La 28 aprilie se împlinesc 11 ani de când cetățenii Republicii Moldova pot călători fără viză în Uniunea Europeană, doar cu pașaportul biometric. Peste 2,5 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, potrivit IPN, realizând în total mai bine de 16 milioane de călătorii.

Liberalizarea regimului de vize a intrat în vigoare în 2014 și le oferă moldovenilor posibilitatea să se deplaseze fără viză pe o perioadă de până la 90 de zile, pe parcursul a 6 luni, în majoritatea statelor membre ale UE și în alte patru țări din spațiul Schengen: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Irlanda rămâne o excepție.

Libertatea de mișcare este însoțită de unele condiții. Cetățenii trebuie să dețină un pașaport biometric valabil, să poată justifica scopul vizitei și să dispună de mijloace financiare suficiente pe durata călătoriei. Totodată, rămâne valabilă obligația de a prezenta documentul de identitate pe durata întregii șederi, în cazul unui eventual control în interiorul spațiului Schengen.

În primii ani de aplicare, regimul fără vize a cunoscut o creștere constantă a numărului de utilizatori. Dacă în 2014 au călătorit circa 158 de mii de moldoveni, până în 2019 numărul acestora a crescut de aproape șase ori. Pandemia COVID-19 a dus însă la o scădere semnificativă a călătoriilor, în 2020 numărul vizitelor fiind de aproape trei ori mai mic față de anul anterior. După 2022, situația a început să revină la normal, iar în 2023 s-au înregistrat peste 2,6 milioane de călătorii.

Datele oficiale arată că doar un procent foarte mic dintre moldoveni s-au confruntat cu refuzul de intrare sau au depășit durata legală a șederii. În 2023, cazurile de refuz au fost sub 0,3%.

Pe lângă facilitarea mobilității, regimul fără vize a însemnat și o economie semnificativă pentru cetățeni. Potrivit estimărilor, moldovenii au evitat cheltuieli de peste 270 de milioane de euro, bani care ar fi fost necesari pentru obținerea vizelor.

Regimul fără vize a contribuit nu doar la facilitarea vizitelor în scopuri personale, ci și la întărirea legăturilor culturale, educaționale și economice dintre Republica Moldova și statele europene.

Autoritățile afirmă că țara continuă să respecte angajamentele asumate în procesul de liberalizare a vizelor și ține cont de recomandările formulate anual de Comisia Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #Moldova #UE #vize

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.