Jehuda Aharon Widawski, cel mai vârstnic supraviețuitor al Holocaustului din Israel, a murit duminică, 13 septembrie, la vârsta de 107 ani. Născut în Polonia în 1919, Widawski a supraviețuit lagărului de la Auschwitz și altor lagăre naziste. După război, s-a dedicat păstrării memoriei victimelor Holocaustului și a contribuit la identificarea a peste 3.000 de morminte evreiești din Polonia, scrie adevărul.ro.

Moartea sa a fost anunțată de presa israeliană și de Memorialul Auschwitz-Birkenau. Președintele Israelului, Isaac Herzog, a transmis condoleanțe familiei și a evocat întâlnirea cu Widawski, pe care l-a primit la Reședința Prezidențială când acesta avea 104 ani.

„Am aflat cu tristețe despre moartea lui Yehuda Aharon Widawski, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al lagărelor naziste, la vârsta de 107 ani. Când avea 104 ani, am avut privilegiul de a-l primi pe Yehuda la Reședința Prezidențială împreună cu minunata sa familie”, a scris Isaac Herzog.

Președintele israelian a mărturisit că a fost impresionat de povestea de viață a lui Widawski și de decizia acestuia de a reveni în Polonia, la ani după ce emigrase în Israel, pentru a căuta mormântul bunicii sale.

„M-a emoționat să aud de la el povestea vieții sale și despre decizia sa de a se întoarce în Polonia, la ani după ce a emigrat în Israel, pentru a căuta mormântul bunicii sale”, a transmis Herzog.

Căutarea mormântului bunicii s-a transformat într-o misiune de-o viață. De-a lungul mai multor decenii, Widawski a lucrat pentru identificarea și restaurarea cimitirelor și mormintelor evreiești din Polonia.

„Această căutare a devenit o misiune de-o viață. De-a lungul deceniilor, Yehuda a lucrat pentru a localiza și restaura cimitire și morminte evreiești din Polonia și a contribuit la identificarea a peste 3.000 de morminte”, a scris președintele Israelului.

Aproximativ șase milioane de evrei au fost uciși în Holocaust

După război, Widawski s-a dedicat păstrării memoriei victimelor Holocaustului, în timpul căruia aproximativ șase milioane de evrei au fost exterminați de Germania nazistă.

Pentru supraviețuitor, recuperarea mormintelor și păstrarea numelor celor dispăruți au reprezentat o formă de luptă împotriva uitării.

Widawski vorbea și despre modul în care privea propria supraviețuire. El spunea că adevărata sa răzbunare împotriva naziștilor a fost faptul că aceștia au pierdut, în timp ce poporul evreu a continuat să existe și are propriul stat.

„Yehuda a spus cândva că răzbunarea sa împotriva naziștilor a fost că ei au pierdut- iar noi avem Statul Israel”, a relatat Isaac Herzog.

Președintele israelian a considerat că întreaga viață a lui Widawski reprezintă o mărturie a rezistenței și a renașterii.

„Într-adevăr, viața sa a fost o mărturie magnifică a victoriei vieții, memoriei și renașterii”, a scris Herzog.

„Fie ca memoria lui Yehuda să fie o binecuvântare”, a încheiat președintele Israelului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Cel mai vârstnic supraviețuitor al Auschwitzului din Israel a murit la 107 ani. Povestea lui Jehuda Aharon Widawski apare prima dată în Realitatea.md.

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Parlamentul European își consolidează relația cu Canada. Un nou birou de reprezentare va fi deschis la Ottawa apare prima dată în Realitatea.md.

Ucraina este gata să oprească atacurile asupra obiectivelor energetice de pe teritoriul Rusiei dacă partenerii săi se asigură că Moscova se va abține să lovească facilitățile energetice ucrainene, infrastructura și rutele de aprovizionare cu alimente din Ucraina, a declarat luni, 14 septembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters, informează Agerpres.

Postând aceste comentarii după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Rusia și Ucraina ar fi fost de acord să nu atace obiectivele energetice ale celeilalte părți, Zelenski a afirmat că Ucraina nu este convinsă că Rusia este dispusă să respecte vreo înțelegere.

„Războiului trebuie să i se pună capăt. Și o dezescaladare în ceea ce privește infrastructura critică ar putea fi primul pas către pace. Așteptăm detalii de la partenerii noștri”, a afirmat Volodimir Zelenski pe Telegram.

Donald Trump a afirmat luni că Ucraina și Rusia s-au angajat să nu mai lovească infrastructurile energetice ale părții adverse, la o zi după ce criticase Kievul pentru atacurile împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit AFP.

„Ucraina a acceptat să nu atace ținte energetice ruse. Rusia a acceptat să facă la fel”, a declarat președintele american pe platforma sa Truth Social.

Creșterea prețului la motorină la nivel mondial este cauzată în principal de războiul dintre Rusia și Ucraina și nu de Iran, a adăugat el, în ciuda faptului că și conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețurilor la pompă.

Întrebată despre acest subiect de către jurnaliști, președinția ucraineană a refuzat anterior să facă vreun comentariu, notează AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Zelenski: Ucraina așteaptă detalii de la partenerii săi privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Rusia apare prima dată în Realitatea.md.

Aproape 31 800 de elevi sunt înscriși în grupele cu program prelungit din instituțiile de învățământ din Chișinău. Numărul acestora a ajuns la 1 125, cu 54 mai multe decât anul precedent. Cele mai solicitate sunt grupele cu o durată de trei ore, potrivit șefului adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, transmite IPN.

Andrei Pavaloi a menționat, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale, că grupele cu program prelungit finanțate de Primăria Chișinău sunt organizate în 113 instituții de învățământ.

Majoritatea elevilor, circa 29 950 la număr, sunt înscriși în cele 1 063 de grupe cu o durată de trei ore. Totodată, sunt organizate 31 de grupe cu program de patru ore, trei grupe de cinci ore și 28 de grupe de șase ore.

Șeful adjunct al DGETS a menționat că, preliminar, în instituțiile de învățământ publice și private din municipiul Chișinău sunt înscriși în prezent 110 006 copii, față de 108 mii anul precedent. În clasa I au fost înmatriculați, anul acesta, 10 308 elevi. Pentru clasa a X-a au fost planificate 5 822 de locuri, dintre care au fost ocupate 5 788.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 31 000 de elevi din Chișinău beneficiază de program prelungit la școală apare prima dată în Realitatea.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat cu oficialii sloveni despre parcursul european al Republicii Moldova și reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întâlnirile au avut loc în cadrul vizitei sale de lucru pe care Grosu o efectuează în Slovenia.

Șeful Parlamentului s-a întâlnit cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Potrivit lui Grosu, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Toamna aceasta este o perioadă foarte importantă pentru noi: urmează să adoptăm circa 200 de proiecte care ne vor apropia și mai mult de standardele europene și de obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu.

Ulterior, președintele Parlamentului s-a întâlnit cu vicepreședintele Adunării Naționale a Sloveniei, Danijel Krivec. Cei doi au discutat despre rolul parlamentelor în procesul de aderare și despre cooperarea dintre instituțiile celor două țări.

Igor Grosu a subliniat că experiența Sloveniei este importantă pentru Republica Moldova. Potrivit lui, Slovenia a folosit procesul de aderare la UE pentru a-și reforma și moderniza instituțiile, reușind să se integreze în Uniunea Europeană.

Grosu a mulțumit autorităților slovene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și a menționat că susținerea unei țări care a trecut printr-un parcurs similar este deosebit de importantă pentru Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO Igor Grosu, despre experiența Sloveniei: „Aderarea la UE poate transforma o țară mică” apare prima dată în Realitatea.md.

Un incendiu a izbucnit la o cafenea din satul Biruința, raionul Sîngerei, în seara zilei de luni, 14 septembrie, scrie Nord info.

La fața locului au intervenit pompierii pentru lichidarea incendiului.

Revenim cu detalii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Incendiu la o cafenea din Sîngerei: Pompierii au intervenit de urgență apare prima dată în Realitatea.md.

Compensațiile pentru facturile din sezonul rece ar urma să fie acoperite în principal din bugetul de stat, în condițiile în care sprijinul financiar din partea donatorilor externi este tot mai greu de obținut. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, spune că partenerii externi consideră că Republica Moldova ar trebui să-și finanțeze deja singură programul de compensații.

„Mesajul este că ar trebui deja să plătiți singuri din bugetul de stat. V-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați astea din buget”, a declarat Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Ministra a precizat că autoritățile continuă discuțiile cu guvernele mai multor țări, însă, deocamdată, nu există confirmări privind noi contribuții financiare din partea donatorilor.

În aceste condiții, Guvernul analizează cum să păstreze numărul beneficiarilor de compensații pentru noul sezon rece. Potrivit Nataliei Plugaru, după discuțiile cu premierul Vasile Tofan au fost analizate mai multe scenarii, inclusiv impactul unei eventuale reduceri a numărului de gospodării eligibile.

„Cred că ajungem la un compromis, un consens, unde nu va fi această scădere resimțită și cel puțin să păstrăm același număr de gospodării, sau dacă va crește, va scădea, nu foarte mult”, a spus ministra.

Programul de compensații este însă o cheltuială importantă pentru buget. Anul trecut, pentru cele cinci luni ale sezonului rece, statul a cheltuit 2,4 miliarde de lei, bani achitați integral din bugetul de stat.

Pentru acest an, până în prezent, au fost aprobate 550 de milioane de lei pentru programul de compensații. Ministra susține că autoritățile urmăresc ca ajutorul să ajungă în primul rând la gospodăriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Compensațiile la facturi, tot mai mult pe banii statului: Donatorii cer Chișinăului să se descurce singur apare prima dată în Realitatea.md.

Turul României la ciclism s-a încheiat duminică, 13 septembrie, la București, după cinci etape, iar pentru prima dată în istoria competiției startul a fost dat la Chișinău.

Republica Moldova a avut un rol important în ediția din acest an, prin găzduirea primei etape și implicarea în organizarea competiției. Ministerul Educației și Cercetării și Federația de Ciclism din Republica Moldova au fost parteneri ai Turului României 2026.

Victoria i-a revenit ciclistului maghiar Vas Barnabás, care a încheiat cele cinci etape cu timpul total de 15 ore, 2 minute și 32 de secunde. Pe locul doi s-a clasat Cristian Răileanu, originar din Republica Moldova, dar care a reprezentat România în competiție. Podiumul a fost completat de un alt participant din Ungaria, András Gusztáv Pakot.

Singurul ciclist din Republica Moldova care a participat la toate cele cinci etape a fost Ghenadie Morgun. Sportivul originar din Tiraspol a încheiat competiția pe locul 34 în clasamentul general, cu timpul de 15 ore, 11 minute și 59 de secunde.

La cea de-a 58-a ediție a Turului României au participat aproximativ 130 de cicliști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 130 de cicliști, cinci etape și un start istoric la Chișinău: Un moldovean, pe locul doi în Turul României 2026 apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova este în așteptarea unor decizii europene care pot influența ritmul negocierilor sale de aderare. Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, spune că, în acest moment, sunt posibile două evoluții în raport cu blocajul politic privind Ucraina: depășirea blocajului pentru ambele țări sau continuarea avansării tehnice a Moldovei separat de procesul ucrainean. „Cred că ambele au aceeași putere de probabilitate”, a declarat Groza la RFI.

Groza spune că Moldova este încă privită „la pachet, deocamdată, politic” cu Ucraina, deși negocierile tehnice cu Chișinăul continuă.

Întrebarea este, astfel, cum va fi gestionată această situație la nivel european și dacă ritmul negocierilor Moldovei va putea fi menținut indiferent de blocajul politic care afectează Ucraina. „Acolo unde se va înclina consensul, la nivelul statelor membre, acolo vom găsi răspunsul”, spune Groza.

„Toamna aceasta, într-adevăr, este una care ridică foarte multe așteptări,” mai spune el, în contextual în care comisarul european pentru extindere, Marta Kos, vorbește despre „toamna extinderii”, iar Bruxelles-ul urmează să-și contureze în această perioadă viziunea asupra următoarei etape a extinderii UE.

Pentru Moldova, miza este și calendarul. Groza avertizează că această toamnă este un „moment critic”: dacă țara reușește să avanseze și să înceapă închiderea unor capitole, își poate consolida poziția; dacă pierde ritmul, recuperarea întârzierilor va deveni mai dificilă în anii următori, inclusiv pe fondul noilor cicluri electorale europene.

Justiția, testul decisiv

Un alt punct important al procesului îl reprezintă reforma justiției. Potrivit lui Groza, unul dintre momentele-cheie va fi evaluarea făcută de Comisia Europeană asupra criteriilor de referință intermediare din domeniul statului de drept și combaterii corupției, respectiv capitolele 23 și 24.

„Cel mai important moment va fi atunci când Comisia își va oferi evaluarea sa pe acele criterii de referință intermediare care țin de capitolele 23 și 24”, a explicat directorul IPRE.

El consideră că un progres demonstrabil în aceste domenii poate avea efect asupra întregului proces de negociere.

„În momentul în care Comisia va considera că am reușit să asigurăm un track record, o dinamică în implementarea și progresul condițiilor din aceste două capitole, asta, de fapt, ne va deschide calea pentru deschiderea și începutul închiderii negocierilor pe celelalte capitole”, a declarat Groza.

Totodată, Iulian Groza spune că sistemul de justiție a trecut printr-un proces profund de transformare, dar că instituțiile din justiție trebuie să demonstreze în continuare că pot livra rezultate.

„Adevărul este că, datorită acestor mecanisme de justiție tranzitorie, sistemul de justiție a fost resetat, recreat”, a afirmat el.

Groza subliniază însă că reforma nu poate fi dusă doar de Guvern sau Parlament. Instituțiile din justiție trebuie să-și asume propriile reforme și să demonstreze rezultate concrete.

„Instituțiile din justiție tot trebuie să livreze”, a spus directorul IPRE.

În același timp, el vede semnale de schimbare în investigațiile de corupție și în activitatea instanțelor.

„Semnalele pe care le vedem în ultima perioadă, inclusiv pe cazuri de investigații de corupție mare sau de fraude mari, există o nouă dinamică. Există investigații care încep să se finalizeze, există instanțe de judecată care iau decizii amânate de mulți ani și asta înseamnă că sistemul de justiție a început să se reașeze și a început să funcționeze”, a declarat Groza.

El consideră că ținta aderării în 2030 este dificilă, dar trebuie menținută.

„2030 este un termen foarte ambițios, dar este un termen de care trebuie să ne ținem, pentru care trebuie să muncim, să lucrăm pentru ca să fim pregătiți”, a spus Iulian Groza.

În interviul pentru RFI, Iulian Groza vorbește și despre presiunea războiului hibrid al Rusiei, dar și despre scenariul unei eventuale uniri cu România, prezentat recent de The Economist drept un posibil „Plan B” în cazul în care extinderea UE ar fi blocată. Groza respinge însă această formulare și spune că unirea nu ar fi un plan alternativ la integrarea europeană. În opinia sa, aderarea la UE este în prezent „unicul plan” realist al Republicii Moldova.

Interviul integral:

Reporter: Domnule Groza, Marta Kos vorbește despre toamna extinderii în Uniunea Europeană, spune că reformele din Moldova și de la Kiev avansează bine, iar următoarea tranșă de sprijin pentru Moldova este gata de deblocare. În paralel însă, The Economist, o publicație importantă și de prestigiu, aduce pe masă un scenariu de rezervă: spune că, dacă extinderea europeană se blochează sau este diluată, unirea cu România ar putea fi un plan B. Cât de justificat, pe de o parte, este optimismul Bruxellesului? Iar , pe de altă parte, de ce a ajuns The Economist să preia acest scenariu B, despre care s-a discutat la un moment dat foarte activ și la Chișinău?

Iulian Groza: Publicația The Economist este una de prestigiu și urmărește foarte atent toate evoluțiile din regiune, în Europa, iar în ultimii ani Moldova apare tot mai des în analizele acestei publicații. Despre subiectul acelui articol voi reveni un pic mai târziu, dar cred că, într-adevăr, am să încep cu declarațiile care vin de la Bruxelles și din alte capitale.

Este clar că Republica Moldova are tot sprijinul în calea sa europeană. Moldova performează în pofida tuturor provocărilor cu care ne confruntăm, atât de securitate, cât și în ceea ce privește volumul de angajamente pe care Moldova și le-a asumat în procesul de negocieri. Am avut și un schimb de guvern. Între timp, evident că, dincolo de procesul de armonizare a legislației și reformele structurale care trebuie să fie făcute, inclusiv în contextul valorificării fondurilor identificate din partea Uniunii Europene, cum ar fi Planul de Creștere Economică, sunt și aspecte care țin de politicile interne pentru a face economia noastră funcțională, convergentă cu Uniunea Europeană. Și vedem că dezbaterile în spațiul public deja devin tot mai aplicate, tot mai concrete, când vine vorba despre procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

Deci vorbim despre reforma administrației publice. Nu vorbim doar despre reforma justiției sau despre reforma salarizării sau despre reforma fiscală. Toate lucrurile astea arată că Republica Moldova, pe toate domeniile în care este în proces de transformare, se aliniază cu Uniunea Europeană. Iar procesul de negocieri este cadrul care ne ajută, în primul rând, cu o previzibilitate clară asupra a ceea ce avem de făcut și ce avem de transpus; în al doilea rând, cu fondurile care vin din partea Uniunii Europene și, evident, în ultimul rând, cu așteptările pe care le au cetățenii.

Majoritatea cetățenilor din Republica Moldova își doresc ca Moldova să fie parte a Uniunii Europene. Iar noi, cu toții, când a avut loc referendumul, am zis foarte clar, chiar dacă, la limită, am câștigat noi, cetățenii Republicii Moldova, acel referendum, că integrarea europeană, aderarea la UE, este parte din Constituția noastră și are o putere foarte mare, inclusiv de motivare și încurajare și de responsabilizare politică pentru actorii din țara noastră.

Acum, doamna comisar Kos, vedem foarte clar că Comisia, în general, face tot posibilul pentru ca Moldova să avanseze în procesul de negociere, în pofida blocajelor politice care se perpetuează încă. Speram la începutul anului curent, în primăvară, că schimbarea guvernării de la Budapesta va soluționa acel blocaj politic pe care Budapesta l-a avut în raport cu Ucraina. Parțial, lucrul ăsta s-a adeverit, dar vedem că deja, în ultima perioadă, cred că au fost cinci încercări la nivelul Consiliului pentru a valida deschiderea celorlalte grupuri de capitole în negocieri, avansarea în procesul de negocieri, iar Ungaria continuă să ridice întrebări legate de aceleași chestiuni cu privire la drepturile minorităților, drepturile ungurilor din Ucraina.

Și Moldova, evident că, în contextul actual, este privită la pachet, deocamdată, politic, la nivelul Uniunii Europene, cu Ucraina. Dar partea care, cred că, ne ajută este că noi deja suntem în proces de negocieri. Deci, practic, în momentul în care, în vară, au fost lansate negocierile pe primele grupuri de capitole, pe clusterul 1 și pe clusterul 6, deja noi suntem într-o ordine de negocieri. Și Comisia Europeană, de fapt, a făcut mai multe eforturi pentru a ne ajuta și pe noi, și pe Ucraina.

Acel mecanism de „front-loading”, adică mecanismul care a permis Comisiei Europene să avanseze în procesul de negocieri la nivel tehnic până când decizia politică a fost luată sau până când decizia politică va fi luată, continuă. Și asta ne-a ajutat să nu pierdem timpul. Iar acum, toamna aceasta, într-adevăr, este una care ridică foarte multe așteptări.

Dar, în același timp, rămâne mult spațiu pentru incertitudine. Nu știm cum va arăta, până la urmă, noua viziune a Comisiei Europene privind extinderea. Eu cred că, în curând, și cel mai probabil lucru este să se întâmple la final de septembrie, Comisia Europeană va anunța viziunea sa cu privire la extindere.

Și atunci ne așteptăm să înțelegem mai bine în ce măsură acest grup de țări care urmează să adere la Uniunea Europeană în perspectiva următorilor ani se vor regăsi în calendarele politice ale Uniunii Europene. Mă refer la Muntenegru, care este țara cea mai avansată în negocieri. Ei deja pregătesc tratatul de aderare. La Albania. Acest mod în care Comisia va măsura aceste țări va conta și pentru noi. Deci, practic, ei clădesc fundamentul etapelor pe care le vom parcurge noi.

Deci, această toamnă, într-adevăr, va fi foarte importantă din perspectiva acestei viziuni noi pe care Comisia vrea să o propună și din perspectiva calendarului Republicii Moldova.

Știm foarte bine că, anul curent, Republica Moldova și-a propus nu doar să deschidă toate grupurile de capitole de negocieri, dar și să înceapă să închidă aceste grupuri de capitole. Și cel mai important moment va fi atunci când Comisia își va oferi evaluarea sa pe acele criterii de referință intermediare care țin de capitolele 23 și 24, adică domeniul justiției și anticorupției, aceste două capitole esențiale din grupul de capitole fundamentale.

Și, în momentul în care Comisia va considera că am reușit să asigurăm un track record, o dinamică în implementarea și progresul condițiilor din aceste două capitole, asta, de fapt, ne va deschide calea pentru deschiderea și începutul închiderii negocierilor pe celelalte capitole.

Întrebarea-cheie este, totuși, în ce măsură Comisia va reuși să ajungă la un consens pentru deciziile care țin de extindere, având în vedere blocajul continuu pe Ucraina. Moldova, eu cred că deja semnalează că, chiar în procesul de negocieri, suntem în situația în care Comisia a început să aloce și mai multe resurse pentru Moldova.

Chiar zilele astea am văzut și un comentariu de la oficiali din Comisia Europeană, care au menționat că Comisia a început să aloce mai multe resurse în serviciile interne pentru a ține pasul cu volumul de acte normative, legislative, care sunt prezentate spre avizare. Vreau să vă spun că, în ultima perioadă, calendarul de implementare a Programului Național de Aderare include niște termene foarte fixe și foarte strânse, multe legate inclusiv de acele criterii intermediare și de reformele din Planul de Creștere Economică. Abordarea, metodologia în adoptarea acestor acte normative este ca acestea să primească avizul Comisiei Europene.

Sunt cazuri în care, din câte cunoaștem deja, din cauza volumului foarte mare de procese de avizare, răspunsul serviciilor Comisiei Europene deseori durează mai mult decât s-ar aștepta autoritățile de la Chișinău. Și, în sensul ăsta, anunțul pe care l-am văzut prin intermediul unei publicații europene, cu comentariul oficialului de la Comisia Europeană, eu cred că este un semnal bun că Comisia, într-adevăr, face tot posibilul pentru a aloca toate resursele posibile, pentru a ține pasul cu calendarul foarte ambițios pe care îl are Republica Moldova și pentru a avansa acest proces.

Creează condiții pentru ca acest proces să avanseze la nivel tehnic, în situația în care nu există încă o soluție politică, cum e în cazul Ucrainei, sau nu există o decizie la nivel european de a începe decuplarea Republicii Moldova de Ucraina la nivel tehnic. Politic, deocamdată, lucrurile vedem că există, dar, cum am vorbit de mai multe ori, procesul de negocieri al fiecărei țări candidate depinde de meritele proprii și de viteza cu care negociază fiecare dintre țările candidate.

Și, evident, pe de o parte, nici Ucraina nu trebuie să aștepte Moldova, dar nici Republica Moldova nu trebuie să aștepte alte țări candidate în acest proces.

Reporter: Despre aceste două opțiuni, dacă înțeleg bine, care există — fie decuplarea, fie depășirea acestui blocaj politic — dumneavoastră care o credeți mai probabilă?

Iulian Groza: Cred că ambele au aceeași probabilitate, fiindcă ambele sunt în zona deciziilor politice la nivel european. Și acolo unde se va înclina consensul la nivelul statelor membre, acolo vom găsi răspunsul. Evident că, pentru Republica Moldova, este foarte important să ne mișcăm.

Să ne mișcăm cât mai rapid, fiindcă orice amânare poate avea impact asupra acestui proces și asupra finalității acestui proces și asupra inclusiv vitezei și calității cu care ne putem mișca. Este și un ciclu politic foarte important care există.

Suntem în situația în care nu avem alegeri. Anul viitor vor avea loc alegeri locale, dar peste doi ani vor avea loc alegeri prezidențiale, după care alegerile parlamentare. Și Moldova are această oportunitate ca anul curent să facă cât se poate de mult pentru ca să avanseze aceste negocieri.

Comisia Europeană, evident, vedem că face tot posibilul. Numărul statelor membre în Uniunea Europeană care tot mai mult înțeleg că trebuie să depășească acest clivaj, într-un fel sau în altul, crește. Iar, pe de altă parte, Republica Moldova are sprijinul tuturor statelor membre, aproape tuturor statelor membre. Și Ucraina, de asemenea, este pregătită pentru a avansa în negocieri.

Dar statele membre trebuie să ajungă la un moment în care să ia decizii, fiindcă o amânare și pentru Ucraina, și pentru Moldova poate afecta și calendarul nostru. Iar amânarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate deveni o vulnerabilitate și mai mare, inclusiv pentru Ucraina. Respectiv, evident că ne dorim ca aceste negocieri să parcurgă într-un pas cu Ucraina.

Dar, dacă este situația în care rămânem în urmă din cauza neînțelegerilor la nivelul Uniunii Europene, asta ne poate afecta și mai mult, și pe Republica Moldova, și pe Ucraina. Respectiv, de asta și această toamnă este importantă, fiindcă deciziile, pe de o parte, țin de strategia Comisiei, cum Comisia vede și cum Comisia vine să ofere aceste soluții, inclusiv despre integrarea graduală, noi instrumente care să ajute la luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene pe procesul de negocieri. Dar așteptăm deciziile Consiliului, în primul rând.

Sperăm că, peste câteva zile, președinta Comisiei Europene va da discursul privind Starea Uniunii și acolo vom auzi, cred că, mai multe elemente din care este soluția și viziunea Comisiei Europene propusă către statele membre, inclusiv pe subiectul extinderii și, evident, inclusiv cu privire la țările candidate — Ucraina, Moldova și celelalte țări din Balcani.

Reporter: Cum arată așteptarea dumneavoastră în raport cu Ungaria? Această decizie este oarecum surprinzătoare. Lumea avea cumva așteptarea că se va schimba atitudinea Ungariei în raport cu aderarea Ucrainei, odată cu schimbarea primelor persoane acolo, cu schimbarea guvernării.

Iulian Groza: De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Este un proces care durează, din câte vedem. După mulți ani în care Ungaria a blocat acest proces, schimbarea administrației în Budapesta, totuși, a deblocat acest proces. Dar se pare că durează să depășească toate acele chestiuni care au rămas încă deschise în raport cu Ucraina.

Și Ucraina, și Budapesta sunt în contact direct, încearcă să găsească soluții. Ucraina și-a asumat unele angajamente pe care le realizează. Pe de altă parte, iarăși, Chișinăul nu stă deoparte.

Chișinăul face tot posibilul pentru a-și arăta sprijinul și solidaritatea pentru Ucraina, ajută Ucraina. În același timp, dialoghează cu toate statele membre. Chiar recent, președinta a avut o discuție cu premierul maghiar în care au discutat despre extindere, despre parteneriatul nostru strategic bilateral, despre cât de important este sprijinul Ungariei pentru Republica Moldova și cât de important este sprijinul pentru Ucraina și de ce este important să avansăm inclusiv în negocieri.

Deci, eu cred că și Moldova, și Ucraina, și multe state membre, dar și Comisia Europeană depun toate eforturile pentru a reuși să construiască acest consens necesar, această energie importantă care să mențină dinamica în procesul de aderare al țărilor noastre la Uniunea Europeană.

Iar între timp, Comisia Europeană și Republica Moldova depun toate eforturile posibile pentru ca să aloce și resurse, să prioritizeze politici, să ia deciziile necesare, inclusiv pe domenii complexe și complicate care vizează domeniul justiției.

Reporter: Iar dacă nu se întâmplă niciuna, nici alta, intervine planul de rezervă, planul B, despre care vorbește The Economist?

Iulian Groza: Eu am avut ocazia să ofer și punctul meu de vedere în acel articol pentru The Economist și am spus-o atunci și o repet și acum.

Eu nu privesc unirea sau reunirea Republicii Moldova cu România ca pe un plan B. Este un proces convergent. Este un proces care poate să se întâmple în condițiile în care există suficientă voință politică, există suficient sprijin în Republica Moldova și în România. La nivel de sprijin pentru această opțiune, noi vedem că acest sprijin a crescut în ultimii ani în Republica Moldova, cu siguranță.

Sunt, cred că, sondajele — cel puțin ultimele pe care le-am consultat — care arătau un sprijin la nivel popular pentru reunirea cu România între 35% și 40%. Ceea ce este o creștere importantă în comparație cu patru-cinci ani în urmă, când suportul era la nivel de 15–20%. Deci, sprijinul a crescut.

Pe de altă parte, și în România majoritatea cetățenilor optează pentru aceeași opțiune, pentru aceeași soluție. Totuși, procesul de reunire nu este un proces tehnic. El trebuie să se întâmple în anumite condiții.

Și astăzi Republica Moldova este în situația în care are o soluție pentru ca să revină în marea familie europeană, să revină în Uniunea Europeană. Iar România și Republica Moldova întreprind astăzi toate eforturile pentru a crea acele punți, a reclădi poduri, a reclădi interconexiuni.

Și eu cred că subiectul unirii, după mine, este un subiect care este prea important pentru a specula cu el, pentru a politiza acest subiect.

Eu cred că el se va întâmpla de la sine în următorii ani, atunci când vom avea acel sprijin necesar în rândul cetățenilor din Republica Moldova și din România. Să nu uităm că deja peste o treime, dacă nu mai mult, dintre cetățenii publici din Moldova sunt cetățeni ai Uniunii Europene și majoritatea dintre ei sunt și cetățeni ai României. Iar în perspectiva următorilor ani, numărul cetățenilor din Republica Moldova care așteaptă obținerea cetățeniei României, dar și a altor state ale Uniunii Europene, continuă să fie mare.

Deci, probabil, în cinci, șase, șapte, zece ani, numărul cetățenilor din Republica Moldova care vor avea și cetățenia României sau a altor state ale Uniunii Europene va crește peste 50%, dacă nu mai mult. Respectiv, cetățenii își recreează deja afinitatea cu România, iar la nivel intercultural, interpersonal, politic, sectorial se face foarte mult pentru a crea acele condiții ca Republica Moldova să se reconecteze cu România și eu cred că lucrul ăsta va ajuta și mai mult această apropiere.

Iar aderarea la Uniunea Europeană, după mine, astăzi este planul, unicul plan pe care Republica Moldova îl are, este realist și pe care trebuie să-l realizăm și pentru care există tot sprijinul, și la nivel politic, și la nivel tehnic, pentru a-l realiza.

Reporter: Să vorbim despre asta un pic mai concret. Dacă există vreun subiect care ridică poate cele mai mari semne de întrebare, pe lângă securitate, asta e justiția. De asta nu e un secret: avem în continuare probleme de capacitate, de independență, de integritate, de eficiență. De ce? Întrebarea mea este: poate justiția moldoveană să țină pasul cu ritmul negocierilor de aderare? Nu există riscul ca exact aici optimismul Bruxellesului, la un moment dat, să se lovească de realitatea din teren?

Iulian Groza: Eu cred că pe domeniul justiției lucrurile se mișcă, lucrurile avansează.

Nu este un domeniu ușor. El implică foarte multe, nu doar decizii tehnice, legislative, lucruri care, eu cred, în ultimii ani s-au întâmplat foarte mult, inclusiv cu diferite experimente care nu neapărat erau de succes, să spun așa, sau neapărat trebuiau să ajute.

Dar, în pofida acestui lucru, cu bunele și cu relele noastre, Republica Moldova se ține de angajamentele sale și prioritizează acest domeniu. Și lucrul ăsta se întâmplă nu doar din cauza faptului că noi, în Republica Moldova, înțelegem că fără o justiție funcțională, o justiție independentă, nu putem să funcționăm ca stat, parte a Uniunii Europene.

Mai avem, pe de altă parte, aceste continuități care există la nivelul procesului de extindere. Deci, eu cred că, datorită, în primul rând, procesului de aderare la Uniunea Europeană, negocierilor, continuităților care au existat, Republica Moldova a reușit în ultimii patru-cinci ani să facă ce nu a făcut în ceilalți 30. Chiar dacă am adoptat foarte multe legi, am făcut mai multe reforme, la nivel practic lucrurile nu funcționau.

Astăzi există o situație care se schimbă. Există și instituții noi, există instituții mai curajoase, mai independente, inclusiv cu decizii care nu întotdeauna bucură fie societatea, fie, eu știu, politicul. Dar asta demonstrează că administrarea în justiție începe să se reorganizeze nu pe principiul controlului oligarhic sau politic, dar pe principiul prioritizării transformării acestui sistem.

Și noi suntem încă într-un proces extins de justiție tranzitorie, cu reforme de valoare extraordinară în sectorul justiției, care durează mult, care a trenat pe alocuri și care a amânat anumite rezultate până acum.

În pofida acestui lucru, totuși avem o Curte Supremă de Justiție nouă, cu mai mulți judecători noi, avem un CSM și un CSP nou, care, iarăși, sunt angajate inclusiv în procesul de reformă internă, și la Procuratură, și în sistemul judecătoresc.

În același timp, eu cred că aceste criterii intermediare ne ajută să prioritizăm aceste eforturi și energia din partea tuturor instituțiilor, fiindcă aici tot este important să vedem cum se asigură un echilibru. Pe de o parte, Comisia Europeană cere de la Guvern rezultate pe justiție, pe reforma justiției, dar, pe de altă parte, noi suntem în situația în care aceste reforme trebuie să fie realizate de către instituțiile din justiție propriu-zise. Și trebuie să existe o colaborare dintre Guvernul politic și instituțiile din justiție.

Fiindcă există aceste dezbateri cu privire la implicarea mecanismelor de justiție tranzitorie, care sunt văzute de unii, nu știu, partidele de opoziție sau criticii reformelor de justiție tranzitorie, ca și o anumită ingerință în activitatea și independența justiției. Dar adevărul este că, datorită acestor mecanisme de justiție tranzitorie, sistemul de justiție a fost resetat, recreat.

Și este foarte important să existe o implicare atât a Guvernului, a Parlamentului, când vine vorba de legi, de reforme, de alocări bugetare, dar și a instituțiilor din justiție, care, de fapt, au fost reformate sau sunt în proces de reformare și trebuie să-și asume acest act de reformă internă și să avanseze acest proces.

Fiindcă Comisia cere de la Guvern îndeplinirea criteriilor de referință, dar foarte multe dintre criteriile de referință țin de performanța, nu știu, a procurorilor, a comisiilor de evaluare extraordinară, a Consiliului Superior al Magistraturii sau a procurorilor, care trebuie să ia decizii cu privire la judecătorii sau procurorii evaluați.

Nu Guvernul validează sau nu acest lucru. Sunt aceste instituții și, atunci când Comisia evaluează Republica Moldova, inclusiv pe subiectul justiției, cere de la Guvern, dar instituțiile din justiție tot trebuie să livreze. Deci, respectiv, trebuie să existe și o colaborare dintre Guvern, dintre instituțiile din justiție, pentru ca să se mențină aceste angajamente și aceste criterii de referință pe care Republica Moldova și le-a asumat în ansamblu, fiindcă aderăm la Uniunea Europeană ca țară.

Toate instituțiile trebuie să fie implicate și se implică și eu cred că pe asta trebuie să punem mai mult accent: să se găsească soluții pentru a crește nu doar viteza, dar și calitatea deciziilor din justiție.

Și eu cred că semnalele pe care le vedem în ultima perioadă, inclusiv pe cazuri de investigații de corupție mare sau de fraude mari, există o nouă dinamică. Există investigații care încep să se finalizeze, există instanțe de judecată care iau decizii amânate de mulți ani și asta înseamnă că sistemul de justiție a început să se reașeze și a început să funcționeze.

Noi trebuie, pur și simplu, să menținem acest ritm și să ne ținem de angajamentele noastre, fiindcă de asta depinde viteza cu care vom negocia aderarea noastră la Uniunea Europeană.

Iar, revenind la acel termen, 2030 este un termen foarte ambițios, dar este un termen de care trebuie să ne ținem, pentru care trebuie să muncim, să lucrăm pentru ca să fim pregătiți. Fiindcă, evident, există foarte mulți factori care pot influența această cale a Republicii Moldova, dar eu cred că cel mai corect astăzi este să lucrăm pe acele angajamente și pe acele condiții unde noi deținem controlul, ca stat, ca instituții, ca și comunități.

Iar acolo unde nu depinde de noi, să fim prezenți pentru a comunica, fiindcă este un decident politic într-un stat membru, fiindcă este un om de afaceri, fiindcă este o altă instituție care trebuie să înțeleagă importanța aderării noastre. Noi trebuie să fim acolo, trebuie să comunicăm despre asta și să umplem spațiul cu informație și cu rezultate pe care le avem, ca să ne apropiem de momentul final.

Deci noi trebuie să depunem toate eforturile pe intern ca să ne ținem de calendar și să ne îndeplinim condițiile pe care le avem în acest proces de negocieri. Fiindcă, dacă nu vom îndeplini aceste condiții tehnice, dacă nu vom depune toate eforturile acolo unde deciziile țin de noi, deciziile pe care noi le controlăm, pe care noi trebuie să le luăm aici, în Republica Moldova — mă refer la Guvern, la Parlament, la judecători, la procurori, la CSM, la CSP, la business, la comunitățile locale, la primării — dacă noi nu vom face acele reforme, acele schimbări sau nu vom lua acele decizii care depind de noi aici, nu vom reuși să îndeplinim acele condiții pe care le avem în față în procesul de negocieri.

Și, respectiv, nu ne va ajuta nicio decizie politică pentru ca să ajungem la Uniunea Europeană. Fiindcă noi știm că procesul de extindere este unul politic, dar este și unul tehnic. Și o știm asta și din experiența celor două valuri de extindere. România și Bulgaria — aderarea României și Bulgariei a fost amânată cu câțiva ani din cauza faptului că nu erau pregătite tehnic atunci. Bulgaria și România au reușit să depășească acele clivaje în timp, dar țările din Balcani au așteptat foarte mulți ani în anticameră, chiar dacă aveau o perspectivă de aderare, chiar dacă existau, erau țări candidate. Foarte mulți ani nu au avansat în negocieri decât cu patru-cinci ani în urmă, când și Republica Moldova, și Ucraina au devenit țări candidate.

Iar astăzi Muntenegru, în sfârșit, este în momentul în care se finalizează negocierile și asta se întâmplă fiindcă Muntenegru a reușit să avanseze în îndeplinirea tuturor condițiilor.

Deci sunt chestiuni pe care noi le controlăm, unde noi trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru ca să ne apropiem, să ne armonizăm cu legislația europeană, să creăm convergența cu Uniunea Europeană, inclusiv economică, și să fim prezenți în toate statele membre europene pentru ca acele eforturi să fie auzite, să fie cunoscute și să ne ajute la construcția acestei decizii politice.

Eu cred că asta este calea cea mai realistă, cea mai bună și cea mai corectă, decât de a aștepta o mână cerească sau o decizie politică care este incertă, improbabilă, fără a avea motivarea suficientă pentru a face temele de acasă.

Eu cred că strategia noastră pe care o avem noi astăzi este una bună, corectă, și Comisia Europeană și noi știm ce avem de făcut. Comisia Europeană ne ajută să avansăm și, respectiv, noi trebuie să facem tot posibilul pentru ca să avansăm și să oferim acele argumente, inclusiv politice, pentru statele membre, ca să ia deciziile care se cuvin.

Așa că eu cred că, în toamna asta, vom fi în situația în care să ajungem încă o dată la un moment în care noi vom spune că este un moment critic: ori noi reușim să avansăm în negociere, să începem să închidem capitolele de negociere, să creăm acele siguranțe în procesul de negociere, ori, dacă nu reușim și ratăm acest calendar, atunci ne va fi mult mai greu să avansăm în negociere începând cu anul viitor, când încep mai multe cicluri electorale în toată Europa, din Franța până în Germania.

Iar tendințele pe care le vedem noi astăzi, tendințele iliberaliste, suveraniste, de extremă dreaptă și stângă, nu ne inspiră foarte multă încredere că la nivel european va exista masa critică pentru a susține procesul de extindere. Nu zic că el nu va fi, dar, pentru ca nouă să ne fie mai ușor în această cale, trebuie să ne facem temele astăzi și să creăm acele condiții, să avem acele argumente pentru ca nimeni să n-aibă nicio întrebare că, tehnic, noi nu suntem pregătiți și să fim foarte aproape de valorile pe care noi le împărtășim cu Uniunea Europeană.

Și, în așa fel, eu cred că noi vom reuși să atingem acest obiectiv foarte ambițios: să fim pregătiți pentru aderare.

Reporter: Și încă o variabilă, apropo de lucrurile pe care putem sau nu controla, – o variabilă care, în mod clar, nu e sub controlul nostru: Rusia. Moscova își intensifică războiul hibrid în Europa, în Republica Moldova lucrul ăsta se simte, presiunea se simte zilnic. Întrebarea este dacă poate Rusia, la un moment dat, să transforme optimismul pe care îl vedem acum la Bruxelles într-o atitudine mai prudentă.

Iulian Groza: Rusia este cel mai mare pericol pentru Europa astăzi și Rusia va rămâne o amenințare directă pentru toată securitatea europeană. Și Rusia, în tot ce face astăzi, este să escaladeze atât în Ucraina, cât și în Europa.

Dacă Rusia va reuși sau nu în obiectivele sale va depinde doar de noi, aici, în Republica Moldova, și în toată Europa. Fiindcă ce țintește Rusia? Rusia țintește dezbinare, haos, confruntări la nivel de comunități, la nivel de țări, în interiorul țărilor și între țări și creează sau alimentează și escaladează discursul extremist ca să slăbească țările europene și să slăbească Uniunea Europeană în ansamblu.

Așa că răspunsul nostru este, în primul rând, în a strânge rândurile și a continua să facem tot posibilul pentru a fi suficient de vigilenți, să ne creștem pe interior capacitățile de a face față, în primul rând, acestor amenințări de ordin neconvențional, hibride, așa cum am reușit în ultimii ani să o facem.

Să continuăm să facem acest lucru în continuare, fiindcă și tacticile, și strategiile Rusiei se adaptează. Noi vedem acest lucru și, respectiv, noi trebuie să continuăm, la nivel național, să construim acea reziliență, acea coeziune internă cât se poate de mult.

Și aici e responsabilitatea tuturor: a guvernării, a partidului de guvernare și a partidelor de opoziție, a instituțiilor noastre publice, care trebuie să se preocupe de securitate, de justiție, de economie, de noi, ca cetățeni, cât suntem, nu știu, în sectorul de educație sau sănătate sau media. Noi toți avem un rol aparte ca să ne apropiem unii de alții și să fim mai puternici în raport cu aceste amenințări de natură hibridă.

Și lucrul ăsta se extrapolează foarte ușor și la nivel de țări. Acolo unde există coeziune, acolo unde există cooperare, acolo unde există claritate în definirea amenințării și acolo unde există înțelegerea că trebuie să pună investiții, să investească în securitate, în apărare, acolo lucrurile au șansă de izbândă.

Și, iarăși, abia aștept să văd și discursul președintei Comisiei Europene privind Starea Uniunii. Cred că acolo vom vedea anumite reflecții, inclusiv asupra provocărilor cu care se confruntă astăzi Europa, și sper că vom vedea și o viziune mai consolidată, inclusiv pe noua strategie de securitate europeană, care se așteaptă să fie adoptată spre finalul acestui an.

Respectiv, dacă Rusia va reuși sau nu va reuși depinde, în primul rând, de noi și de măsurile pe care le vom întreprinde. Și eu cred că aici, în Republica Moldova, sunt foarte multe lucruri pe care noi le controlăm și putem să le controlăm ca să fim mai protejați față de amenințările care vin din partea Federației Ruse.

Și eu cred că, în ultima perioadă, am văzut și eforturi la nivel național și o înțelegere mai clară, inclusiv la nivel de comunitate, dar și la nivel politic și la Guvern, a măsurilor care trebuie întreprinse. Nu pot fi amânate, pentru a clarifica rolul și amenințările care vin din partea Federației Ruse și de a crea condiții pentru a lupta cu aceste amenințări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Moldova, în așteptarea deciziilor UE. Care sunt cele două opțiuni în cazul blocajului privind Ucraina? Iulian Groza, la RFI (INTERVIU) apare prima dată în Realitatea.md.

O jurnalistă germană a făcut un experiment inedit și riscant. Ea a deschis un cont online și, în mod fals, s-a prezentat drept o admiratoare a lui Putin. În scurt timp a fost contactată de diferite persoane, inclusiv de politicieni germani. Experimentul s-a încheiat cu amenințări cu moartea, transmite mediafax.ro.

Jurnalista Angelic Geray a administrat timp de câteva luni un cont fals de pe rețelele de socializare. Potrivit Nexta, contul deschis sub numele de „Kația” a avut scopul de a-i demasca pe agenții Kremlinului.

Jurnalista germană s-a prezentat drept o susținătoare a președintelui rus Vladimir Putin și a publicat videoclipuri cu steagul rus. În scurt timp, ea a fost contactată de persoane necunoscute. Acestea au luat legătură cu ea și au cerut să îndeplinească mici sarcini.

Printre altele, i s-a cerut să fotografieze lucruri din Germania și să urmărească persoane din partidul CDU, din companii de armament și din diferite organizații non-guvernamentale. De asemenea, i s-a solicitat să colecteze date personale despre angajații instituțiilor și organizațiilor urmărite.

Jurnalista a aflat cum sunt recrutați agenții

Astfel, jurnalista a dezvăluit modul în care sunt recrutați agenții. Conform procedurilor, recrutarea „agenților ocazionali” începe adesea cu sarcini simple care sunt răsplătite cu sume mici de bani. De exemplu, agenții începători trebuie să facă o fotografie, să ridice un colet sau să obțină o cartelă SIM. Ulterior, sarcinile devin mai serioase. Comunicarea se desfășoară în principal pe Telegram, iar fiecare executant cunoaște doar o parte a operațiunii.

Canalul „Kația” a fost contactat de un politician german Jovica Jović, membru al Alianței Sarah Wagenknecht (BSW). Este vorba despre o formațiune populistă de stânga care militează pentru renunțarea la ajutorul acordat Ucrainei și apropierea de Rusia.

Ce a pățit jurnalista la finalul experimentului

Politicianul a oferit sfaturi cu privire la dezvoltarea canalului. De exemplu, i-a sugerat lui Geray să filmeze un videoclip în care dansează pe drapelul NATO. Politicianul a fost întrebat dacă are legături cu serviciile secrete ruse și a răspuns că, teoretic, nu cunoaște nimic, dar, practic, știe multe. Ulterior, când a fost pus să explice declarația, politicianul a negat legăturile cu serviciile de informații ruse.

Până la urmă, jurnalista și-a dezvăluit identitatea. Informațiile au fost publicate, chiar dacă persoane necunoscute i-au trimis jurnalistei amenințări cu moartea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul O jurnalistă germană a deschis un cont online și s-a prezentat drept admiratoare a lui Putin. Ce a urmat apare prima dată în Realitatea.md.

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alertă de dronă în Lituania: Aeroportul din Vilnius, închis, iar avioane NATO mobilizate. „Pericolul” era un stol de păsări apare prima dată în Realitatea.md.

Ungaria s-a trezit în centrul unui scandal diplomatic neobișnuit cu Marea Britanie, după ce Ministerul Agriculturii de la Budapesta a trimis regelui Charles al III-lea o scrisoare prin care cerea returnarea a doi cai de rasă, oferiți monarhului în dar cu doi ani în urmă. Ulterior, guvernul ungar a vorbit despre o „formulare imprecisă” și a asigurat că nu intenționează să recupereze animalele. Totuși, s-a dovedit că, din punct de vedere juridic, caii aparțin în continuare statului ungar. Despre această poveste neobișnuită scrie publicația scrie adevărul.ro, citând The Telegraph.

Este vorba despre doi cai lipițani, Nelson și Iveco. Reprezentanții acestei rase, recunoscută prin culoarea albă caracteristică, au fost folosiți de-a lungul secolelor la curțile monarhilor din Europa Centrală, inclusiv în perioada Habsburgilor. Valoarea unui lipițan bine pregătit, cu pedigree și antrenament ceremonial, poate ajunge la aproximativ 70.000 de lire sterline.

Nelson, în vârstă de șase ani, și Iveco, de opt ani, i-au fost oferiți lui Charles în 2024, cu ocazia încoronării. Caii au fost predați Grajdurilor Regale de către ministrul apărării al Ungariei de atunci, fostul ambasador la Londra, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.

Însă în această vară, Palatul Buckingham a primit, în mod neașteptat, din partea Ministerului Agriculturii din Ungaria, o scrisoare „formulată tranșant”, prin care se cerea, potrivit informațiilor apărute, ca Nelson și Iveco să fie readuși la herghelia de stat din Szilvásvárad, de unde provin.

Atât Palatul Buckingham, cât și guvernul ungar au încercat ulterior să tempereze situația, explicând-o drept o greșeală administrativă. Ambasada Ungariei a asigurat că respectivii cai vor rămâne în Marea Britanie, „așa cum s-a intenționat de la bun început”.

Totuși, în Ungaria, povestea s-a transformat deja într-un scandal politic. Partidul de opoziție Creștin-Democrat cere publicarea scrisorii trimise regelui britanic, pentru a se afla „cine este responsabil pentru faptul că Ungaria a fost făcută de râs”.

Politicienii au și găsit deja un nume pentru scandal: „războiul cailor” dintre Ungaria și Marea Britanie.

Un cadou care, din punct de vedere legal, nu a fost cu adevărat un cadou

Ministerul Agriculturii din Ungaria a confirmat că, într-adevăr, s-a adresat regelui Charles în luna iulie. Totuși, instituția susține acum că cererea „a fost formulată imprecis”.

Potrivit ministerului, greșeala a fost corectată rapid, iar partea britanică a fost informată că Budapesta „nu dorește să aducă acasă caii”. Nelson și Iveco urmează să rămână în continuare „ambasadori demni ai creșterii ungurești de lipițani și ai relațiilor ungaro-britanice”.

Totodată, a ieșit la iveală un detaliu care explică, parțial, cum a putut apărea o asemenea situație.

Deși caii au fost prezentați public drept un dar regal, în 2024 aceștia au fost predați Grajdurilor Regale printr-un contract de împrumut. Astfel, din punct de vedere juridic, Nelson și Iveco „rămân în continuare proprietatea statului ungar”. Guvernul insistă, în același timp, că îi consideră un cadou.

În prezent, Budapesta încearcă să elimine această contradicție juridică.

Caii pentru Charles au fost aleși personal de reprezentanții palatului

Nelson și Iveco provin de la herghelia de stat Szilvásvárad, din nordul Ungariei, aflată la aproximativ două ore de mers cu mașina de Budapesta. Acolo sunt crescuți și antrenați lipițanii unguri. Herghelia găzduiește, de asemenea, competiții de atelaje, sărituri peste obstacole și dresaj.

La începutul anului 2024, la herghelie au ajuns special doi reprezentanți ai Palatului Buckingham – fostul șef al grajdurilor regale, Toby Browne, și vizitiul principal al lui Charles, Matthew Powers. Partea ungară le-a propus să aleagă chiar ei doi cai pentru Grajdurile Regale.

Alegerea lor a fost Neapolitano XXVII-44, cunoscut drept Nelson, și Incitato XVIII-3, adică Iveco.

În privința lui Iveco există și o poveste ceva mai ciudată. Unul dintre sportivii de la Szilvásvárad, Marcell Dányi, era foarte atașat de acest cal și concura alături de el.

Presa ungară a vehiculat chiar zvonuri potrivit cărora Iveco ar fi ajuns pe lista cadourilor destinate regelui britanic din cauza unui conflict personal în cadrul grajdului, s-ar fi sugerat oferirea tocmai a acestui cal reprezentanților lui Charles, pentru a-i face un rău sportivului care concura cu el.

Dányi însuși a refuzat să comenteze aceste speculații și a declarat că decizia de a ceda calul i-a aparținut.

Ceremonia oficială de predare a avut loc în curtea Grajdurilor Regale de la Windsor,în 2024.

Szalay-Bobrovniczky i-a înmânat frâiele unui reprezentant al Household Cavalry, iar ulterior a publicat fotografii oficiale, însoțite de un mesaj plin de mândrie: „Cai unguri în slujba familiei regale britanice!”

Planurile Budapestei erau, de fapt, mult mai ambițioase. Ulterior, regelui Charles urma să îi fie oferite și o trăsură pentru patru lipițani, o caleașcă decorativă, precum și echipamentul aferent. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, însă.

Totodată, în Marea Britanie, Nelson și Iveco nu au ajuns să aibă un rol vizibil la ceremoniile regale. Au fost implicați destul de rar în evenimente, deși tocmai un astfel de rol părea să fi fost așteptat de partea ungară.

Budapesta nu a ridicat nicio obiecție privind modul în care sunt tratați caii — potrivit informațiilor disponibile, aceștia sunt sănătoși și beneficiază de îngrijirea corespunzătoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul „Războiul cailor”. Ungaria i-a cerut regelui Charles să dea înapoi cadoul de la Orban apare prima dată în Realitatea.md.

„Ridurile” caracteristice care acoperă Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, sugerează că aceasta a fost cândva o planetă mai mare, care s-a micșorat și s-ar putea micșora chiar mai mult decât au crezut oamenii de știință. ⁨Cea mai mică planetă din sistemul nostru solar se află la aproximativ 58 de milioane de kilometri de soare și completează o orbită în jurul stelei noastre la fiecare 88 de zile, ⁩⁨potrivit NASA, scrie antena3.ro.

⁨Planeta stâncoasă s-a format din vârtejuri de gaz și praf acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Primele zile ale sistemului nostru solar au fost haotice, marcate de interacțiuni violente, în timp ce o multitudine de roci spațiale care orbitau soarele se izbeau de alte obiecte.⁩

⁨Planetele nou formate sunt deja fierbinți, la fel ca lava vulcanică, dar energia provenită din astfel de coliziuni generează și mai multă căldură. Pe măsură ce căldura scapă în timp, interiorul planetelor precum Mercur se micșorează.⁩

Suprafața crăpată a lui Mercur poartă „cicatrici” cauzate de o astfel de contracție: oamenii de știință numesc aceste creste și stânci structuri de micșorare. Unele dintre stânci pot ajunge până la 1,6 kilometri înălțime și se pot extinde pe sute de kilometri în lungime.⁩

⁨Dar asteroizii și cometele au bombardat și ei planeta, formând cratere de impact, la fel ca suprafața plină de „pete” a Lunii.⁩

⁨Resturile ar fi putut ascunde cât de mult s-a contractat Mercur în timp, potrivit unui nou studiu publicat joi în revista ⁩⁨Geophysical Research Letters⁩⁨. ⁩⁨Înțelegerea ratei de contracție a lui Mercur poate ajuta la înțelegerea modului în care a evoluat planeta și poate dezvălui secrete despre interiorul său misterios.⁩

⁨„Există lecții despre formarea și evoluția corpurilor mari, stâncoase, precum Pământul nostru, care pot fi învățate pe Mercur mai bine decât oriunde altundeva în sistemul nostru solar”, a spus Hannes Bernhardt, care nu a fost implicat în studiu.⁩

⁨Bernhardt este cercetător științific asistent în cadrul departamentului de științe geologice, de mediu și planetare de la Universitatea din Maryland, College Park.⁩

Noul studiu evidențiază, de asemenea, câte întrebări persistă despre această lume minusculă, unele dintre ele ar putea primi în curând răspuns de o misiune fără precedent care va lansa ⁩⁨două sonde în jurul lui Mercur⁩⁨ în noiembrie.⁩

O planetă care se micșorează⁩

⁨„Pe măsură ce Mercur s-a micșorat, probabil au apărut fisuri pe suprafața sa într-un mod constant. Însă craterele și resturile provenite de la miliarde de ani de impacturi au acoperit multe dintre aceste fisuri”, a declarat autorul principal al studiului, Gaku Nishiyama, planetolog la Institutul de Cercetări Spațiale al Centrului Aerospațial German din Berlin.⁩

Apropierea planetei Mercur de Soare a făcut ca studiul și explorarea acesteia să fie dificilă. Doar două misiuni au avut loc în acest mediu dificil în deceniile anterioare: Mariner 10 a NASA în 1974 și misiunea MESSENGER în 2011.⁩

⁨„Mariner 10 a survolat planeta și a dezvăluit cutele interesante ale lui Mercur, în timp ce MESSENGER a oferit un portret mai global al caracteristicilor planetei”, a spus Bernhardt, care a studiat și micșorarea lui Mercur.⁩

⁨Nishiyama și echipa sa au folosit date de la MESSENGER pentru a crea o hartă globală a rugozității suprafeței lui Mercur. Ei au observat o tendință de mai puține cute în cele mai rugoase părți ale lui Mercur, comparativ cu regiunile mai netede ale suprafeței.⁩

⁨„Ne-a făcut să credem că există un proces care ascunde structurile de micșorare”, a spus Nishiyama, cum ar fi resturile care ascund semnele de contracție la suprafață.⁩

⁨Echipa a estimat câte cute ar putea fi prezente pe suprafața lui Mercur dacă nu ar fi ascunse de resturi. Calculele au stabilit că planeta s-ar fi putut micșora cu 10% până la 30% mai mult decât se credea anterior, sau aproximativ 11,6 kilometri. Studiile anterioare au sugerat o schimbare a razei între 1 și 2 ⁩⁨kilometri⁩⁨ până la ⁩⁨7⁩⁨ kilometri.⁩

⁨Paul Byrne, profesor asociat de științe ale Pământului, mediului și planetare la Universitatea Washington din St. Louis, a declarat că este plauzibil ca studiile anterioare despre contracția lui Mercur, inclusiv unul al său, să fi ratat fisuri geologice de pe planetă deoarece acestea erau greu de văzut în zonele accidentate sau pentru că nu se formaseră deloc din cauza crustei extrem de rugoase a lui Mercur. Byrne nu a fost implicat în cel mai recent studiu.⁩

„Totuși, dacă putem măsura cu exactitate cât de mult s-a contractat Mercur, putem face estimări mai bune ale stratificării sale interioare, dimensiunii și compoziției nucleului său, istoricului său tectonic și vulcanic, modului în care este generat câmpul său magnetic și multe altele”, a transmis Byrne, care este și directorul Nodului de Geoștiințe al Sistemului de Date Planetare al NASA.⁩

⁨Mercur este a doua cea mai densă planetă din sistemul nostru solar după Pământ, în principal datorită nucleului său metalic mare.⁩

Calcularea gradului de micșorare a planetei ar putea oferi o perspectivă asupra nucleului lui Mercur și a ceea ce s-a întâmplat în interiorul planetei pe măsură ce aceasta s-a răcit.⁩

„O contracție mai mare înseamnă că Mercur ar putea avea un miez metalic mai mare, mai puține elemente ușoare precum siliciul amestecate în miezul metalic sau o temperatură inițială mai mare”, a spus Nishiyama.⁩

O privire fără precedent asupra lui Mercur⁩

⁨Misiunea BepiColombo, care a ajuns recent pe Mercur după o călătorie de aproape opt ani, va poziționa două sonde pe orbită în apropierea planetei la sfârșitul acestui an.⁩

„Datele topografice colectate de misiune ar putea permite oamenilor de știință să estimeze mai precis cât de mult s-a contractat Mercur în timp și să pună în evidență falezele, craterele și crestele planetei”, a declarat Nishiyama, membru al echipei științifice a BepiColombo.⁩

⁨BepiColombo va face primele măsurători globale complete ale proprietăților topografice ale lui Mercur, lucru pe care MESSENGER nu l-a putut face.⁩

⁨„Aceste date noi vor fi esențiale pentru a testa dacă acest studiu și alte studii privind contracția globală sunt corecte. Dar bănuiesc că vom descoperi că sunt și că mai avem atât de multe de învățat despre mica planetă cea mai interioară”, a spus Byrne.⁩

⁨„În timp ce MESSENGER a colectat date de înaltă rezoluție pentru emisfera nordică a lui Mercur, Mercury Planetary Orbiter, lansat de BepiColombo, va măsura, de asemenea, topografia și rugozitatea suprafeței în emisfera sudică”, a declarat Kelsey Crane, geolog la Seres Engineering and Services din Charleston, Carolina de Sud. ⁩

⁨Crane nu a fost implicat în noul studiu, dar ⁩⁨a analizat anterior caracteristicile suprafeței lui Mercur⁩⁨ folosind date MESSENGER.⁩

„Instrumentele de la bord vor detecta anomalii gravitaționale, vor îmbunătăți estimările grosimii crustei planetare și ale structurii interioare și vor detecta compozițiile elementare și minerale ale suprafeței”, a spus Crane. ⁩

⁨„Toate aceste tipuri de date se completează reciproc, ajutând oamenii de știință să ofere o poveste mai completă a evoluției planetare și ridicând noi întrebări pe care misiunile viitoare să le abordeze”, a subliniat el.⁩

⁨Mercur s-a micșorat probabil mai mult decât orice altă planetă, deoarece miezul său este mult mai mare în raport cu dimensiunea planetei decât alte lumi stâncoase din sistemul nostru solar.⁩

⁨Deși Bernhardt a considerat metodologia și rezultatele lucrării convingătoare și solide, a spus că el crede că o scădere atât de dramatică a dimensiunii lui Mercur ar fi inițiat o deformare vizibilă la scară largă pe suprafața planetei.⁩

⁨Bernhardt și echipa sa lucrează la propriile cercetări pentru a determina cât de mult s-a micșorat planeta, dar au spus că datele orbitale în sine ar putea să nu răspundă la întrebare.⁩

„Cu toate lucrurile pe care le pot cumpăra banii guvernamentali, poate că sprijinirea celor mai buni ingineri și oameni de știință ai noștri pentru a pune cizme robotice în praful pârjolit al lui Mercur este una dintre cele mai inspiratoare”, a spus el.⁩

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul CNN: Cea mai apropiată planetă de Soare se micșorează. Ce înseamnă asta apare prima dată în Realitatea.md.

Prețurile gazelor naturale s-au dublat în ultimele două luni, iar industria europeană resimte deja presiunea. Fabricile se confruntă cu facturi tot mai mari, riscuri pentru producție și temeri privind locurile de muncă, scriu știrileprotv.ro.

Bridgnorth Aluminium a trecut prin Brexit, pandemia de Covid și mai multe șocuri energetice în ultimii ani. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, scrie The Guardian.

Compania lui Musgrave produce aluminiu laminat, utilizat în ambalaje, construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale din Europa, care se confruntă deja cu presiuni majore, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi energetice în creștere vertiginoasă, pe care Musgrave o descrie drept „o grijă după alta”.

Costul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile mai reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura combinată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pe lună, reprezentând 18% din totalul costurilor companiei, iar suma este în creștere.

Cele mai mari contracte ale companiei includ o clauză de protecție: odată ce prețurile gazelor depășesc un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Pragul a fost depășit luna trecută, însă Musgrave este preocupat de posibilitatea ca acești clienți să mai revină.

„Trebuie să plătească, pentru că așa prevede contractul, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave spune că firma nu se află într-o situație în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși – o prognoză realizată de Item Club estima la începutul acestui an că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, pierderile urmând să fie concentrate în regiuni cu o puternică prezență industrială, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul prelungirea vacanței de Crăciun sau efectuarea mai devreme decât era prevăzut, în ianuarie, a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru aprilie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele cu prețuri ridicate.

„Iar angajații sunt, evident, conștienți de situație, așa că oamenii încep să se îngrijoreze”, a precizat el.

Energia scumpă lovește industria britanică

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor din Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 pence pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, și cu 101% peste nivelul de 102 pence din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de pence pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Deficitul rezervelor de gaze stocate agravează problema. Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbările din strâmtoarea Hormuz au împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. Depozitele sunt acum umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze anul acesta ținta oficială de 70%. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

În calitate de unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă, având una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și bazându-se, în schimb, pe importuri prin conducte din Europa și pe transporturi cu nave-cisternă din SUA și Orientul Mijlociu.

Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze stocate” pentru iarna care urmează.

Problemele industriei germane se adâncesc

Alexander Julius, managing partner al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin industrial direct sau indirect”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”.

În loc să primească sprijin, companiile sunt însă „lovite de taxe verzi în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor da faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei.

Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria prelucrătoare europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al costurilor energetice.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la perturbări ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale”.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât crește riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa”, a completat Axel Eggert.

Și industria auto din Germania a cerut măsuri urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că„prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca destinație pentru afaceri”, în condițiile în care prețurile electricității sunt în unele cazuri de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca UE, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură de rețea adaptată viitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației profesionale VDA.

Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv în determinarea” investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

Industria chimică, lovită din două direcții

Expunerea este deosebit de gravă în sectorul chimic, unde companiile se bazează pe gaze nu doar pentru alimentarea fabricilor, ci și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor are un efect dublu asupra acestora.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană, Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care subminează competitivitatea companiilor chimice” din țară.

Energia reprezintă acum 18% din valoarea tuturor produselor fabricate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, și ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, petrolul a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă schimburile de lovituri.

Potrivit Chemicals Industry Association, producția din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, iar cel puțin 25 de unități au fost închise.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, declara pentru Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea forța închiderea ultimei fabrici britanice a companiei, la Wilton, în Teesside.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul The Guardian: Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cote îngrijorătoare. Industria cere măsuri urgente apare prima dată în Realitatea.md.

Un moldovean de 37 de ani a fost reținut în Italia, după ce ar fi lovit mortal cu o autoutilitară o femeie care mergea pe bicicletă. Accidentul s-a produs în noaptea de 11 septembrie, în orașul Viareggio, chiar de ziua de naștere a fiicei victimei, scrie presa locală.

Femeia, Linda Martinucci, avea 46 de ani. Ea se întorcea acasă cu bicicleta, împreună cu partenerul său, când a fost lovită pe un pasaj.

Potrivit anchetatorilor, moldoveanul se afla la volanul unei autoutilitare Opel. Acesta ar fi încercat să depășească o altă mașină, după care a lovit-o pe femeie și a plecat de la locul accidentului fără să oprească.

Partenerul victimei și șoferul mașinii care fusese depășită au văzut ce s-a întâmplat. Cei doi au reușit să noteze numărul de înmatriculare al autoutilitarei și au chemat ambulanța.

Medicii au încercat să o salveze pe femeie, însă aceasta a murit în drum spre spital.

Moldoveanul a fost reținut și transferat la închisoarea din Pistoia. El este cercetat pentru omor rutier și părăsirea locului accidentului.

În acest caz mai este cercetat un bărbat de 33 de ani, originar tot din Europa de Est. Acesta este acuzat că nu a acordat ajutor victimei.

Ancheta continuă pentru a stabili exact cum s-a produs accidentul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Un moldovean a fost reținut în Italia, după ce ar fi lovit mortal o femeie pe bicicletă apare prima dată în Realitatea.md.

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, dorește relații mai strânse cu Uniunea Europeană și analizează posibilitatea ca țara sa să devină „membră asociată” a UE, potrivit The Wall Street Journal (WSJ) și Reuters, transmite hotnews.ro.

UE, care în trecut nu s-a arătat flexibilă în privința regulilor de aderare, este deschisă ideii de a acorda Canadei un statut de membru asociat care urmează să fie creat, scrie WSJ, citând surse atât din UE, cât și din Canada.

Ambasada Canadei la Bruxelles și purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene nu au răspuns la solicitările de declarații pe această temă, notează Reuters.

Aflată în dispută cu SUA, Canada se reorientează

Războiul comercial din ce în ce mai intens dintre Canada și Statele Unite a accentuat urgența reorientării strategice a Canadei către alți parteneri comerciali.

Relațiile Canadei cu Washingtonul s-au deteriorat brusc de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă la începutul anului 2025, pe fondul dezacordurilor privind comerțul și alte chestiuni.

Disputa comercială a dus la impunerea de taxe vamale asupra unui volum de zeci de miliarde de dolari din comerțul transfrontalier.

Cum ar arăta această asociere a Canadei la UE

Canada și UE discută modalități de a permite circulația liberă a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor canadieni implicați în lanțuri de aprovizionare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele esențiale, mutând astfel, în mod efectiv, granița UE, a precizat The Wall Street Journal.

Canada și UE discută, de asemenea, despre instalarea de cabluri submarine, construirea în comun a unor centre de date, a unor spații de stocare în cloud și a unor noi rețele și infrastructuri de sateliți pentru transportul energiei canadiene către UE, a precizat ziarul.

Carney a purtat discuții regulate cu mai mulți lideri ai UE, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, cu privire la posibilitatea de a permite canadienilor să locuiască și să lucreze fără viză în UE, a scris WSJ, citând doi oficiali anonimi familiarizați cu această chestiune. Cei doi lideri urmează să se întâlnească la sfârșitul acestei luni.

Proiectul de a strânge legăturile dintre Canada și UE nu este însă o sarcină atât de ușoară, după cum a arătat opoziția acerbă față de un acord comercial mai modest între cele două.

La mai bine de un deceniu de la încheierea acordului și la nouă ani de la intrarea sa provizorie în vigoare, mai multe țări din UE încă nu l-au ratificat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Canada vrea o apropiere fără precedent de UE. Care este planul lui Mark Carney pentru un statut de „membru asociat” apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.

Articolul BANI.MD Moldova urcă pe locul doi în UE la exportul de grâu. Peste Serbia și Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Locomotiva unui tren de pasageri a fost lovită de o dronă rusească, duminică dimineața, 13 septembrie. Incidentul a avut loc în regiunea Volîn, la doi kilometri de granița cu Polonia. Iar printre pasagerii trenului s-au aflat consilieri pentru securitate ai mai multor guverne europene, diplomați, parlamentari și oameni de știință. Potrivit publicației „Der Spiegel”, la bord se afla și Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului german Friedrich Merz, iar fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu același tren în Polonia, după o conferință la Kiev, anunță antena3.ro.

Potrivit publicației Der Spiegel, atacurile rusești l-au afectat și pe unul dintre cei mai apropiați consilieri ai cancelarului german Friedrich Merz. Günter Sautter, consilierul pentru politică externă și de securitate al Cancelariei, călătorea în timpul nopții cu trenul de noapte de la Kiev spre Polonia. În primele ore ale dimineții, trenul a fost oprit în apropierea graniței poloneze, iar din cauza impactului, o parte dintre vagoane au fost evacuate.

Pe lângă Sautter, la bordul trenului se aflau, potrivit relatării, și consilieri pe probleme de securitate ai altor guverne europene, membri ai Bundestagului, diplomați și oameni de știință. Și fostul premier britanic Boris Johnson s-ar fi întors cu trenul în Polonia după o conferință la Kiev. În cele din urmă, toți au scăpat doar cu sperietura: la scurt timp după solicitarea de evacuare, situația a fost, se pare, declarată din nou sigură.

Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a scris că membri ai echipei sale au rămas blocați la punctul de trecere a frontierei și nu au putut părăsi Ucraina din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești. „Atacurile Rusiei se intensifică și se apropie tot mai mult de NATO și de UE. Și răspunsul nostru trebuie să se intensifice”, a declarat ministrul de Externe.

O mare parte din ajutorul militar și umanitar occidental destinat Ucrainei ajunge în țară prin punctele de trecere a frontierei cu Polonia. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, drone sau fragmente de rachete au căzut în mod repetat în țările vecine, precum România, Polonia sau Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Tren cu oficiali europeni la bord, lovit de o dronă rusească în apropierea graniței cu Polonia apare prima dată în Realitatea.md.

Stare de alertă in Bulgaria, în urma unei explozii la un depozit de muniţii şi armament. Presa de la Sofia scrie despre nişte suspiciuni serioase cu privire la un sabotaj rusesc, pentru că este a doua oară într-o luna când are loc un astfel de incident. Preşedintele Bulgariei ar putea convoca de urgenţă Consiliul pentru Securitate Naţională ca să analizeze situaţia, scrie tvrinfo.ro.

Incendiul a izbucnit aproape de miezul nopţii la depozitul de muniţii al companiei EMKO, de lângă oraşul Gabrovo. Acolo se afla depozitate muniţii şi armament şi este al doilea incident de acest fel din ultimele 33 de zile. Flăcările au ars aproape întreaga noapte iar din când în când s-au auzit explozii.

Vicepreşedintele parlamentului Atanas Atanasov i-a cerut premierului Rumen Radev să vină în faţa legislativului să dea explicaţii pentru această situaţie.

Potrivit presei de la Sofia, fabrica de armament EMKO ar fi fost ţinta agenţilor operativi ruşi, implicaţi în acţiuni de sabotaj.

Acum doi ani, Bulgaria a emis mandate de arestare pentru şase cetăţeni ruşi acuzaţi de implicare în distrugerea unor depozite ale firmei EMKO, care exporta muniţie pentru Ucraina.

Pe de altă parte, o companie din Bulgaria neagă că pe terenul unde se afla instalaţiile sale sunt instruiţi militari ruşi.

Ziarul The Telegraph a dezvăluit că veterani ai forţelor speciale britanice îi instruiesc pe ruşi pentru a lupta în Ucraina, undeva lângă oraşul bulgar Gabrovo.

Reprezentanţii companiei au negat că acest lucru s-ar desfăşura în prezent.

La începutul acestei luni, doi bulgari, un bărbat şi o femeie, au fost arestaţi la Munchen după ce au aruncat sticle incendiare în sediul unei companii care produce armament. Potrivit poliţiei germane, atacul a fost motivat politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Alertă în Bulgaria după o explozie la un depozit de muniții. Suspiciuni de sabotaj rusesc apare prima dată în Realitatea.md.

Moldovenii care dau locuințe sau alte imobile în chirie au achitat la buget 80,7 milioane de lei în primele opt luni ale anului 2026. Suma este cu 34,5% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

În perioada ianuarie-august, la Fisc au fost înregistrate peste 27 de mii de contracte prin care proprietarii își dau imobilele în chirie. Numărul acestora este cu 34,4% mai mare față de perioada similară din 2025.

Totodată, Fiscul a depistat 638 de persoane care își dădeau imobilele în chirie fără să-și înregistreze contractele. În urma verificărilor, acestea au înregistrat 641 de contracte.

În cazul controalelor fiscale efectuate la 328 de persoane, Fiscul a calculat suplimentar la buget aproape 474 de mii de lei sub formă de impozite. De asemenea, au fost calculate penalități de 22,4 mii de lei și aplicate amenzi de 35,5 mii de lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice care dau în chirie un apartament, o casă sau un alt imobil trebuie să achite un impozit de 7% din suma lunară primită pentru chirie.

Contractul de chirie trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de șapte zile de la încheiere. Impozitul trebuie achitat lunar, până la data de 25.

Aceleași reguli se aplică și persoanelor care își dau locuințele în chirie prin platforme precum Booking, Airbnb sau alte servicii similare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Veniturile din chirii, tot mai mari: Serviciul Fiscal de Stat a încasat cu 34,5% mai mult apare prima dată în Realitatea.md.

Rusia nu exclude posibilitatea unor negocieri trilaterale în luna octombrie cu privire la reglementarea conflictului din Ucraina, le-a declarat duminică reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmit știrileprotv.ro.

„Da, nu excludem această posibilitate. Vorbim în mod specific despre viitorul previzibil. Aceasta înseamnă, desigur, că nu putem exclude octombrie”, a declarat Peskov, răspunzând la întrebarea dacă ar putea avea loc negocieri în octombrie, scrie Agerpres.

Eforturile diplomatice mediate de Statele Unite au fost reluate weekendul trecut cu vizita trimișilor speciali ai președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, la Moscova și, imediat după aceea, la Kiev.

Întrebat despre această vizită, Kushner a declarat vineri, în timpul unei videoconferințe la forumul Yalta European Strategy, de la Kiev, că speră „să poată anunța în câteva săptămâni care vor fi etapele următoare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la rândul său, a declarat marți că mizează pe o reluare a discuțiilor dintre Kiev, Moscova și Washington încă din septembrie.

El a spus, de asemenea, că este pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin, în decembrie, la summitul G20 de la Miami. „Imposibil”, a declarat Kremlinul pentru AFP sâmbătă, argumentând că o astfel de întâlnire nu poate avea loc decât la Moscova.

Duminică, Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, le-a declarat reporterilor, inclusiv de la AFP, că în prezent nu există un „pachet coordonat” pe care s-ar putea baza negocierile.

„În prezent, există ideea că trebuie să se ajungă la un acord în problema teritorială. Dar există și multe alte chestiuni”, a adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Dmitri Peskov: Rusia nu exclude negocieri trilaterale în octombrie privind războiul din Ucraina apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 500 de artiști din toată țara, laureați ai Festivalului-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam”, ediția 2026, s-au reunit în scuarul Parlamentului și au oferit un spectacol de excepție. Împreună, au cântat despre patrie, neam și valorile naționale care ne unesc. Evenimentul face parte din seria de activități organizate de instituția legislativă în contextul Zilei Internaționale a Democrației.

Gala din acest an s-a desfășurat sub genericul „Unitate prin cultură” și a reunit coruri, ansambluri etnofolclorice și vocale, grupuri și soliști de diferite vârste. Participanții au interpretat cântece patriotice și piese inspirate din tradițiile și valorile naționale, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

„Ceea ce faceți dumneavoastră este extraordinar. Ascultam piesele și, de fiecare dată, am un sentiment de mândrie, de responsabilitate și de patriotism, care se transmite prin aceste voci și talente. Atâta timp cât vom reuși să organizăm astfel de evenimente, neamul nostru va dăinui”, a menționat Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În cadrul galei au fost desemnați laureați la mai multe categorii, inclusiv soliști de muzică populară și de estradă, coruri, ansambluri etnofolclorice și ansambluri vocale. Marele Premiu al Festivalului i-a revenit Sofiei Apareci pentru interpretarea piesei „Trei culori”, pe muzica lui Ion Aldea-Teodorovici și versurile lui Grigore Vieru.

Gala s-a încheiat cu un moment muzical comun, în care artiștii și publicul au interpretat piesa „Du-mă în Moldova mea”, acompaniați de Moldovan National Youth Orchestra, dirijată de Andriano Marian.

Festivalul-concurs național de muzică patriotică „Te cânt, Patrie și Neam” face parte din Programul național „Acces la cultură”, finanțat de Ministerul Culturii. Acesta a cuprins mai multe etape, artiștii fiind selectați în urma unor concerte organizate la Soroca, Comrat, Bălți, Orhei și Ialoveni, iar etapele regionale au culminat cu Gala laureaților de la Parlament.

Pe parcursul lunii septembrie, Parlamentul desfășoară activități dedicate democrației și participării, cu scopul de a încuraja dialogul, implicarea civică și apropierea cetățenilor de instituție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Peste 500 de artiști din toată țara s-au reunit în scuarul Parlamentului și au cântat despre patrie și valori naționale apare prima dată în Realitatea.md.

Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord urmează să se întâlnească luni, 14 septembrie, la Cardiff, pentru a discuta despre un nou demers în favoarea schimbării constituționale și a unei mai mari autodeterminări pentru cele trei națiuni, relatează antena3.ro.

Summitul fără precedent îi va reuni pe prim-ministrul Scoției, John Swinney, pe prim-ministrul Țării Galilor, Rhun ap Iowerth, și pe prim-ministrul Irlandei de Nord, Michelle O’Neill.

Liderii sunt așteptați să semneze o declarație comună prin care să afirme dreptul națiunilor lor de a-și determina viitorul constituțional, inclusiv posibilitatea organizării unor referendumuri pentru independență.

Lor li se va alătura și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Fein și lidera opoziției din Republica Irlanda.

Întâlnirea va avea loc la hotelul St David’s, cu vedere spre Golful Cardiff, unde liderii sunt așteptați să discute despre cooperarea în domeniul economiei, energiei, Europei, relațiilor internaționale și autodeterminării.

Potrivit The Telegraph, întâlnirea are loc în contextul în care partidele pro-independență conduc în prezent guvernele din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.

În Scoția, Partidul Național Scoțian (SNP) rămâne principala forță politică, în timp ce Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Seneddul galez în urma alegerilor din mai.

În Irlanda de Nord, Sinn Fein a câștigat alegerile pentru Stormont din 2022, iar Michelle O’Neill a devenit în cele din urmă prim-ministru în 2024, după un blocaj politic și retragerea Partidului Democrat Unionist.

Aceste evoluții au consolidat apelurile liderilor naționaliști și pro-independență pentru o reformă constituțională majoră a Regatului Unit.

Swinney a declarat că situația politică reprezintă un indiciu clar că actualul aranjament dintre Westminster și națiunile cu autonomie transferată devine nesustenabil.

„Pentru prima dată, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri pro-independență. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil – și că Westminster trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.

El a adăugat: „Impulsul pentru o schimbare constituțională serioasă este de necontestat. Andy Burnham trebuie să se confrunte acum cu ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit.”

Domeniile în care cele trei partide vor coopera

Acordul planificat este de așteptat să angajeze cele trei partide să coopereze în patru domenii generale: economie, energie, Europa și cooperare internațională și autodeterminare.

De asemenea, partidele sunt așteptate să susțină relații mai strânse cu Uniunea Europeană, Scoția și Țara Galilor putând solicita aderarea ca state independente, iar Irlanda de Nord urmând să adere la UE ca parte a unei Irlande unite.

Întâlnirea are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că i-ar plăcea „să vadă o Irlandă unită”.

În timpul unei vizite la Dublin, sâmbătă, Trump ar fi descris eventuala aderare a Irlandei de Nord la Republica Irlanda drept „un lucru grozav” și s-ar fi întrebat cum ar putea o asemenea evoluție să fie negativă.

Problema independenței Scoției a revenit, de asemenea, în dezbaterea politică după ce Andy Burnham a indicat că un alt referendum pentru independență ar putea fi luat în considerare dacă ar exista un „consens clar” în favoarea acestuia.

Swinney a criticat poziția lui Burnham, susținând că aceste comentarii ar putea deschide calea pentru relansarea campaniei pentru independență.

Cu toate acestea, Burnham a insistat ulterior că un nou referendum privind independența Scoției rămâne exclus înainte de următoarele alegeri generale din Regatul Unit.

Într-o scrisoare adresată lui Swinney joi, Burnham a declarat că nu există un consens în favoarea unui referendum pentru independență în Scoția și nici dovezi clare că majoritatea oamenilor din Irlanda de Nord ar dori în prezent să părăsească Regatul Unit.

„Manifestul din 2024 în baza căruia Partidul Laburist și-a asigurat majoritatea parlamentară era lipsit de echivoc: «Partidul Laburist nu susține independența sau un alt referendum»”, a scris Burnham.

El a adăugat că independența și un alt referendum erau „excluse”, deoarece ar distrage atenția de la obiectivul guvernului privind creșterea economică și costul vieții.

Țara galilor cere un control sporit asupra finanțelor

Dezbaterea constituțională este alimentată și de solicitările Țării Galilor pentru un control mai mare asupra finanțelor sale și asupra altor domenii ale guvernării.

Plaid Cymru este așteptat să folosească întâlnirea de luni pentru a cere competențe sporite în ceea ce privește impozitarea și cheltuielile publice, precum și un control mai mare asupra unor domenii precum poliția și finanțarea transportului feroviar.

Partidul solicită, de asemenea, ca veniturile din Crown Estate, inclusiv cele provenite din fundul mării utilizat pentru parcurile eoliene offshore, să fie transferate către Țara Galilor în loc să fie plătite Trezoreriei Regatului Unit.

O sursă din Plaid Cymru a declarat că cele trei partide au „argumente solide pentru o cooperare politică practică” în domeniile energiei, economiei, Europei și în chestiuni constituționale mai largi.

„Partidele noastre au multe de câștigat lucrând împreună, ca parteneri și ca egali, acolo unde avem interese comune și unde cooperarea poate îmbunătăți viețile oamenilor pe care îi reprezentăm”, a declarat sursa.

Sinn Fein este așteptat să folosească summitul pentru a-și promova campania pentru reunificarea Irlandei.

O sursă din partid a declarat că liderii vor discuta despre modul în care fiecare națiune își poate determina viitorul prin mijloace democratice.

„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat sursa.

„Unitatea Irlandei nu este o aspirație îndepărtată. Munca pentru construirea noii Irlande trebuie să înceapă acum.”

Cooperarea propusă între cele trei națiuni cu autonomie transferată are loc în contextul în care tensiunile privind viitorul Regatului Unit continuă să crească, partidele naționaliste cerând o autonomie mai mare și, în cele din urmă, dreptul de a decide dacă țările lor rămân parte a Uniunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Întâlnire de coșmar pentru Marea Britanie. Liderii Scoției, Țării Galilor și Irandei de Nord plănuiesc ruperea de Regat apare prima dată în Realitatea.md.

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat, duminică, 13 septembrie, pe sectorul de cale ferată Cahul–Prut 2. Incidentul s-a produs în jurul orei 12:20, la kilometrul 25, pichetul 6.

Potrivit Căii Ferate din Moldova, trenul de marfă nr. 3082 era format din 29 de vagoane și transporta pietriș. În urma deraierii, nicio persoană nu a fost rănită.

Echipele specializate și de intervenție ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” lucrează în prezent la ridicarea vagoanelor deraiate și restabilirea căii ferate.

Potrivit CFM, segmentul respectiv de infrastructură nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din anul 1956. În prezent, pe acest sector au fost demarate lucrări de reparație capitală, finanțate de Guvern pentru reabilitarea infrastructurii feroviare.

Cauzele și circumstanțele producerii incidentului urmează să fie stabilite de specialiști, conform procedurilor în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Incident pe calea ferată: Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat apare prima dată în Realitatea.md.

O navă de pasageri indoneziană cu 243 de persoane la bord a fost declarată dispărută în dumincă dimineață după ce s-a pierdut legătura cu aceasta în Marea Java, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, a spus agenția națională de căutare și salvare, care a revenit ulterior spunând că 113 oameni au fost salvați, șase au fost declarați morți, iar 130 sunt căutați de forțele de intervenție, scrie hotnews.ro.

Agenția de Căutare și Salvare a țării a declarat că nava Virgo Transport 8 a plecat sâmbătă din Surabaya, în provincia Java de Est, cu destinația orașul Banjarmasin din Kalimantanul de Sud, pe insula Borneo, înainte de a pierde contactul.

„La momentul redactării acestei declarații, nava nu poate fi contactată, iar locația sa este necunoscută”, a declarat agenția.

Operațiunile continuă, după ce autoritățile au trimis în ajutor mai multe ambarcațiuni. Nava plecase în cursă ieri și după ce nu a mai putut fi contactată, echipele de salvare au fost trimise către ultima poziție cunoscută.

Biroul de Căutare și Salvare din Banjarmasin a anunțat că a primit un raport potrivit căruia nava a întâmpinat probleme de comunicații. Potrivit informațiilor preliminare, ultima poziție cunoscută a navei se afla la aproximativ 148 de kilometri de unul dintre cheiurile orașului.

Indonezia, arhipelag format din 17.000 de insule, se bazează în mare măsură pe feriboturi ca mijloc principal de transport. Rutele maritime sunt mai accesibile și mai ușor disponibile decât transportul aerian. Cu toate acestea, standardele de siguranță nu sunt respectate întotdeauna, ceea ce duce la o rată ridicată a accidentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Naufragiu în Indonezia: O navă cu 243 de oameni s-a scufundat. Peste jumătate dintre cei aflați la bord sunt dispăruți apare prima dată în Realitatea.md.