Guvernul a aprobat astăzi un proiect ce stabilește compensațiile la încălzire pentru luna ianuarie, care vor varia între 800 și 1.400 de lei, în funcție de sursa de încălzire, transmite IPN.

Cel mult 1400 de lei vor primi consumatorii care au agent termic și cei care se încălzesc cu energie electrică. Pentru consumatorii care au indicat ca sursă principală de încălzire gazele naturale compensația maximă va fi de 1000 de lei, iar pentru cei care se încălzesc cu combustibili solizi – cel mult 800 de lei.

Totodată, la compensațiile calculate pentru consumatorii casnici care vor beneficia cel puțin de compensația minimă pentru încălzire, li se va acorda o compensație suplimentară pentru energia electrică în sumă de 200 lei pentru luna ianuarie.

Compensațiile vor fi acordate în februarie acelor gospodării care deja s-au înregistrat în programul „Ajutor la contor”.

Ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, a declarat că în ianuarie statul a achitat compensații la energie pentru circa 680 de mii de familii înregistrate în programul „Ajutor la Contor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor la contor #Alexei Buzu #compensatii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.