sonde spațiale numite sondele spațiale Venera.</p>
<p>Au existat 23 de sonde spațiale care au fost lansate din 1961 până în 1984. Din 23 de sonde, zece au fost proiectate să aterizeze pe suprafața lui Venus. Din cauza atmosferei foarte fierbinți, sondele au fost capabile să funcționeze doar două ore înainte ca atmosfera fierbinte să le distrugă. În perioada de două ore, aceste sonde au trimis fotografii ale suprafeței lui Venus împreună cu alte date științifice.</p>
<h3><strong>Vostok 1</strong></h3>
<p>Au existat multe zboruri spațiale în spațiu înainte de 1961, dar fără ca oamenii să traverseze vreodată spațiul cosmic. Vostok 1 a fost un zbor spațial operat în totalitate de Uniunea Sovietică, care a devenit primul care a trimis un om să traverseze spațiul cosmic. Norocosul a fost Yuri Gagarin care în 1961 a devenit primul om care a experimentat spațiul cosmic.</p>
<p>Înainte de zborul spațial Vostok 1, oamenii de știință nu erau siguri cum va simți corpul uman mediul imponderabil din spațiul cosmic. Așadar, au fost luate măsuri de precauție suplimentare pentru ca zborul spațial să aibă succes, care acum nu sunt necesare. A fost unul dintre cele mai importante zboruri spațiale care a deschis poarta către oameni pentru a merge în spațiul cosmic pentru prima dată.</p>
<h3><strong>STS-1 – Space Transportation System-1</strong></h3>
<p>NASA a lansat cu succes mulți sateliți și sonde spațiale în spațiu. Problema cu lansările a fost costul – era prea scump să lansezi ceva în rachete. Pentru a aborda această problemă, NASA a început să dezvolte un sistem de rachete reutilizabile pentru a reduce costul lansării. Astfel, agenția spațială a reușit să dezvolte un sistem de rachete reutilizabil numit navetă spațială. Primul zbor de navetă spațială se numește STS-1 și a fost lansat pe 12 aprilie 1981.</p>
<p>Naveta spațială este un vehicul spațial reutilizabil ale cărui componente principale sunt vehicule orbiter cu trei motoare principale, rapel recuperator solid recuperabil și un rezervor extern care este umplut cu hidrogen lichid și combustibil oxigenat.</p>
<h3><strong>Voyager I and Voyager II</strong></h3>
<p>Voyager I și Voyager II sunt cele două sonde de explorare spațială profundă care au fost lansate la sfârșitul anului 1977. Scopul principal al acestor două sonde a fost studierea celor patru giganți gazoși din sistemul solar care sunt Jupiter, Saturn, Neptun și Uranus. Au studiat și au surprins fotografiile de înaltă calitate ale celor patru planete pe o perioadă de zece ani. Aceste sonde spațiale au fost proiectate pentru a primi energie de la un element radioactiv, Plutonium-238.</p>
<p>Sondele spațiale și-au finalizat cu succes misiunea principală și erau încă operaționale. Deci, misiunea lor a fost extinsă la granițele sistemului nostru solar și al spațiului interstelar. Astăzi, aceste sonde spațiale sunt încă operaționale și trimit date pe Pământ. Voyager I a mers foarte departe în spațiu și a obținut titlul de cel mai îndepărtat obiect creat de om în spațiu. Tocmai a trecut granițele sistemului nostru solar și este pe cale să ajungă la spațiul interstelar.</p>
<h3><strong>New Horizons</strong></h3>
<p>Pluto, planeta pitică, a fost cândva considerată o planetă foarte îndepărtată de Pământ, iar studierea ei cu telescopul a fost foarte dificilă. Așadar, NASA a dezvoltat o navă spațială, New Horizons, pentru a studia îndeaproape planeta Pluto și a face fotografii de înaltă calitate. Nava spațială a fost lansată de pe Pământ în 2006 și a ajuns la Pluto în iulie 2015. Înainte de asta, nu aveam nicio fotografie clară a lui Pluto. A fost prima dată când New Horizons a făcut fotografii de foarte bună calitate și a adunat alte date științifice pentru a studia mai multe despre Pluto.</p>
<p>New Horizons a fost o navă spațială foarte rapidă trimisă de NASA. Când a părăsit orbita Pământului cu succes, a atins o viteză de 60.000 km/h. Este atât de departe de Pământ încât semnalele care călătoresc între Pământ și nava spațială durează aproximativ trei ore.</p>
<p>Printre misiunile pe care trebuie să le urmărești de acum încolo se numără Artemis 1, misiunile de pe Marte cu roverul Perseverance și elicopterul Ingenuity, dar și ale chinezilor și arabilor. De asemenea, Chandrayaan-3 este o misiune indiană care se spune că va fi lansată anul acesta, precum și planurile cu telescopul spațial James Webb.</p>
<p>Rămâne de văzut ce lucruri vom descoperi în viitor în spațiul profund și, poate, de ce nu, ce alte civilizații se vor ivi în cercetările oamenilor de știință.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/top-10-misiuni-spatiale-istorice-care-au-avut-succes-si-ce-se-va-lansa-in-spatiu-in-viitor/">Top 10 misiuni spațiale istorice care au avut succes și ce se va lansa în spațiu în viitor</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2021/06/cosmos-750x420.png" medium="image" />
<postid>26042</postid>	</item>
	</channel>
</rss>

<!--
Performance optimized by W3 Total Cache. Learn more: https://www.boldgrid.com/w3-total-cache/

Object Caching 173/7185 objects using APC
Page Caching using Disk: Enhanced 
Database Caching 7/28 queries in 0.039 seconds using APC

Served from: realitatea.md @ 2026-10-22 21:19:22 by W3 Total Cache
-->