Drapelul Republicii Moldova a fost înmânat astăzi lotului național, care ne va reprezenta țara la Jocurile Mondiale Universitare-2023. Evenimentul a avut loc într-un cadru festiv la Ministerul Educației și Cercetării, transmite Moldpres.

„Sunt onorat că la primul eveniment public în calitate de ministru sunt alături de sportivii noştri. Voi sunteţi adevăraţii noştri ambasadori şi obţineţi rezultate pentru fiecare dintre noi. Vă urez mult succes, înţelegând foarte bine că este foarte complicat să concurezi cu sportivi din ţări unde au mai multe stimulente. Imediat cum vă întoarceţi acasă, ne vom întâlni la minister, împreună cu întreaga comunitate sportivă, pentru a vedea ce putem face ca să vă apreciem în deplină măsură valoarea şi să vă susţinem pe potrivă”, a declarat ministrul Educaţiei şi Cercetării, Dan Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Portdrapelul lotului național, constituit din 18 sportivi, care va reprezenta Republica Moldova la Jocurile Mondiale Universitare, este arcaşul Dan Olaru.

În acest an, Jocurile Mondiale Universitare vor avea loc în perioada 28 iulie – 8 august, în orașul Chengdu din China. Reprezentanții Moldovei vor concura la diferite probe, printre care se numără: atletism, scrimă, canotaj, taekwondo ş.a.

Republica Moldova participă la Jocurile Mondiale Universitare din 1995.

#china #Dan Olaru #drapel #Jocuri Olimpice #Republica Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.