Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a devenit victima farsorilor ruși Vovan și Lexus, celebri pentru farsele telefonice în care au reușit să păcălească numeroși politicieni europeni. Fosta procuroare era convinsă că discută cu jurnaliști ucraineni, scrie newsmaker.md.
Drăgălin a vorbit despre motivele demisiei sale, menționând că președinta Maia Sandu i-ar fi cerut personal să demisioneze.
„Am avut o discuție față în față cu ea, în ianuarie, și mi-a spus că are nevoie ca eu să părăsesc funcția. Când am încercat să înțeleg motivul, ce am făcut sau ce nu am făcut, nu mi-a oferit un răspuns clar. Mi s-a părut că altcineva a luat decizia în locul ei sau i-a sugerat că aceasta este cea mai bună soluție. Activitatea mea a adus rezultate bune, cu statistici și performanțe apreciate de Uniunea Europeană. Am câteva teorii, pentru că existau anchete răsunătoare, foarte confidențiale, care vizau persoane din PAS sau apropiate partidului de guvernare”, a spus Drăgălin.
Ea a comentat și extrădarea oligarhului Vlad Plahotniuc, reținut recent în Grecia.
„Sunt bucuroasă că a fost găsit și arestat, dar mă îngrijorează dacă Moldova va reuși să gestioneze acest dosar. Din păcate, sistemul de justiție nu este încă suficient de puternic, iar unii procurori și judecători rămân vulnerabili la influențe, mai ales pentru că nu beneficiază de garanții de securitate.”
NewsMaker a încercat să obțină un comentariu de la Veronica Dragalin referitor la autenticitatea înregistrării, însă la momentul publicării știrii nu a primit un răspuns.
Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Scopul – „evaluarea progreselor în combaterea corupției politice și electorale”. Astfel, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.
Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri prevedea ca Procuratura Anticorupție și PCCOCS să fuzioneze.
Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.
Pe 2 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost întrebată la TV8 cum vede propunerea ca instituția pe care o conduce să fuzioneze cu PCCCOCS. Totodată a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. În context, Dragalin a fost întrebată dacă i s-a cerut expres demisia.
„Mie îmi este clar de mai mult timp mesajul politicului, că ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în această funcție. Asta deja de vreo câteva luni mie îmi este clar din comentariile publice făcute de conducătorii țării noastre, inclusiv doamna președinte, domnul prim-ministru, domnul președinte al Parlamentului. Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin. Întrebată, repetat, dacă i s-a cerut expres demisia. „Mi s-a cerut indirect, direct, prin diferite mesaje, prin diferite persoane. Da, mi s-a cerut să plec”, a răspuns Dragalin.
Pe 4 februarie, președinta Maia Sandu a fost întrebată dacă i-a cerut sau nu șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, să demisioneze.
„I-am spus șefei Procuraturii Anticorupție că instituția pe care o conduce și nu doar această instituție reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității și la adresa democrației Republicii Moldova”, a comunicat șefa statului.
Ulterior, pe 19 februarie, Veronica Dragalin a anunțat că demisionează din funcție. Anunțul a fost făcut într-un mesaj public pe pagina sa de Facebook. În adresarea sa, Dragalin a criticat proiectul de lege, avertizând că acesta reprezintă „un atac asupra sistemului de justiție” și o amenințare gravă la adresa luptei împotriva corupției la nivel înalt.
