Poliția Națională aniversează 35 de ani de activitate, un drum marcat de dedicare, sacrificiu și responsabilitate față de siguranța publică. Cu acest prilej, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, transmite un mesaj de recunoștință tuturor celor care au contribuit la consolidarea instituției.

„35 de ani de Poliție înseamnă o istorie construită prin muncă, sacrificiu și devotament. Sunt ani marcați de nopți nedormite, intervenții dificile, decizii asumate și responsabilitatea purtată zi de zi, în slujba oamenilor. În spatele fiecărei uniforme se află un om – cu emoții, familie și griji – dar și cu puterea de a merge mai departe și de a-și face datoria cu onoare. Astăzi sunt apreciați toți cei care, de-a lungul acestor 35 de ani, au contribuit la consolidarea Poliției și au rămas uniți, sprijinindu-se reciproc”, a menționat șeful Poliției Naționale.

La 35 de ani de activitate, Poliția Națională celebrează dedicarea și angajamentul față de cetățeni.

„Acești ani au însemnat transformare, efort și maturizare instituțională, dar mai ales angajamentul de a fi în slujba cetățenilor.Le mulțumesc tuturor polițiștilor aflați în serviciu, îi respect pe veteranii care au pus bazele instituției și apreciez partenerii care ne sunt alături. Recunoștință pentru profesionalism, solidaritate și angajamentul față de siguranța comunității. La mulți ani, colegi”, adaugă el.

Alexandru Munteanu, prim-ministru, a felicitat conducerea și întregul efectiv al Poliției Naționale, exprimându-și aprecierea pentru profesionalismul, devotamentul și efortul depus zilnic în asigurarea siguranței cetățenilor.

„Poliția Republicii Moldova împlinește 35 de ani de la înființare, timp în care polițiștii și polițistele noastre au muncit zi de zi pentru a construi o instituție care protejează drepturile cetățenilor, garantează supremația legii și ordinea publică și care, prin acțiuni concrete, se bucură, de o încredere tot mai mare din partea societății.Poliția este un simbol al suveranității noastre – o apără, dând dovadă de devotament, profesionalism și curaj în fața unor amenințări hibride fără precedent în istoria noastră. Sunt profund recunoscător angajaților IGP pentru toate zilele și nopțile puse în slujba cetățeanului. Mulțumesc familiilor pentru sprijinul și înțelegerea oferite. Și onorăm memoria celor care și-au pierdut viața la datorie, apărând nu doar ordinea și legile, ci și suveranitatea Republicii Moldova”, a spus Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#politie

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.