Centrul Național Anticorupție împlinește astăzi, 5 iunie, 24 de ani de la înființare. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu a participat la ceremonie și a transmis un mesaj de apreciere angajaților instituției pentru contribuția lor la consolidarea statului de drept, combaterea corupției și protejarea democrației.

Totodată, șefa statului a mulțumit echipei CNA pentru activitatea desfășurată într-o perioadă marcată de provocări fără precedent pentru Republica Moldova, inclusiv tentative de corupere electorală, finanțare ilegală a activităților politice și atacuri asupra proceselor democratice.

„CNA a fost în prima linie a eforturilor de a destructura rețelele din spatele acestor activități criminale”, a subliniat Maia Sandu.

Referindu-se la parcursul european al Republicii Moldova, șefa statului a evidențiat contribuția CNA la procesul de screening și la implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. La final, aceasta și-a exprimat încrederea în profesionalismul angajaților CNA și în capacitatea instituției de a contribui în continuare la protejarea democrației.

„Republica Moldova este astăzi mai puternică decât era acum câțiva ani. Mai rezilientă. Mai determinată să își apere democrația și să își urmeze drumul european. Am încredere în profesionalismul și devotamentul celor care activează în această instituție. Republica Moldova se bazează în continuare pe dumneavoastră”, a conchis șefa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La eveniment a participat și șeful CNA, Alexandr Pînzari, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

„Această aniversare este, înainte de toate, despre oameni. Despre generațiile de ofițeri și angajați care au ales să își facă datoria cu profesionalism, integritate și curaj, indiferent de provocări. Fiecare rezultat obținut de CNA poartă amprenta muncii unei echipe dedicate, care înțelege că lupta împotriva corupției înseamnă responsabilitate față de societate și față de viitorul acestei țări. Sunt mândru să conduc o instituție formată din oameni puternici, profesioniști și dedicați. Împreună am demonstrat că CNA este o instituție matură, credibilă și respectată, iar încrederea pe care ne-o acordă cetățenii și partenerii noștri ne obligă să fim și mai buni.

Le sunt recunoscător tuturor colegilor care au contribuit, de-a lungul anilor, la construirea și consolidarea instituției noastre. Un gând aparte îl adresez veteranilor CNA, celor care au pus bazele acestei structuri și au contribuit la dezvoltarea ei, precum și familiilor noastre, care ne sunt sprijinul cel mai important. La mulți ani tuturor celor care au servit și servesc cu onoare Centrul Național Anticorupție! La mulți ani, CNA!”, a declarat Pânzari.

#CNA eveniment #infiintare #Maia Sandu #mesaj

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.