Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, marți seară, la scurt timp după demiterea lui Oleksandr Sîrski, că noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei este generalul-maior Mihailo Drapatîi. Decizia vine pe fondul protestelor din ultimele zile de la Kiev, unde manifestanții au cerut schimbarea conducerii armatei, relatează Kyiv Independent.

Într-o postare publicată după anunț, Mihailo Drapatîi i-a mulțumit lui Zelenski pentru încrederea acordată și a declarat că noua funcție reprezintă „o nouă etapă de serviciu”, pe care o va exercita cu responsabilitate și respect față de militarii care apără Ucraina.

Totodată, noul comandant i-a mulțumit și predecesorului său, Oleksandr Sîrski, despre care a spus că a avut un rol important în formarea sa profesională.

În ultimele zile, Zelenski a avut mai multe întrevederi cu Drapatîi și cu alți comandanți de rang înalt, înainte de a lua decizia privind conducerea armatei. Până la anunțul oficial, președintele ucrainean nu comentase public posibilitatea înlocuirii lui Sîrski, criticat în ultima perioadă de unii ofițeri pentru stilul său de comandă considerat prea centralizat.

În vârstă de 43 de ani, Mihailo Drapatîi este unul dintre cei mai apreciați comandanți ai armatei ucrainene. Analiștii militari și mai mulți ofițeri îl descriu drept un lider orientat spre colaborare, care încurajează inițiativa subordonaților și susține reformarea sistemului militar.

Până acum, Drapatîi a condus Forțele Întrunite ale Ucrainei și, anterior, Forțele Terestre. În timpul războiului, el s-a remarcat în apărarea regiunii Harkov, în contraofensiva din Herson și în oprirea înaintării trupelor ruse spre Krivoi Rog. În 2014, a devenit cunoscut după o operațiune desfășurată la Mariupol, când un vehicul blindat din batalionul său a spart una dintre baricadele ridicate de separatiștii susținuți de Rusia.

Generalul și-a consolidat reputația și prin faptul că și-a asumat public responsabilitatea pentru un atac rusesc asupra unui poligon militar în care au murit 12 soldați ucraineni. Atunci, el și-a prezentat demisia din funcția de comandant al Forțelor Terestre, afirmând că într-o armată „comandanții trebuie să răspundă personal pentru viețile oamenilor”.

Numirea lui Drapatîi are loc într-un moment de schimbări importante la vârful conducerii militare și politice de la Kiev, după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, și în contextul presiunilor pentru accelerarea reformelor în armată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski primește un ultimatum să-l demită pe generalul Sîrskîi. Când este așteptată decizia

#comandant-sef #Ucraina

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.