Președintele american Donald Trump a declarat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „distruge” Rusia, refuzând să încheie un acord pentru a pune capăt războiului”.

Președintele american, Donald Trump, care a promis în campanie că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore, încearcă acum să-i impună lidului rus, Vladimir Putin, un cadru de acord, înaintea convorbirii cu acesta. Răspunzând reporterilor la 20 ianuarie, la sosirea sa la Casa Albă după învestire, Trump a admis că ar putea vorbi cu Putin în curând, fără a preciza un interval de timp.

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia dacă nu face un acord. Cred că Rusia va avea mari probleme. Majoritatea oamenilor credeau că războiul s-ar fi terminat într-o săptămână”, a spus Trump în ceea ce pare să fie cele mai critice remarci publice despre războiul lui Putin. Cred că i-ar fi foarte bine să pună capăt războiului”, a subliniat Trump.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că este gata să poarte discuții cu Statele Unite asupra războiului din Ucraina, dar a înaintat un ultimatum – capitularea completă a Ucrainei.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a dezvăluit că Putin ar fi convocat o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei la 20 ianuarie, unde el și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au confirmat pregătirea Rusiei pentru discuții de pace cu noua administrație a președintelui american Donald Trump.

„Oficiali superiori ai Kremlinului, inclusiv Putin și Lavrov, au reiterat în ultimele săptămâni că Kremlinul refuză să ia în considerare orice compromisuri la cererile lui Putin de la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, adică Ucraina să rămână permanent „neutră” și să nu adere la NATO, să impună limitări ale mărimii armatei ucrainene și eliminarea actualului Guvern ucrainean”.

Rusia a cheltuit sute de miliarde de dolari în război, a pierdut peste 700.000 de oameni, după unele statistici, și a sacrificat piața profitabilă a gazelor europene și accesul la piețele financiare occidentale, pe măsură ce rubla și-a scăzut valoarea.

Kremlinul cheltuiește aproximativ 40% din bugetul său pentru armată și se luptă să țină sub control inflația chiar și cu rate ale dobânzilor de peste 20%. În schimb, a confiscat un teritoriu din Ucraina care este pustiu și, continuarea războiului va duce spre colapsul statului rus.

Însă „oferta” de pace a lui Trump nu este acceptată nici de Kiev, care nu dorește înghețarea conflictului pe liniile actuale ale frontului.

„Nu este o rezolvare a conflictului, este o amânare în avantajul Rusiei, pentru a-și reface forțele, mult slăbite acum”, a declarat Kievul.

Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina?

Într-una dintre primele sale acțiuni în calitate de președinte, Donald Trump a semnat un decret de suspendare a programelor de ajutor extern al SUA pentru 90 de zile. S-a interpretat ca un semnal de rău augur și pentru Ucraina.

Publicat pe site-ul oficial al Casei Albe, ordinul impune o revizuire a tuturor programelor de ajutor pentru a se asigura că acestea sunt aliniate cu obiectivele de politică externă ale noii administrații.

„Politica Statelor Unite este ca nicio altă asistență externă a Statelor Unite să nu fie plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui Statelor Unite”, se arată în decret.

Pe parcursul acestor 90 de zile, Casa Albă își propune să evalueze programele existente și să determine contribuția acestora la interesele SUA.

Dar înghețarea nu se aplică ajutorului militar pentru Ucraina. Această clarificare a venit de la Oleksandr Kovalenko, directorul Centrului Ucrainean de Combatere a Dezinformarii (CPD).

„Este vorba despre alte ajutoare”, a scris Kovalenko pe Telegram.

Nu a existat încă o confirmare din partea SUA, așa că ajutorul militar acordat Ucrainei – finanțat în mare măsură ca răspuns la invazia Rusiei – va rămâne probabil sub control.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Associated Press a raportat că majoritatea ajutorului extern al SUA se ridică la mai puțin de 1% din bugetul federal.

Ajutorul acordat aliaților de lungă durată precum Israelul se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de dolari pe an, Egiptul la 1,5 miliarde de dolari și Iordania la 1,7 miliarde de dolari este puțin probabil să se confrunte cu reduceri imediate, deoarece acestea sunt pachete pe termen lung care datează de zeci de ani.

Departamentul de Stat al SUA a raportat săptămâna trecută că, din 2014, au fost alocate 69,2 miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv 65,9 miliarde de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. În plus, SUA au folosit de 55 de ori Autoritatea Președintelui de Retragere din august 2021, oferind asistență militară de 27,688 miliarde de dolari din stocurile Departamentului de Apărare.

Cu doar câteva săptămâni înainte de a-și părăsi funcția, la 30 decembrie 2024, președintele de atunci Joe Biden a anunțat un nou pachet de ajutor de 2,47 miliarde de dolari.

Pachetul a inclus 1,25 miliarde dolari în arme din rezervele armatei americane și 1,22 miliarde dolari pentru achiziționarea de arme de la producătorii americani în cadrul Inițiativei de asistență pentru securitate a Ucrainei (USAI).

#Putin #război Ucraina #Trump

Promo-LEX a înregistrat 27 de incidente în cadrul alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, până la ora 10:30. Printre neregulile constatate se numără prezența persoanelor neautorizate în apropierea secțiilor de votare, posibile cazuri de agitație electorală, încălcarea secretului votului și conflicte între alegători și membrii birourilor electorale.

Potrivit Promo-LEX, observatorii au monitorizat deschiderea a 67 de secții de votare. Dintre acestea, 10 și-au început activitatea în afara orei stabilite: cinci au fost deschise înainte de ora 07:00, iar alte cinci, puțin după această oră.

Totodată, în trei secții camerele video nu au înregistrat procedurile de pregătire pentru deschidere. În cel puțin nouă secții nu a fost respectată solemnitatea deschiderii prin intonarea imnului de stat și arborarea drapelului.

Alte probleme țin de condițiile în care se desfășoară votarea. În 24 de secții nu era asigurată încălzirea, iar 35 nu erau accesibile persoanelor cu dificultăți locomotorii. Până la ora 09:30, în nouă secții au fost raportate aglomerații de alegători.

Cele mai multe incidente raportate, 11 la număr, vizează prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în secțiile de votare sau în apropierea acestora. În unele cazuri au fost observați alegători, șoferi ai birourilor electorale sau alte persoane care staționau în incinta secțiilor fără un motiv justificat.

De asemenea, observatorii au raportat două cazuri de prezență a materialelor de publicitate electorală în raza de 100 de metri de secțiile de votare și alte două situații de posibilă agitație electorală. La Copceac, un reprezentant al unui concurent electoral discuta cu alegătorii la aproximativ 10 metri de secție, iar la Vulcănești au fost observate ziare cu publicitate electorală într-un magazin din apropiere.

Șase incidente au vizat încălcarea secretului votului. Printre acestea se numără amplasarea necorespunzătoare a cabinelor, care permitea observarea opțiunii alegătorilor, dar și situații în care reprezentanți ai concurenților electorali notau numele persoanelor care veneau să voteze.

Un caz de votare nejustificată în grup a fost înregistrat la Gaidar, unde o alegătoare a rămas lângă soțul său în timp ce acesta își exercita dreptul la vot.

Totodată, Promo-LEX a documentat două cazuri de intimidare și comportament agresiv. La Vulcănești, un alegător a adresat injurii membrilor biroului electoral, nemulțumit de persoanele înscrise în lista electorală la adresa sa. Un alt incident a avut loc la Etulia, unde o alegătoare a provocat un conflict, a lovit cu bastonul în podea și a agresat verbal un reprezentant al unui concurent electoral.

Printre neregulile semnalate se mai numără păstrarea buletinelor de vot nedistribuite pe masa președintelui biroului electoral, în locul unui seif sau dulap, precum și probleme tehnice la sistemul SIAS Alegeri, înregistrate la o secție din Vulcănești.

Un caz aparte a fost raportat la o secție din Vulcănești, unde observatorii au constatat condiții necorespunzătoare de igienă și siguranță. Aceștia au identificat cabluri electrice neizolate, porțiuni de tavan și tencuială care riscau să se desprindă, lipsa încălzirii și un grup sanitar insalubru.

Promo-LEX precizează că, în cel puțin nouă secții, au fost identificate camere de supraveghere care aparțin instituțiilor în sediile cărora sunt organizate secțiile de votare, dar care nu funcționau în ziua alegerilor. Potrivit observatorilor, aceste situații nu afectau, la momentul raportării, organizarea și desfășurarea scrutinului.

În același timp, majoritatea observatorilor au apreciat drept bună sau foarte bună activitatea membrilor birourilor electorale în procesul de deschidere a secțiilor. Aceștia au fost cooperanți și au oferit informațiile solicitate.