Republica Moldova ar putea introduce regimul de vize pentru cetățenii statelor CSI. Un asemenea proiect se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, programată pentru 12 noiembrie 2025. În agenda Cabinetului de miniștri condus de Alexandru Munteanu, mai sunt alte șase proiecte de hotărâri, care vin să denunțe o serie de Acorduri semnate cu statele membre ale CSI.

Astfel, se propune denunțarea Acordului cu privire la călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente (CSI) pe teritoriul membrilor acesteia, încheiat la Bișkek la 9 octombrie 1992. De asemenea, se propune denunțarea: Acordului privind principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; Acordului privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) dintre statele participante la Comunitatea Statelor Independente, încheiat la Moscova, la 25 noiembrie 1998; Acordului privind cooperarea în domeniul chimiei şi petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; Acordului cu privire la colaborarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; Acordului cu privire la colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992.

După ce vor fi aprobate miercuri, Ministerul Afacerilor Externe va notifica Comitetul Executiv al CSI.

Amintim că, în 2023, Parlamentul Republicii Moldova a inițiat procedura de retragere din Adunarea interparlamentară a CSI. „Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, comentase atunci speakerul Igor Grosu, făcând referire la invazia rusă în Ucraina. În plus, de când a devenit președintă a țării, în 2020, Maia Sandu nu a participat la nicio reuniune a șefilor statelor CSI.

#CSI #Guvern #vize

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.