Creștinii ortodocși de stil vechi îi cinstesc astăzi pe Sfânta Maria Magdalena și pe Sfântul Mucenic Foca, sărbători cu rădăcini adânci în tradiția populară.
În lumea satului, ziua Sfântului Foca este considerată o sărbătoare cu putere de protecție împotriva incendiilor, arșiței și grindinei. Bătrânii spun că cine nu o respectă riscă să atragă asupra sa mânia focului. Din acest motiv, nu se aprinde focul, nu se coace pâine și nu se face niciun fel de muncă grea. Foca este văzut ca un sfânt care umblă prin cer într-un car de foc, ținând un bici arzător. Tradiția spune că Dumnezeu îi dezvăluie cu întârziere ziua pomenirii sale, tocmai pentru a evita să pârjolească pământul.
Deși astfel de credințe nu apar în calendarul ortodox sau în vreo scriere bisericească, ele continuă să fie păstrate în satele din Moldova, Muntenia și Transilvania. Ilie-Pălie și Foca sunt două pseudo-sărbători populare, în care oamenii se abțin de la muncă din teama pedepselor divine – un amestec de teamă, credință și respect față de natură și echilibrul ei.
Pentru mulți credincioși, ziua de 4 august rămâne un moment de rugăciune, recunoștință și celebrare a roadelor pământului, dar și o ocazie de a-și reaminti legătura strânsă dintre om și mediul care îl hrănește.
