Președinta Maia Sandu afirmă că a aflat din investigația Ziarului de Gardă despre neconcordanțele din CV-ul lui Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, și susține că instituțiile responsabile au eșuat atât la angajarea acestuia, cât și în monitorizarea activității sale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Pronfuzime” de la Pro TV Chișinău.

Șefa statului a declarat că subiectul a fost discutat la nivelul Guvernului, iar premierul a dispus verificări pentru a stabili de ce informațiile prezentate de Vangheli nu au fost depistate la momentul concursului.

„Omul și-a asumat pe proprie răspundere declarațiile pe care le-a făcut în CV, dar e clar că trebuia să se facă o verificare mai serioasă la momentul angajării”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a criticat și politicile salariale de la MoldATSA, pe care le consideră abuzive, acuzând inclusiv Consiliul de Administrație că nu a sesizat la timp neregulile.

„Nu este clar de ce toate aceste abuzuri nu au fost semnalate și depistate de oamenii care trebuie să supravegheze activitatea întreprinderii și de ce am aflat cu toții doar din investigațiile Ziarului de Gardă”, a spus șefa statului.

Întrebată dacă Serviciul de Informații și Securitate a avertizat anterior despre eventuale falsuri în CV-ul lui Vangheli, Maia Sandu a precizat că au existat anumite suspiciuni, care au fost verificate, însă concluziile prezentate atunci au indicat că acestea nu se confirmă.

Potrivit președintei, inclusiv controalele efectuate după apariția suspiciunilor au fost insuficiente, iar recomandările primite puneau accent pe eficiența activității întreprinderii și pe îmbunătățirea indicatorilor de performanță.

„Au fost eșecuri în sistem de mai multe ori, care au permis ca această persoană să intre în funcție și să fie în funcție o perioadă de timp”, a conchis Maia Sandu.

Amintim că întreprinderea de stat MoldATSA se află în centrul unui scandal după ce o investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi inclus în CV informații neconforme cu realitatea privind studiile și experiența sa profesională în Canada. În urma dezvăluirilor, Agenția Proprietății Publice l-a demis din funcție începând cu 22 iunie.

Dumitru Vangheli va fi demis luni de la conducerea MoldATSA. APP invocă pierderea încrederii

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #Moldatsa #reacție

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.