Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este condiționată cu soluționarea conflictului transnistrean. Declarația a fost făcută de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un interviu pentru Radio Moldova, citat de IPN.

Oficiala a subliniat că procesul de aderare la UE ar putea continua independent de reglementarea acestui conflict. Dar totuși este important ca un conflict de acest gen să nu blocheze parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum nici procesul de aderare nu trebuie să fie blocat din cauza conflictului.

„Este important ca orice conflict de acest gen să nu ia ca „ostatic” procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Kaja Kallas, menționând că și alte state au devenit membre UE în timp ce aveau conflicte nerezolvate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne dorim să nu existe tensiuni de acest gen. Însă procesul de extindere se va produce în pofida soluționării sau nesoluționării conflictului”, a adăugat înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Avansarea Moldovei pe calea integrării depinde, în primul rând, de ritmul reformelor interne și de voința politică de la Chișinău. În ceea ce privește conflictul transnistrean, Uniunea Europeană susține o soluționare pașnică, însă subliniază că negocierile nu trebuie să blocheze alte procese importante pentru țară.

Kaja Kallas a amintit și sprijinul oferit de UE în perioada crizei energetice din iarna trecută, menționând că este un exemplu concret de implicare europeană în susținerea Moldovei.

Securitatea țării rămâne o altă preocupare pentru Bruxelles, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din regiune. Kallas a afirmat că Republica Moldova face parte din spațiul european de securitate și că UE oferă sprijin pentru consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride.

Kaja Kallas este la prima sa vizită a în Republica Moldova de la preluarea funcției, pe 1 decembrie 2024. Vizita se va încheia astăzi cu o conferință de presă susținută împreună cu președinta Maia Sandu.

Maia Sandu și Kaja Kallas vor susține o conferință de presă. Urmărește în direct pe Rlive.md și RLIVE TV

#aderare #conflict transnistrean #Kaja Kallas #Moldova #UE

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.