Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

Atacuri militare nediscriminatorii
Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni
Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război
Detenții ilegale și arbitrare ale civililor
Strămutări și transferuri nejustificate ale populației
Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei
Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei
Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate
Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private
Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare
Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța urmează să decidă ulterior cu privire la acordarea de despăgubiri.

#CEDO #despagubiri #Rusia

Regele Charles împlinește sâmbătă 78 de ani. Imagini rare din arhiva familiei regale, date publicității, surprind anii copilăriei monarhului, de la primele apariții la Palatul Buckingham până la perioada petrecută în Scoția și Australia, la studii, scriu știrileprotv.ro.

Sunt secvențe care dezvăluie povestea unui copil crescut sub privirile întregii lumi, pregătit de la o vârstă fragedă pentru responsabilitatea coroanei britanice.

Dincolo de viața regală, Charles are și o legătură specială cu România. A descoperit țara noastră la 49 de ani și a revenit de numeroase ori, fascinat de natură și de tradițiile din Transilvania.

Regele Charles a venit pe lume în 14 noiembrie 1948, la Palatul Buckingham, fiind primul copil al prințesei Elisabeta a II-a și al prințului Philip.

Avea doar trei ani când viața lui s-a schimbat radical. După moartea bunicului său, regele George al VI-lea, și urcarea mamei pe tron, Charles a devenit moștenitorul coroanei britanice.

Camerele de filmat l-au urmărit din primii ani de viață. Familia regală permitea uneori accesul echipelor de televiziune în spațiul privat, într-o încercare de a apropia monarhia de oameni. Așa au fost surprinse imagini cu micul prinț în vacanțele de la Balmoral, la evenimente școlare sau în momentele în care își conducea părinții la plecările în vizitele oficiale.

În 1962, Charles a urmat exemplul tatălui său și s-a înscris la Gordonstoun, o școală cu un regim riguros din Scoția.

Câțiva ani mai târziu, la numai 17 ani, a plecat în Australia, unde a stat șase luni, pentru o experiență cât mai apropiată de viața unui adolescent obișnuit.

A urmat apoi Universitatea Cambridge, iar înainte de a fi învestit Prinț de Wales, în 1969, a studiat timp de un semestru și la Universitatea din Țara Galilor, unde a învățat limba galeză.

La 49 de ani venea pentru prima dată în România. Atracția sa pentru zona Transilvaniei l-a făcut să revină des și chiar să cumpere unele proprietăți. Cu o zi înainte de a fi încoronat rege al Marii Britanii, Charles și-a amintit de țara sa de suflet.