Ministerul chinez de Externe a acuzat miercuri, 21 iunie curent, că președintele american Joe Biden are „gura mare” și că face afirmații „extrem de absurde” și „iresponsabile”, după ce liderul de la Casa Albă l-a descris pe președintele Xi Jinping drept un „dictator”.

Făcând referire la un episod din luna februarie în care armata americană a doborât un balon chinez despre care oficialii de la Washington au spus că spiona teritoriul SUA, Joe Biden a afirmat târziu marți noaptea că „motivul pentru care (preşedintele chinez) s-a enervat atât de tare când am doborât acest balon plin cu echipament de spionaj este că nu ştia (că acest dispozitiv) se afla acolo”.

„Este foarte jenant pentru dictatori când nu ştiu ce s-a întâmplat”, a continuat el, adăugând: „Când (balonul) a fost doborât, (Xi Jinping) s-a arătat foarte jenat şi chiar a negat că (aerostatul) se găsea acolo”.

„Pe de altă parte, nu vă faceţi griji în ce privește China. (…) China se confruntă cu reale dificultăţi economice”, a spus președintele democrat în vârstă de 80 de ani, în campanie pentru un al doilea mandat la Casa Albă. Tot despre Xi Jinping, Joe Biden a mai declarat: „Suntem într-o situaţie în care vrea din nou să stabilească o relaţie”.

Deranj mare la Beijing din cauza afirmațiilor lui Joe Biden despre președintele chinez

Mao Ning, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Ministerului chinez de Externe, a acuzat că afirmațiile lui Biden încalcă grav „realitatea obiectivă, protocolul diplomatic și demnitatea politică” a Chinei.

„Ele sunt o provocare deschisă”, a afirmat Ning în timpul unei conferințe de presă.

Întrebată dacă președintele Xi este informat cu privire la mișcările baloanelor „meteorologice” ale Chinei, aceasta a reiterat poziția exprimată anterior de guvernul de la Beijing, potrivit căreia balonul a traversat din greșeală spațiul aerian al SUA din cauza unor circumstanțe ce nu puteau fi controlate.

„Gura mare a lui Biden este un butoi cu pulbere”, a denunțat și Wu Xinbo, directorul Centrului pentru Studii Americane din cadrul Universității Fudan din Shanghai.

Noi tensiuni SUA-China după vizita șefului diplomației americane la Beijing

„Încrederea reciprocă este ceea ce China a subliniat, așadar comentariile lui Biden sunt foarte distructive și dăunătoare”, a mai spus Wu Xinbo, adăugând totuși că afirmațiile președintelui american s-ar putea să nu fi anulat cu totul realizările obținute de secretarul său de stat, Antony Blinken, în timpul vizitei recente efectuate de acesta la Beijing.

Blinken și Xi au convenit în întâlnirea lor de luni să stabilizeze rivalitatea intensă dintre Washington și Beijing pentru ca aceasta să nu vireze înspre un conflict descris.

În pofida comentariilor lui Xu Winbo despre realizările lui Blinken în timpul vizitei, majoritatea analiștilor consideră că aceasta, prima efectuată de un șef al diplomației americane în China în ultimii 5 ani, nu a dus la progrese majore în ceea ce privește tensiunile dintre cele două țări.

Analiștii politici au fost de asemenea surprinși de comentariile făcute de Biden cu privire la președintele chinez, acestea venind la doar o zi după ce liderul de la Casa Albă a declarat că relațiile între cele două țări sunt pe calea bună și a afirmat totodată că vizita lui Blinken la Beijing a fost una ce a marcat progrese în acest sens.

#china #Joe Biden #SUA #Xi Jinping

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.