Ancheta în cazul Legii amnistiei care a dus la eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață trebuie să fie efectuată de instituțiile de drept, nu de o Comisie a Parlamentului. Este afirmația deputatului PAS Radu Marian, care a dat de înțeles că proiectul fostei colege de fracțiune Olesea Stamate nu va fi susținut în legislativ, scrie ziua.md.

„Ancheta trebuie să fie făcută la nivel de instituții de drept, orice altfel de anchete la nivel legislativ, politic, mai degrabă sunt mișcări de PR politic. Anchetele trebuie să aibă loc la nivel de instituții de drept, să vadă cum exact s-a întâmplat acest lucru”, a declarat Radu Marian în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în Republica Moldova, s-a iscat un adevărat scandal după ce un grup de deținuți periculoși au fost eliberați înainte de termen, grație Legii amnistiei. Deputații din PAS au pasat pe Olesea Stamate responsabilitatea pentru amendamentele incluse în Legea amnistiei și i-au cerut să depună mandatul de parlamentar. În replică, aceasta a refuzat să își depună mandatul, dar a părăsit fracțiunea PAS.

Opoziția a criticat decizia și a menționat că autori au fost mai mulți parlamentari, iar inițiativa a fost votată de întreaga fracțiune PAS, nu doar de Stamate. La scurt timp, Guvernul a anunțat o anchetă, iar directorul Administrației Penitenciarelor, Anatolie Falcă, a demisionat.

Pe 8 mai curent, deputata Stamate a anunțat că a reușit să adune, pe parcursul a trei săptămâni, semnăturile necesare pentru înregistrarea proiectului care prevede crearea Comisiei. Urmează colegii din Parlament să decidă dacă susțin sau nu crearea Comisiei, a mai adăugat aceasta.

Stamate nu renunță! Deputata, la un pas de creare a Comisiei de anchetă în cazul Legii amnistiei

#comisie #legea amnistiei #parlament #Radu Marian

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.