Ministrul de externe al Poloniei a sugerat că țările membre NATO ar trebui să ia în calcul instituirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, cu scopul de a proteja teritoriile și cetățenii alianței de atacurile cu drone lansate de Rusia.

Remarcile lui Radoslaw Sikorski au urmat unei intruzii a dronelor rusești în spațiul aerian polonez, care a avut loc săptămâna trecută. Avioanele de vânătoare și sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au doborât dronele, care nu erau înarmate.

Vorbim despre extinderea unor astfel de misiuni în spațiul aerian ucrainean, Sikorski a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine:

„Noi, ca NATO și UE, am putea fi capabili să facem acest lucru, dar nu este o decizie pe care Polonia o poate lua singură; aceasta poate fi luată doar împreună cu aliații săi. Dacă Ucraina ne-ar cere să-i doborâm deasupra teritoriului său, acest lucru ar fi avantajos pentru noi. Dacă mă întrebați pe mine personal, ar trebui să luăm în considerare acest lucru”, a spus Sikorski.

O zonă de interdicție aeriană în Ucraina, promovată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la scurt timp după invadarea Rusiei de către Ucraina, a fost discutată de aliații NATO în timpul administrației Biden în 2022, dar respinsă de teama că o confruntare directă cu avioanele de luptă rusești ar putea extinde războiul.

Propunerea actuală a lui Sikorski pare să se limiteze la abordarea dronelor rusești care se apropie de granițele Ucrainei cu statele NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul de Interne al Poloniei a anunțat că un total de 16 drone au fost găsite în toată țara după incursiunea de miercurea trecută.

Avioane poloneze și olandeze au interceptat dronele, cu asistență din partea forțelor multinaționale italiene, germane și NATO, au declarat oficialii.

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.