O explozie puternică s-a produs miercuri după-amiază pe o stradă din apropierea istoricului Cartier Latin din Paris, urmată de prăbuşirea parţială a unei clădiri. Cel puţin 37 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, iar salvatorii căutau inclusiv cu ajutorul câinilor special dresaţi două persoane dispărute care ar putea fi îngropate sub dărâmături, relatează Reuters.

Câinii au detectat un miros sub mormanul de moloz împrăştiat. „Este posibil ca în această seară să găsim cadavre sau poate supravieţuitori”, a declarat miercuri seară ministrul de interne Gerald Darmanin, aflat la locul exploziei.

Deflagraţia a sfâşiat Rue Saint-Jacques, care se întinde de la Catedrala Notre-Dame de Paris până la Universitatea Sorbona. Rue Saint-Jacques trece prin Cartierul Latin – renumit ca loc de rezidenţă al multor scriitori, muzicieni şi artişti francezi şi expatriaţi de-a lungul anilor – până la spitalul militar Val de Grace şi se află la câteva străzi de popularul parc Jardin du Luxembourg.

Explozia a distrus faţada unei clădiri care adăposteşte şcoala de design Paris American Academy, populară printre studenţii străini. Martorii au descris o explozie asurzitoare şi o uriaşă minge de foc care s-a ridicat la o înălţime de câteva etaje. Peste 300 de pompieri au fost implicaţi în a aduce incendiul sub control.

Explozia a avut loc la ora locală 16:55 chiar în momentul în care mulţi parizieni se îndreptau spre casă de la muncă. Zona este frecventată de turişti şi studenţi străini la începutul verii, dar nu a existat nicio informaţie imediată că printre victime s-ar fi aflat vreun străin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate. La mai bine de două ore de la explozie, echipele de prim ajutor încă tratau rezidenţii care au suferit atacuri de panică. O femeie a leşinat pe stradă. Soldaţii au ajutat la securizarea zonei, dar Parchetul din Paris a declarat că este prea devreme pentru a spune care a fost cauza exploziei.

Viceprimarul local, Edouard Civel, a făcut referire la o explozie de gaz într-o postare pe Twitter, iar martorii au declarat pentru BFM TV că a existat un miros puternic de gaz cu câteva momente înainte de explozie.

„Magazinul s-a zguduit violent, s-a simţit ca o explozie de bombă”, a declarat Rahman Oliur, care administrează un magazin alimentar din apropiere.

Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că primele indicii arată că explozia a avut originea în interiorul clădirii prăbuşite. Anchetatorii vor căuta să afle dacă poate fi vorba despre condiţii de construcţie care au încălcat reglementările sau dacă o persoană a acţionat neglijent.

În ianuarie 2019, o scurgere de gaze a provocat o explozie care a ucis 4 persoane şi a rănit 66 în arondismentul 9. În luna aprilie a aceluiaşi an, un incendiu a izbucnit în Catedrala Notre-Dame, distrugând o mare parte din acoperiş şi provocând alte pagube înainte de a fi stins.

#explozie #Franta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.