Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va participa la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Reuniunea va avea loc în perioada 24-25 aprilie, la Praga, fiind găzduită de Parlamentul Cehiei. Este pentru prima dată când Republica Moldova va participa la acest eveniment în calitate de țară candidată la aderarea la UE.

Pe parcursul a două zile, președinții parlamentelor din UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate vor discuta subiecte comune de actualitate.

În prima zi va avea loc un schimb de opinii despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul UE la respectivul context geopolitic. Cea de-a doua sesiune se va focusa pe discuții referitoare la rolul UE în cooperarea democrațiilor, consecințele războiului informațional, protejarea de dezinformare, aspectele legate de securitate. La finalul celor două zile de dezbateri va fi adoptată declarația finală a conferinței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul Conferinței de la Praga, va avea loc și o reuniune a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE, la care va participa și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Vor fi discutate prioritățile și provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE.

La Praga, șeful Legislativului are planificate întrevederi cu omologii săi din diferite țări, precum și cu cetățenii moldoveni care locuiesc, învață sau muncesc în Cehia.

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană constituie un forum de discuții, schimb de opinii, informații și experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în structura europeană, precum și instrumentele de cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate.

#conferinta #Igor Grosu #Presedintele Parlamentului #Republica Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.