Unul din cinci elevi din Republica Moldova este victimă a bullyingului în școli, arată datele Inspectoratului General al Poliției, confirmate de Ministerul Educației și Cercetării. În anul 2024, au fost raportate 1.718 cazuri de bullying în instituțiile de învățământ, iar în 2025 numărul acestora este în creștere cu 108 cazuri. Specialiștii explică această evoluție printr-o mai mare conștientizare și raportare a fenomenului atât de către copii, cât și de către părinți și profesori.

„În comparație cu anul de învățământ 2024 – 2025, a fost înregistrat un număr în creștere al cazurilor de bullying, estimativ cu 108 cazuri. Aceste cazuri sunt în creștere, deoarece copiii, precum și adulții conștientizează că trebuie raportate în instituția de învățământ”, a declarat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, Inga Grosu, consultant principal la Direcția management în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC).

Cauzele fenomenului sunt multiple – de la lipsa unui model pozitiv în familie, până la presiunea socială din grupul de colegi.

„Cauzele sunt diverse. Începând de la factorii familiali, factorii sociali. (…) Fie că nu vede un model în comportament acasă, fie că și el este supus actelor de violență acasă și atunci el, la rândul său, transmite mai departe acest comportament. Fie, în mediul social, la școală, vrea să obțină o poziție, fie să fie popular în rândul tinerilor”, a explicat, la aceeași emisiune, Marina Grecu, psiholog școlar la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din municipiul Chișinău.

Potrivit Marinei Grecu, „cyberbullyingul, în schimb, lasă urme emoționale și mai profunde”.

Violența în școli se manifestă sub diverse forme – fizică, verbală, psihologică sau prin discriminare – iar efectele pot fi de durată, a adăugat Arina Zîcu, directoarea Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Republica Moldova.

„Orice formă de violență sau bullying este dureroasă și afectează dezvoltarea copilului”, a spus ea.

Deși numărul cazurilor de bullying este în creștere, experții avertizează că realitatea ar putea fi mai gravă, deoarece unele cazuri nu sunt raportate fie din lipsa competențelor de gestionare, fie din dorința de a proteja imaginea școlii.

„Există încă foarte puține cunoștințe sau abilități de a depista o situație de bullying în instituție, capacități limitate de a gestiona așa situații și instituția este, uneori, preocupată de reputația pe care o are. (…) Uneori, din intenții greșite, vrem să camuflăm, vrem să nu spunem adevărul, fie nu știm cum să gestionăm situația, fie ne facem bătăi de cap tot nouă și asta este realitatea”, a precizat Arina Zîcu.

Psihologii recomandă profesorilor și părinților să fie atenți la semnele emoționale ale copiilor supuși bullyingului – izolare, lipsa implicării, frică sau schimbări de comportament – și să intervină în timp util.

„Este nevoie și învățăm și cadrele didactice să fie atente la comportamentul copilului atât pe partea emoțională, cât și fizică. Și să învățăm și copiii să se adreseze oricărei persoane care este de încredere pentru el, care nu îl va judeca, critica”, a subliniat psihologul Marina Grecu.

La nivel național, există 35 de structuri teritoriale de asistență psihopedagogică, iar în raioanele fără psiholog școlar activează echipe mobile, pilotate în 2025 în Cahul, Drochia și Soroca. Totuși, lipsa de specialiști rămâne o provocare.

„Nu în toate instituțiile de învățământ avem psihologi școlari, iar în astfel de instituții atât cadrele didactice, cât și copiii pot primi ajutor și suport psihologic din partea colegilor din cadrul structurii teritoriale de psihopedagogică”, a afirmat Inga Grosu, reprezentanta MEC, la postul public de radio.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării derulează programe de formare pentru profesori, ateliere de prevenire și campanii de sensibilizare în rândul părinților.

„Cadrele didactice au un rol esențial în prevenirea violenței. Prin programe precum ‘Investim în profesori și educatori’, dezvoltăm competențe de identificare, intervenție și raportare a cazurilor de risc. În fiecare instituție funcționează comisii multidisciplinare care elaborează activități de prevenție și campanii de informare”, a adăugat Inga Grosu.

Psihologii subliniază că prevenirea bullyingului începe cu empatie, comunicare și educație nonviolentă atât acasă, cât și la școală.

#bullying #elevi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.