Președinta Maia Sandu a explicat motivele care au stat la baza numirii fostului premier Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Șefa statului a precizat că Dorin Recean activează în calitate de consilier, dar nu are birou în incinta Președinției și nu ridică niciun salariu, transmite IPN.

„Dorin Recean este un consilier, fără salariu, cu normă limitată de lucru. Atunci când am nevoie de sfaturile lui, atunci îl invit. De asemenea, el ne reprezintă în anumite foruri unde se discută despre reziliență”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la Tv8.

Președinta a menționat că Republica Moldova este tot mai des invitată la evenimente internaționale pentru a-și împărtăși experiența în domeniul rezilienței, în special în contextul contracarării atacurilor hibride și a interferențelor externe.

„Republica Moldova este văzută ca o țară cu experiență pozitivă în domeniul rezilienței pentru că am reușit să ținem piept la mai multe atacuri de interferență din partea rușilor. Există multe activități unde suntem invitați să venim, să povestim, să ne împărtășim experiența. Asta este una dintre sarcini. A doua sarcină este munca de consolidare a rezilienței pe interior”, a precizat președinta Republicii Moldova.

Șefa statului a clarificat diferența dintre funcția de consilier și cea de emisar special. „Consilier ar fi însemnat să fie angajat cu normă întreagă și să aibă salariu. În calitate de emisar este consilier fără salariu. Nici Dorin Recean și nici Nicu Popescu nu au oficii în președinție și nici salarii”, a punctat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin decret prezidențial, fostul premier Dorin Recean a fost numit în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență, iar fostul ministru de externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

#Dorin Rcean #emisar #functie #Maia Sandu #prim-ministru

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.