Dezvăluirile planului secret de pace al administrației Trump pentru Ucraina au stârnit reacții și în Europa.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut implicarea promptă a țărilor membre Uniunii Europene și a Ucrainei în orice plan elaborat de Statele Unite.

„Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor şi europenilor pentru a funcţiona”, a declarat Kallas, potrivit știrileprotv.ro.

Opinia acesteia a fost susținută și de miniștrii de externe din statele membre UE.

Kallas a subliniat că europenii susțin întotdeauna o pace echitabilă și de lungă durată și salută orice efort pentru realizarea acesteia.

Ea a mai precizat că, pentru ca orice plan să funcționeze, ucrainenii și europenii trebuie să fie implicați.

Comentariile au venit în contextul unui plan de pace american care prevede ca Kievul să cedeze teritorii și să reducă armata la jumătate.

Ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a afirmat că pacea nu poate fi o capitulare și că ucrainenii vor refuza orice formă de capitulare.

Barrot a adăugat că europenii apără principiul unei păci „juste” și „durabile” și că pacea durabilă trebuie însoțită de garanții pentru a preveni orice nouă agresiune din partea Rusiei conduse de Vladimir Putin.

Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că orice plan trebuie consultat înainte de aplicare și că Ucrainei nu ar trebui să i se limiteze capacitatea de apărare.

În același timp, secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a precizat într-o postare pe X că ambele părți din conflictul ruso-ucrainean trebuie să fie de acord să facă concesiile necesare și că SUA va continua să dezvolte o listă de idei pentru încheierea războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima reacție a lui Zelenski la planul secret de pace discutat între emisarii lui Trump și Rusia

Trump aprobă planul secret de pace SUA–Rusia pentru Ucraina

#PACE #plan #SUA

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.