Adrian Dulgher, vicepreședinte al Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) și candidat pe locul doi pe lista partidului la alegerile parlamentare din septembrie 2025, a fost declarat persoană indezirabilă în Ucraina pentru o perioadă de trei ani, transmite zdg.md.

Decizia survine după ce Dulgher a publicat recent un video din orașul Lviv, în care susținea că „uite, drone nu-s, viața e pașnică” și că „totul este bine”, afirmații considerate contrare realității. În aceeași noapte, 9 ianuarie, Rusia a lansat o rachetă balistică cu rază medie asupra regiunii Liov. Ulterior, Dulgher a publicat imagini din stațiunea de ski Bukovel.

Conform informațiilor, interdicția de intrare în Ucraina a fost aplicată pe 12 ianuarie 2026 și va fi valabilă până pe 12 ianuarie 2029. Înainte de această decizie, Dulgher a publicat mai multe materiale video în care minimaliza gravitatea războiului.

„Am ajuns acum în Liov, la teatru Național de balet (…). Uite, nu-s drone. Viața e pașnică, oamenii stau, merge traficul. De ce noi trebuie să ne speriem în Moldova, când aici în Ucraina toți merg de parcă nimic nu se întâmplă și în viață tot e bine”, declara el într-un video postat pe rețelele de socializare.

Sursa menționează că războiul se desfășoară pe întreg teritoriul Ucrainei, însă luptele de cea mai mare intensitate și pierderile umane sunt înregistrate în est și sud, zone în care se concentrează principalele operațiuni militare. Vestul țării este lovit mai rar, în special pentru pagube asupra infrastructurii.

Adrian Dulgher a candidat pentru fotoliul de deputat la alegerile parlamentare din 2025 din partea CUB, partid care a obținut 13.313 voturi (0,84%). În timpul campaniei, Dulgher promitea că prin investiții și creștere economică, R. Moldova ar putea deveni „un exemplu pentru toate țările mici în lume, fix cum a fost Singapore, fix cum a fost și s-a ridicat Dubai”. De asemenea, el menționa că tariful energiei electrice ar putea fi de un leu.

Dulgher a devenit cunoscut publicului în mai 2020, când a declarat că este proprietarul celor 1,5 milioane de euro descoperiți într-un TIR la vama Leușeni. Banii au fost capturați de vameși în timp ce vehiculul intra din România în R. Moldova. Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat pentru ZdG că banii nu îi aparțin lui Dulgher, iar acesta nu a fost urmărit penal din lipsă de probe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidat #CUB #Dulgher #interzicere

Toate cele nouă persoane reținute într-un dosar de escrocherie cu presupuse investiții în acțiuni și criptomonede au fost plasate în arest. Suspecții, cu vârste cuprinse între 22 și 43 de ani, ar fi făcut parte dintr-o grupare care ar fi obținut bani de la cetățeni din mai multe țări, după ce le promitea câștiguri rapide și considerabile. Decizia a fost pronunțată de magistrați sâmbătă, 7 noiembrie.

Potrivit Inspectoratului Național de Investigații (INI), gruparea ar fi atras victimele prin intermediul publicității online, vizând în special persoane în etate. Acestea erau îndemnate să investească bani pe platforme de tranzacționare create în prealabil de membrii grupării.

Pentru a le câștiga încrederea, suspecții s-ar fi prezentat drept o echipă de experți financiari și ar fi activat sub paravanul unei companii cu o denumire credibilă. Anchetatorii au stabilit că persoanele recrutate pentru a lucra în cadrul grupării ar fi fost supuse inclusiv testării la poligraf, metodă prin care organizatorii ar fi încercat să se asigure că acestea nu vor divulga informații despre activitatea infracțională.

În urma investigațiilor, oamenii legii au identificat centrul de apel folosit de grupare. Vineri seara, ofițerii INI, împreună cu procurorii PCCOCS și angajații BPDS „Fulger”, au efectuat percheziții la sediul acestuia, în urma cărora au fost reținute nouă persoane, inclusiv presupusul lider al grupării.

Majoritatea suspecților sunt originari din Republica Moldova, inclusiv din Chișinău, raionul Cimișlia și regiunea transnistreană. Printre aceștia se numără și cetățeni ai României și Ucrainei.