Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #grau #Moldova #UE

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că riscul sanitar în Europa este deocamdată „foarte scăzut” după ce o angajată a unui institut de cercetare a agenţilor patogeni periculoşi din Siberia, în estul Rusiei, a decedat în urma unui posibil caz de ciumă pneumonică, transmite marţi agenţia de presă EFE.

„Evaluarea iniţială a riscului, realizată de OMS pe baza informaţiilor disponibile, estimează că acesta este «între moderat şi scăzut» în Irkutsk (regiunea siberiană unde a fost înregistrat cazul), «scăzut» pentru Rusia în ansamblu şi «foarte scăzut» pentru Europa”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al agenţiei, Christian Lindmeier.

Purtătorul de cuvânt a adăugat, în cadrul unei conferinţe de presă, că OMS „monitorizează îndeaproape” situaţia, „depunând eforturi pentru a informa celelalte ţări”, transmite Digi24.

OMS a fost informată de către autorităţile ruse cu privire la decesul, survenit la data de 2 octombrie, al angajatei laboratorului, deşi a precizat că, deocamdată, cauza morţii nu a fost confirmată oficial. Se aşteaptă să se stabilească dacă ciuma pneumonică a fost cauza decesului. Lindmeier a precizat că laboratorul „studiază agenţi patogeni periculoşi, inclusiv ciuma, într-o regiune din Siberia unde aceasta apare în mod natural la animalele sălbatice”.

Reprezentantul OMS a adăugat că autorităţile ruse au identificat toate persoanele care au intrat în contact cu victima, precizând că acestea sunt monitorizate şi că, deocamdată, nu au prezentat simptome.

„Pe baza informaţiilor neoficiale disponibile, riscul pentru sănătatea publică a populaţiei generale pare redus”, a subliniat Lindmeier.

Guvernul Statelor Unite a emis duminică, 4 octombrie, o alertă cu privire la acest caz, la care Kremlinul a răspuns a doua zi cu un apel la calm şi la luarea în considerare exclusiv a informaţiilor furnizate de serviciul rus pentru protecţia consumatorilor. Acesta a dat asigurări că este vorba de o „pneumonie cu o etiologie necunoscută”. Potrivit media ruse, autorităţile au carantinat mai multe spitale din Irkutsk, inclusiv un centru pediatric, din cauza suspiciunilor de ciumă pneumonică, informaţie neconfirmată de OMS.