Politicile climatice actuale vor duce la o încălzire globală de peste 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite publicat joi, 24 octombrie curent, mai mult decât dublu față de creșterea convenită în urmă cu aproape un deceniu, scrie digi24.ro.

Raportul anual „Emissions Gap”, care face bilanțul promisiunilor țărilor de a aborda schimbările climatice în comparație cu ceea ce este necesar, constată că lumea se confruntă cu o încălzire cu până la 3,1 C peste nivelurile preindustriale până în 2100 dacă guvernele nu iau măsuri mai drastice de reducere a emisiilor care încălzesc planeta.

În 2015, guvernele au semnat Acordul de la Paris și au setat un plafon de încălzire de 1,5 C pentru a preveni o cascadă de efecte periculoase. „Mergem extrem de nesiguri pe o coardă întinsă planetară”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs susținut joi. „Ori liderii reduc decalajul emisiilor, ori ne aruncăm cu capul înainte în dezastrul climatic”.

Conform raportului, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut cu 1,3 % între 2022 și 2023, atingând un nou nivel maxim de 57,1 gigatone de dioxid de carbon echivalent.

Conform angajamentelor actuale de a lua măsuri în viitor, temperaturile ar crește în continuare între 2,6 grade C și 2,8 grade C până în 2100, conform raportului. Aceasta este în conformitate cu constatările din ultimii trei ani.

„Dacă ne uităm la progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, în special de statele membre ale G20… acestea nu au făcut prea multe progrese în vederea atingerii obiectivelor lor climatice actuale pentru 2030”, a declarat Anne Olhoff, redactor științific, șef al raportului.

În prezent, lumea s-a încălzit cu aproximativ 1,3 grade C. Națiunile se vor reuni luna viitoare la summitul anual al Organizației Națiunilor Unite privind clima (COP29) din Azerbaidjan, unde vor încerca să se bazeze pe un acord încheiat anul trecut pentru a renunța la combustibilii fosili.

Negocierile de la Baku vor contribui la fundamentarea strategiei actualizate de reducere a emisiilor a fiecărei țări, cunoscută sub denumirea de contribuție determinată la nivel național (NDC), care trebuie prezentată în februarie 2025.

Raportul sugerează că națiunile trebuie să se angajeze în mod colectiv și să pună în aplicare o reducere de 42% a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până în 2030 și să ajungă la 57% până în 2035, pentru a avea vreo șansă de a preveni încălzirea peste 1,5 C – un obiectiv considerat în prezent ca fiind probabil imposibil de atins.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încalzire globala #ONU #Terra

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.