Promisiunile electorale ale partidelor pro-ruse din Republica Moldova privind gazul ieftin sunt puse sub semnul întrebării chiar de Vladimir Putin. Blocul Electoral Patriotic, format de PSRM, PCRM, dar și partidele conduse de Vasile Tarlev și Irina Vlah, a anunțat că va aduce gaz la 5 lei/metrul cub dacă ajunge la guvernare. Anterior, și Ilan Șor promitea gaze la 10 lei/metrul cub pentru UTA Găgăuzia, dar promisiunea a rămas fără acoperire, transmite BANI.MD.

În realitate, Rusia se confruntă cu semne clare de deficit de gaze, a recunoscut chiar președintele Vladimir Putin la Forumul Economic de la Vladivostok, potrivit The Moscow Times. „Avem în perspectivă un deficit de gaz”, a declarat liderul de la Kremlin, subliniind problemele structurale ale infrastructurii energetice și necesitatea unor investiții masive în rețele interne.

Putin a sugerat chiar trecerea la utilizarea cărbunelui, resursă pe care Rusia ar deține-o în cantități suficiente „pentru aproape 900 de ani”. Declarația vine în contextul în care producția de gaze a Federației Ruse este în scădere de la începutul războiului cu Ucraina, după ce Gazprom a pierdut accesul la piața europeană.

Datele oficiale arată o prăbușire a extracției: 762,8 miliarde m³ în 2021 (înainte de război), 673,8 miliarde metri cubi în 2022, 638 miliarde metri cubi în 2023 (minimul ultimilor 6 ani) și 685 miliarde metri cubi în 2024, totuși cu 10% sub nivelul pre-conflict.

În timp ce promite gaz ieftin moldovenilor, Moscova abia reușește să-și asigure necesarul intern: nivelul de „gazificare” al Rusiei era la sfârșitul lui 2024 de doar 74,7%, iar programul oficial prevede atingerea a 76,7% abia în 2027.

Astfel, ”arma electorală a gazului ieftin” folosită de partidele pro-ruse din Republica Moldova este lovită chiar de realitatea economică a Kremlinului: resursele scad, infrastructura este deficitară, iar Rusia începe să vorbească deschis despre posibile penurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza gazelor #gaz #Vladimir Putin

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.