Secretarul general Jens Stoltenberg a decis vineri să-i prelungească mandatul lui Mircea Geoană cu încă un „în semn de recunoștință pentru serviciile sale pentru alianță”, a anunțat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, pe Twitter.

„Mircea Geoană a fost un secretar general adjunct al NATO excepțional și un mare sprijin pentru mine personal într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică. Abilitățile sale politice, expertiza și grația sa sub presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianța noastră transatlantică. În semn de recunoaștere a serviciilor sale, i-am prelungit mandatul de secretar general adjunct cu un an, până la jumătatea lunii octombrie 2024. Îi mulțumesc lui Mircea pentru dedicarea sa și aștept cu nerăbdare să ne continuăm activitatea împreună”, a transmis Jens Stoltenberg.

#NATO Secretary General @jensstoltenberg has extended the mandate of Deputy Secretary General @Mircea_Geoana in recognition of his service to the Alliance: pic.twitter.com/SKDqRfSU2b

— Oana Lungescu (@NATOpress) March 31, 2023

Mandatul lui Mircea Geoană se încheia în octombrie 2023, în același timp cu cel al lui Jens Stoltenberg. Acesta din urmă își va încheia activitatea în acest an, prin urmare Geoană va ajuta în tranziția către noul secretar general al NATO. Un nume posibil în cursa pentru găsirea viitorului șef al NATO este preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unei analize Politico.

Cotidianul american The New York Time a relatat într-un articol din noiembrie 2022 că un bun candidat este Chrystia Freeland, actual viceprim-ministru și ministru de finanțe al Canadei.

Mircea Geoană se află din 2019 în poziția de secretar general adjunct al NATO, funcție care preia practic din atribuții atunci când secretarul general nu le poate îndeplini sau acestea îi sunt delegate. În plus, adjunctul prezidează la rândul său o serie de comisii sau grupuri de discuții și are ca rol principal, împreună cu biroul dedicat, sprijinirea secretarului general în îndeplinirea funcțiilor de zi cu zi.

#Mircea Geoană #NATO

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.